1,838 matches
-
pe bicicletă. I se amputase piciorul drept și-și petrecea acum tot timpul împăturind o eșarfă de mătase în jurul micului ciot, legându-i întruna capetele ca și când ar fi împachetat la infinit un colet. În timpul zilei, această scumpete senilă era mândria infirmierelor, dar noaptea, când nu era prezent nici un vizitator, era umilită cu plosca și ignorată cu nerușinare de cele două infirmiere care croșetau în camera personalului. Sora renunță la dojeni și se întoarse pe călcâie. O femeie tânără îmbrăcată în capot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ciot, legându-i întruna capetele ca și când ar fi împachetat la infinit un colet. În timpul zilei, această scumpete senilă era mândria infirmierelor, dar noaptea, când nu era prezent nici un vizitator, era umilită cu plosca și ignorată cu nerușinare de cele două infirmiere care croșetau în camera personalului. Sora renunță la dojeni și se întoarse pe călcâie. O femeie tânără îmbrăcată în capot de casă și-un doctor în halat alb intrară pe ușa unui salon privat rezervat pentru „prietenii“ spitalului: membri ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
exact manetele ieșite în afară ale ștergătoarelor de parbriz și ale farurilor de poziție. Când mă apropiam de orgasm, începea să-și săpunească mâna la fiecare zece secunde, dând uitării țigara, concentrându-și atenția asupra orificiului corpului meu așa cum făcuseră infirmierele care mă îngrijiseră în primele ore de după accident. Când îmi țâșnea sperma în palma ei, mă ținea strâns de penis, de parcă aceste prime orgasme de după ciocnire ar fi celebrat un eveniment unic. Privirea ei dusă îmi amintea de guvernatoarea italiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
infirm al Gabriellei. Inginerii de sunet și de lumini o priveau pe actriță de la o distanță discretă, ca spectatorii unui accident adevărat. fata de la machiaj, o fată rafinată dotată cu un simț al umorului liniștitor - și atât de deosebită de infirmierele de la traumatologie, cu care aceasta era, într-un anume sens, colegă -, lucra de mai bine de o oră la simularea rănilor. Actrița, imobilă în scaunul șoferului, aștepta ca ultimele tușe de pensulă să completeze broderia complicată a sângelui care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
-i loc să fie dusă la ambulanță. Două femei cu batic pe cap și haine de tweed fură împinse în lături. Cu brațele întinse, Vaughan plonjă între ele. Privirea sa părea pierdută. Apucă mânerul pe care-l ținea deja o infirmieră și ajută să fie dusă targa la ambulanță. Femeia, care respira sacadat prin crusta de sânge care-i acoperea nasul, fu urcată prin spatele vehiculului. Aproape că am strigat la polițiști, convins, după felul agitat în care Vaughan se aplecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fi prea dezolantă pentru a fi înfruntată în solitudine. Figura autorului a devenit plurală, deplasându-se întotdeauna în grup, căci nimeni nu poate fi delegat să reprezinte pe altcineva: patru foști pușcăriași, dintre care un evadat, trei foști internați cu infirmiera și manuscrisul infirmierei. Sau perechi, nu în mod necesar, dar ca tendință, soț și soție, de parcă singura mângâiere a vieții în doi ar fi producerea de manuscrise. Fiecare dintre aceste personaje a cerut să vorbească cu șeful unui anume sector
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pentru a fi înfruntată în solitudine. Figura autorului a devenit plurală, deplasându-se întotdeauna în grup, căci nimeni nu poate fi delegat să reprezinte pe altcineva: patru foști pușcăriași, dintre care un evadat, trei foști internați cu infirmiera și manuscrisul infirmierei. Sau perechi, nu în mod necesar, dar ca tendință, soț și soție, de parcă singura mângâiere a vieții în doi ar fi producerea de manuscrise. Fiecare dintre aceste personaje a cerut să vorbească cu șeful unui anume sector sau cu expertul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în obținerea unei licențe pentru deschiderea unei astfel de afaceri. Până și simplul gând era strigător la cer, susținuse ea. În lunea aceea, Mma Makutsi n-avea nimic important de povestit. Petrecuse un weekend liniștit cu sora ei, care era infirmieră la Spitalul Princess Marina. Cumpăraseră niște stofă și începuseră să croiască o rochie pentru fiica surorii sale. Duminică fuseseră la biserică și o femeie leșinase în mijlocul unui imn. Sora ei o ajutase să-și revină și-i fierseseră niște ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
găsit modalitatea de-a câștiga câteva pula adunând sticle goale de la marginea drumului și returnându-le la depozitul de sticle. Ducea bebelușul în spinare, legat într-un ham și nu-l pierdea niciodată din ochi. Am stat de vorbă cu infirmiera în legătură cu ea și am înțeles că, deși fetița era ea însăși încă un copil, i-a fost o mamă micuțului. Îi făcea haine din resturi de pânză pe care le găsea ici-colo și-l spăla la robinetul din curtea infirmierei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
infirmiera în legătură cu ea și am înțeles că, deși fetița era ea însăși încă un copil, i-a fost o mamă micuțului. Îi făcea haine din resturi de pânză pe care le găsea ici-colo și-l spăla la robinetul din curtea infirmierei. Uneori mergea și cerșea în fața gării și cred că oamenilor li se făcea, câteodată, milă de ei și le dădeau bani, dar ea prefera să-i câștige, pe cât posibil, prin muncă. Treaba asta a durat patru ani. Apoi, fără veste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
îi măcinase oasele rău de tot. Unele se fărâmițaseră și o împiedicau la mers. Au făcut tot ce le-a stat în putință, dar n-au izbutit să oprească evoluția bolii, care până la urmă a dat-o jos de pe picioare. Infirmiera a umblat peste tot după un scaun cu rotile, care i-a fost, în cele din urmă, dăruit de unul dintre preoții romano-catolici. Așa că acum are grijă de băiat din scaunul cu rotile, iar el, la rândul lui, o ajută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
peste tot după un scaun cu rotile, care i-a fost, în cele din urmă, dăruit de unul dintre preoții romano-catolici. Așa că acum are grijă de băiat din scaunul cu rotile, iar el, la rândul lui, o ajută cum poate. Infirmiera și soțul ei au trebuit să se mute. Soțul lucra la o firmă de ambalat carne și a fost detașat la Lobatse. Sora auzise de orfelinatul nostru și mi-a scris. I-am răspunse că îi putem primi și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Lucra la orfelinat de aproape douăzeci de ani - fusese aici de la înființarea lui - și era obișnuită cu nenorocirile - sau, cel puțin, așa credea. Dar povestea asta, pe care tocmai o spusese, o afectase profund atunci când o auzise prima oară de la infirmiera din Francistown. Acum ea avea același efect asupra domnului J.L.B. Matekoni, se vedea cât colo. Vor ajunge în câteva momente, spuse ea. Mă lași să le spun că ai putea să-i iei cu tine? Domnul J.L.B. Matekoni închise ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cum anticipase. Una era mai în vârstă și avea laba gâștei ]n colțul ochilor. Era o femeie solidă, cu pieptul generos, îmbrăcată într-o uniformă verde de cameristă și o pereche de pantofi albi scâlciați, de felul celor purtați de infirmiere. Femeia mai tânără, care părea să aibă vreo douăzeci și cinci de ani, vârsta lui Mma Makutsi, purta un halat roșu și avea un chip pasional, de copil răsfățat. Îmbrăcată altfel și machiată, ar fi făcut furori prin baruri. Probabil chiar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
subiect, nu? Ești legat de cureaua familiei până mori? L-am băgat cu capul sub apă rece, să se trezească. - Cară-te, hai, fă pași, roiu’... n-am nevoie de îngeri păzitori! Nu vreau să fiu păzit, nu-mi trebuie infirmiere! Eu n-am nevoie de nimeni, de absolut nimeni! Mai ales de un bou, de un ratat ca tine... Ai crezut că de-acum ai vreo șansă? Așa ți-ai închipuit? O să-ți recunoască lumea meritele? Ha-ha-ha, n-ai... Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în spital luni în șir, și-am stat și eu, și nu-s multe spitalele la care poți merge pentru operații estetice importante. Sari înapoi la călugărițe. Călugărițele erau cele mai rele când venea vorba de pisălogeală, călugărițele care erau infirmiere. O călugăriță-mi povestea despre-un pacient de la alt etaj care era comic și fermecător. Era avocat și știa să facă trucuri magice doar cu mâinile și-un șervețel de hârtie. Infirmiera asta din tura de zi era genul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
când venea vorba de pisălogeală, călugărițele care erau infirmiere. O călugăriță-mi povestea despre-un pacient de la alt etaj care era comic și fermecător. Era avocat și știa să facă trucuri magice doar cu mâinile și-un șervețel de hârtie. Infirmiera asta din tura de zi era genul de călugăriță care purta o versiune albă a rasei ei călugărești și-i povestise avocatului totul despre mine. Era sora Katherine. Îi zisese că-s nostimă și inteligentă, și ce frumos ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
îndesate una într-alta. Nu purta centura de siguranță. Ea zise: — Mașina s-a rostogolit chiar peste el. Ea zise: — De-asta ar fi așa perfect pentru tine. Mai-nainte, când eram încă sedată, cineva îmi luase oglinda din baie. Infirmierele păreau să mă ferească de orice suprafață lucioasă, așa cum îi fereau pe sinucigași de cuțite. Pe bețivi de băutură. Lucrul cel mai apropiat de-o oglindă era televizorul, dar ăsta arăta doar cum eram înainte. Dacă ceream să văd pozele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
suprafață lucioasă, așa cum îi fereau pe sinucigași de cuțite. Pe bețivi de băutură. Lucrul cel mai apropiat de-o oglindă era televizorul, dar ăsta arăta doar cum eram înainte. Dacă ceream să văd pozele făcute de poliție la locul accidentului, infirmiera de zi îmi spunea: — Nu. Țineau pozele într-un dosar în camera infirmierelor și părea că oricine putea cere să le vadă, mai puțin eu. Infirmiera asta spunea mereu: Doctorul crede că ați suferit destul pentru moment. Aceeași infirmieră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Lucrul cel mai apropiat de-o oglindă era televizorul, dar ăsta arăta doar cum eram înainte. Dacă ceream să văd pozele făcute de poliție la locul accidentului, infirmiera de zi îmi spunea: — Nu. Țineau pozele într-un dosar în camera infirmierelor și părea că oricine putea cere să le vadă, mai puțin eu. Infirmiera asta spunea mereu: Doctorul crede că ați suferit destul pentru moment. Aceeași infirmieră de zi a-ncercat să-mi facă lipeala cu un contabil care-și arsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
cum eram înainte. Dacă ceream să văd pozele făcute de poliție la locul accidentului, infirmiera de zi îmi spunea: — Nu. Țineau pozele într-un dosar în camera infirmierelor și părea că oricine putea cere să le vadă, mai puțin eu. Infirmiera asta spunea mereu: Doctorul crede că ați suferit destul pentru moment. Aceeași infirmieră de zi a-ncercat să-mi facă lipeala cu un contabil care-și arsese părul și urechile dintr-o greșeală prostească de mânuire a propanului. Mă prezentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
accidentului, infirmiera de zi îmi spunea: — Nu. Țineau pozele într-un dosar în camera infirmierelor și părea că oricine putea cere să le vadă, mai puțin eu. Infirmiera asta spunea mereu: Doctorul crede că ați suferit destul pentru moment. Aceeași infirmieră de zi a-ncercat să-mi facă lipeala cu un contabil care-și arsese părul și urechile dintr-o greșeală prostească de mânuire a propanului. Mă prezentă unui absolvent care-și pierduse esofagul și sinusurile din pricina unui focar de cancer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de spital, cu „Proprietatea Spitalului Memorial La Paloma“ scris pe margine cu un albastru de neșters. Mai întâi mi-au făcut morfină, intravenos. Apoi m-au trântit pe-o targă cu roți. Nu-mi amintesc mare lucru din asta, dar infirmiera de zi mi-a vorbit despre pozele făcute de poliție. Poze, poze mari 20x25, lucioase, frumoase ca orice altceva din portofoliul meu. În alb și negru, a zis infirmiera. Dar în acele 20x25 șed pe-o targă cu rotile, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
targă cu roți. Nu-mi amintesc mare lucru din asta, dar infirmiera de zi mi-a vorbit despre pozele făcute de poliție. Poze, poze mari 20x25, lucioase, frumoase ca orice altceva din portofoliul meu. În alb și negru, a zis infirmiera. Dar în acele 20x25 șed pe-o targă cu rotile, cu spatele lipit de peretele camerei de urgențe. Infirmierei de serviciu i-a luat zece minute să-mi taie rochia de pe mine cu forfecuța aia chirurgicală, ca de manichiură. Partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
făcute de poliție. Poze, poze mari 20x25, lucioase, frumoase ca orice altceva din portofoliul meu. În alb și negru, a zis infirmiera. Dar în acele 20x25 șed pe-o targă cu rotile, cu spatele lipit de peretele camerei de urgențe. Infirmierei de serviciu i-a luat zece minute să-mi taie rochia de pe mine cu forfecuța aia chirurgicală, ca de manichiură. Partea cu tăiatul mi-o amintesc. Era rochia mea de vară, din crep de bumbac, de la Espre. Mi-amintesc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]