522 matches
-
fi observată și de la o lună la alta, dacă ecartul dintre cifrele obținute în urma măsurătorii este unul foarte mare. - Creșterea prețurilor este continuă, în sensul în care apare ca tendință și nu ca accident de parcurs. De exemplu, o tensiune inflaționistă apărută într-o lună în România, ca urmare a liberalizării prețurilor la energie, nu poate fi confundată cu un fenomen inflaționist. Tensiunea inflaționistă reprezintă o creștere de prețuri pasageră, de la o perioadă la alta și care are drept cauză un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este continuă, în sensul în care apare ca tendință și nu ca accident de parcurs. De exemplu, o tensiune inflaționistă apărută într-o lună în România, ca urmare a liberalizării prețurilor la energie, nu poate fi confundată cu un fenomen inflaționist. Tensiunea inflaționistă reprezintă o creștere de prețuri pasageră, de la o perioadă la alta și care are drept cauză un fenomen economic anume; bine determinat și cunoscut. Tensiunea inflaționistă nu se confundă cu inflația. De regulă, este resorbită în evoluția de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în sensul în care apare ca tendință și nu ca accident de parcurs. De exemplu, o tensiune inflaționistă apărută într-o lună în România, ca urmare a liberalizării prețurilor la energie, nu poate fi confundată cu un fenomen inflaționist. Tensiunea inflaționistă reprezintă o creștere de prețuri pasageră, de la o perioadă la alta și care are drept cauză un fenomen economic anume; bine determinat și cunoscut. Tensiunea inflaționistă nu se confundă cu inflația. De regulă, este resorbită în evoluția de ansamblu a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a liberalizării prețurilor la energie, nu poate fi confundată cu un fenomen inflaționist. Tensiunea inflaționistă reprezintă o creștere de prețuri pasageră, de la o perioadă la alta și care are drept cauză un fenomen economic anume; bine determinat și cunoscut. Tensiunea inflaționistă nu se confundă cu inflația. De regulă, este resorbită în evoluția de ansamblu a inflației, ca fenomen durabil. - Inflația 968 nu se confundă cu scăderile de prețuri și creșterile de prețuri determinate de fazele ciclului economic 969. Legătura inflației cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
tendința de autoalimentare, în raport cu prețul factorilor de producție, dar și cu poziția în economie a celui mai important dintre ei forța de muncă. Dacă există o presiune, atunci în mod sigur inflația se autoalimentează, dând naștere la ceea ce numim spirala inflaționistă prețuri-salarii. - Atunci când o evoluție în sensul creșterii monetare, un impuls monetar care nu se regăsește în creșterea PIB, poate fi caracterizat ca fiind inflație. Incapacitatea economiei de a utiliza banii, de a-i pune în "mișcare", duce la creșteri de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o consecință a scăderii PIB, după cum creșterea de prețuri poate fi o consecință a politicilor de combatere a crizei și de expansiune a PIB. De regulă, așa cum spuneam într-un capitol trecut, impulsul monetar de ieșire din criză poate fi inflaționist sau nu, în funcție de caracteristicile economiei luate în discuție. Impulsul monetar, de ieșire din depresiune (TBP) poate fi absorbit în proporții diferite în inflație sau producție. Este vorba aici despre așa-zisa teoremă a accelerației 972, în care folosința banului în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Inflația banilor din hârtie Dezbaterea despre definiția inflației banilor din hârtie trebuie să înceapă prin a lua în discuție cele două mari tendințe doctrinare ale secolului al XX-lea, secolul în care economiștii au devenit cu adevărat preocupați de fenomenul inflaționist. Este vorba aici de punctele de vedere exprimate de J.M. Keynes și M. Friedman. Discutăm aici despre inflația specifică economiilor capitaliste, liberale, economii aflate în plină și permanentă expansiune și în care prețul își joacă în mod transparent și legic
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau nu la apariția inflației. Șocul care poate impune inflația poate veni direct din zona economiei monetare. Trebuie spus, de asemenea, că nu orice șoc (real sau monetar) duce la inflație, ci doar cel validat. Dacă economia banului validează tensiunile inflaționiste din economia reală, determinate de scăderea ofertei sau creșterea cererii, atunci inflația se produce. Dar și dacă economia reală validează șocurile inflaționiste din economia banului, date de scăderea ofertei sau creșterea cererii, atunci inflația se produce din nou. Discutăm în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nu orice șoc (real sau monetar) duce la inflație, ci doar cel validat. Dacă economia banului validează tensiunile inflaționiste din economia reală, determinate de scăderea ofertei sau creșterea cererii, atunci inflația se produce. Dar și dacă economia reală validează șocurile inflaționiste din economia banului, date de scăderea ofertei sau creșterea cererii, atunci inflația se produce din nou. Discutăm în esență despre inflația economiei reale, determinată de șocuri în economia reală și inflația economiei monetare, determinată de șocuri în interiorul economiei monetare. Inflația
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care "își are originea în emisiunea excesivă de monedă"983; inflația prin cerere, "provine din excesul cererii față de ofertă"984; inflația prin costuri, "situează originea inflației dintr-un dezechilibru al formării prețurilor în cadrul întreprinderii"985; inflația prin structuri "privește dezechilibrele inflaționiste ca rezultantă a structurilor economice..."986. În general, în definiția inflației există o părere simplă și comodă, aliniată la afirmația lui Friedman, care o leagă în esență de monedă. A defini inflația ca fiind o creștere generalizată ori intensă a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
chiar sigur, că vom fi cu toții morți. Dar pe termen scurt, cât durează viața, s-ar cuveni să ne gospodărim treburile pământești în modul cel mai chibzuit cu putință. Și una dintre măsurile necesare în acest scop este abandonarea politicilor inflaționiste"998. Inflația este un fenomen al politicii, al puterii și al exercitării puterii în societate 999. Au trebuit să treacă mii de ani de folosință inflaționistă a monedei, pentru a se conștientiza pe deplin importanța supravegherii sale. De altfel, politicile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
chibzuit cu putință. Și una dintre măsurile necesare în acest scop este abandonarea politicilor inflaționiste"998. Inflația este un fenomen al politicii, al puterii și al exercitării puterii în societate 999. Au trebuit să treacă mii de ani de folosință inflaționistă a monedei, pentru a se conștientiza pe deplin importanța supravegherii sale. De altfel, politicile antiinflaționiste au evoluat odată cu evoluția cercetărilor despre monedă și inflație. Dincolo de aceste considerații trebuie să spunem că lordul Keynes nu face altceva decât să plece de la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
inflația reală (dezechilibrul rezultat ca urmare a manevrării cererii și ofertei de bunuri) poate fi considerată ca fiind una politică. Totul depinde, în punerea acestui diagnostic, de locul în care pornește inflația, de instituția și interesele care determină apariția fenomenului inflaționist. Care sunt efectele, cauzele și modalitățile de lucru ale acestui dezechilibru, este de discutat de la țară la țară, de la o etapă la alta a istoriei. De exemplu, nu poți confunda inflația de război sau cea de revoluție cu o inflație
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ales începând cu anii '80 ai secolului trecut, îl putem considera ca pe un gest de trezire a teoreticienilor și practicienilor în economie. În același timp, prin instalarea tendinței de independență a băncilor centrale, șansele ca o monedă să devină inflaționistă au început să scadă. Guvernele nu mai folosesc azi inflația ca pe un instrument de asigurare a necesarului de fonduri. Noua "modă" fiind aceea a împrumuturilor de stat. Cu toate acestea, nu putem discuta, încă, despre faptul că inflația nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
că totul sfârșește în haos, tocmai datorită folosinței inflației. Sigur, autoul se exprimă la nivel de principii. Aceasta nu înseamnă că inflația moderată nu poate fi folosită în combaterea șomajului. Orice asemenea intervenție, cu un șoc monetar amplu, de tip inflaționist, și nu cu un impuls minor, controlabil, trebuie făcută în condiții deosebite și numai de către un guvern extrem de responsabil. Exemplul intervenției americane în economie după criza din '29-'33, cunoscut ca New Deal, este un fapt de istorie, teorie și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în perioadele de inflație debitorii, beneficiind de permanenta creștere a prețurilor, își vor putea permite să valorifice superior capitalul împrumutat de la bănci. Debitorii sunt cei care iau împrumuturi și investesc, sunt partea dinamică a populației, care se înscriu în curba inflaționistă, calculând în permanență în încercarea de a evita decapitalizarea și pierderile. Ei obțin sume, își asigură profituri și restituie băncilor aceste sume purtătoare de dobânzi și inflație. Creditorii reprezintă partea conservatoare a populației, care uneori își asumă riscuri foarte mari
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a evita decapitalizarea și pierderile. Ei obțin sume, își asigură profituri și restituie băncilor aceste sume purtătoare de dobânzi și inflație. Creditorii reprezintă partea conservatoare a populației, care uneori își asumă riscuri foarte mari și care este surprinsă de mecanismul inflaționist. Băncile negociază dobânzi la începutul perioadei, după care acestea sunt înghițite de evoluția inflației. Mecanismul este unul de conservare a băncii ca instituție, deoarece mereu înregistrează profit. P = d + p (1) Simplist exprimat, profitul băncii (P) este alcătuit din dobânda
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
propriile atuuri și merite demonstrate în contactul cu economia reală. Fluctuațiile monetare nemaifiind la îndemâna antreprenorilor, aceștia intră în panică și încearcă să ia în calcul o variabilă căreia nu-i cunosc dimensiunea, modul de manifestare sau termenele de existență. Moneda inflaționistă transferă în procesul de schimb valoare. Cei care câștigă nu merită să câștige, iar cei care pierd nu merită să piardă. Rothbard denumește frauda ca fiind "eșecul de a realiza un transfer de proprietate asupra căruia s-a convenit în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Perioada, timpul scurs dintre emisiunea monetară excesivă și creșterea prețurilor, nu mai permite economiei să crească decât în termeni nominali. Un efect psihologic asupra căruia ne oprim este așa-zisa "fugă de monedă". Inflația odată instalată duce la încetățenirea comportamentului inflaționist, dominat de irațional și de așteptări care niciodată nu se realizează. Nimic nu mai este predictibil în perioadele de inflație. Nimeni nu mai poate face calcule corecte în asemenea perioadă. Am trăit, ca economist, perioada inflației din România, 1990 2000
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
umblau aproape zilnic prin magazine în căutarea a câte "ceva". Acel "ceva" era o marfă nouă, de valoare, un televizor, un frigider, un autoturism. Fiecare urmărea să scape cumva de moneda care se deprecia de la o zi la alta. Comportamentul inflaționist alimentează inflația tocmai prin încercarea de a o evita. Așa cum spuneam, iraționalul se instalează și nimeni nu mai are încredere în nimic. Comportamentul inflaționist antrenează toți participanții la piață, este toxic și contagios. Se poate lua așa cum se ia răceala
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Fiecare urmărea să scape cumva de moneda care se deprecia de la o zi la alta. Comportamentul inflaționist alimentează inflația tocmai prin încercarea de a o evita. Așa cum spuneam, iraționalul se instalează și nimeni nu mai are încredere în nimic. Comportamentul inflaționist antrenează toți participanții la piață, este toxic și contagios. Se poate lua așa cum se ia răceala, în autobuz sau în locurile aglomerate în care oamenii dezbat și aduc în discuție noi zvonuri despre apocalipsa ce va veni. Fuga de monedă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de o bucată de hârtie care a fost compromisă prin inflație. Autorii citați întreprind un studiu 1023 interesant asupra nivelului de rezistență al dolarizării la dezinflație. Concluzionând că "persistența dolarizării este o regularitate care tinde să fie asociată cu trecutul inflaționist al țărilor"1024. Există o memorie economică a populației și firmelor care determină readaptări în termene foarte largi. Iată cum răul se poate produce ușor, iar pentru a recăpăta starea de bine sunt necesare eforturi susținute și în timp îndelungat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a absolutiza acest efect, vom spune că dezorganizarea duce la confuzie, iar confuzia este premisa, începutul haosului. 7. Inflația de penurie, specifică economiilor socialiste Una dintre cele mai mari erori pe care o putem comite în judecățile noastre asupra fenomenului inflaționist din economia românească este aceea de a crede că inflația de după Revoluție a fost un fenomen pornit dintr-o dată, din sine, și care are drept cauze numai actele și faptele economice și politica de după 22 Decembrie 1989. Lucrurile nu stau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o dată, din sine, și care are drept cauze numai actele și faptele economice și politica de după 22 Decembrie 1989. Lucrurile nu stau așa, România socialistă era, așa cum vom demonstra la capitolul despre bani și socialism, o economie în profund dezechilibru inflaționist. Victor Jinga vorbește în mod explicit despre existența unei inflații în socialism pe care o numește inflație ascunsă 1027. Între cauzele inflației în socialism se enumeră 1028: imperfecțiuni previzionale; greșeli în întocmirea și executarea planului de stat; abateri mari și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
creștere, dublarea practic, a masei monetare în circulație, pe fondul unei creșteri mult mai reduse a produsului social și venitului național? După cazuistica și efectele sale, inflația se împarte în: Fig. 8.11 Reglarea prin prețuri sau penurie a dezechilibrului inflaționist Așa cum spuneam, este, până la urmă, vorba despre o alegere. Dezechilibrele nu pot fi oprite decât prin recunoașterea și combaterea lor. Economiile de tip socialist, închis, nu au capacitate de detecție și rezolvare în permanență a dezechilibrelor. Pentru că se întâmplă un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]