119 matches
-
s-a depărtat foarte mult de aceasta. Tabla categoriilor 1. Ale cantității Unitate Multitudine Totalitate 2. Ale calității Realitate Negațiune Limitațiune 3. Ale relațiunei a inerenței și subzistenței (substantia et accidens) ale cauzalității și dependenței (cauză și efect) ale comunității (influința reciprocă între cele active și pasive) 4. Ale modalității Putință - neputință Ființă - neființă Necesitate - cazualitate Aceasta este lista tuturor noțiunilor primordial-pure ale sintezei pe care inteligența le conține apriori în ea și în respectul cărora numai ea este inteligență pură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obscuritatea relativă, care pe un drum neîmblat încă e inevitabilă la început, dar care sper că în capul menționat se va chiarifica în deplină transparență. 1. Despre sinteza aprehensiunei în intuițiune Răsară reprezentațiile noastre de unde or voi, fie cauzate prin influința obiectelor esterioare sau prin cauze interne, nască-se apriori sau empiric ca fenomene; totuși, ca modificațiuni ale sufletului, ele aparțin simțului interior și ca atari toate cunoștințele noastre sânt în urma-urmelor supuse condiției formale ale simțului interior, adică timpului în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care împle timp sau spațiu) este un substrat primordial sau numai determinarea unui asemenea, dacă are vreun raport al esistenței sale și la altceva ca cauză sau efect și-n fine dacă stă izolat sau într-o atârnare de (reciprocitate) influință reciprocă cu altele în privirea existentei sale, a cumpăni posibilitatea existenței {EminescuOpXIV 428} {EminescuOpXIV 429} sale, realitatea sau necesitatea acesteia ori contrariile acestora, toate acestea aparțin cunoștinței raționale din noțiuni și se numesc filozofice. Dar a determina apriori o intuițiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ostenirilor ei viitoare și de a-și face asemenea pretenții; cenzura numai nu poate aduce la un capăt litigiul asupra îndreptățirilor rațiunei omenești. Fiindcă Hume e poate cel mai spiritual dintre sceptici și fără îndoială cel mai însemnat în privirea influinței pe care procedura sceptică poate s-o aibă asupra trezirei unei examinări temeinice a rațiunei, se plătește într-adevăr osteneala de a reproduce, întru cât se potrivește cu intenția mea, mersul concluziilor și rătăcirilor unui om atât de priceput (isteț
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are un scop mai întins decât cel personal, și adică: în perpetuarea transmisă a culturei. Cu deosebire se poate susținea aceasta despre cultura aceea care se referă la moralitatea și frumuseța unui om, la viața si purtarea cea cultă; aicea influința unei împrejurimi culte nu e numai esențială, ci neînlocuibilă. Simțul estetic în genere și probarea lui în viața proprie îndeosebi cere o îngrijire atât de durabilă și practică cum ea nu se prezintă (geboten) decât prin relațiunea și societatea celor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin cei culți se-ntîmplă-ntotdeuna într-o măsură numai foarte mică, și și aceea într-un mod pervers dacă nu intervine știința. Unde numai cei culți singuri vor să producă și să perpetueze cultura inteligenței, fie-n educațiunea copiilor or în influința literară asupra publicului, acolo semidoctismul și secăciunea (fraza goală) sânt aproape; orce răsad al culturei trebuie să pornească de la știință însăși; nu se poate semăna făină, ci numai grâu pentru a putea căpăta făină. De-a mai vorbi apoi și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și despre protecțiunea pe care cultura publică o dă științei, cu și fără intențiune, în vremi când reprezentanții obscurantismul[ui] și contrarii științei au devenit a fi din întîmplare partida dominantă - de a vorbi de acestea aicea nu e loc. Influința binefăcătoare a culturei și (reagearea) reacțiunea ei folositoare asupra științei, atât prin faptul că trezește în cercuri din ce în ce mai întinse aplecarea pentru studii științifice și că prin asta mărește întinderea spiritelor științifice cât și, cu deosebire, prin aceea că produce în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spiritelor științifice cât și, cu deosebire, prin aceea că produce în adepții științei însăși, cari nu sânt (învățați) savanți decât numai într-un ram spețial, o privire generală asupra cunoștințelor și prin asta o privire mai adâncă a științei - această influință îndoită a culturei asupra științei vom putea-o scruta numai după ce vom fi reprezentat deosebirea între ele amândouă cu privire la ființa și conținutul lor. Înainte de a trece la aceasta, vom deduce îndată din determinarea scopului culturei din care cauză la popoarele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu oamenii, câtă chemie sintetică găsim într-o carte de bucătărie; chiar în scrierile pedagogiei noastre atât de înaintate, ca și în cele mai multe asupra eticei vom afla numai niște observațiuni risipite. Până și însemnătatea practică a unei asemenea științe și influința ei asupra pedagogiei n-ar trebui să se prețuiască prea jos; considerațiunea pentru frumusețe a vieții și purtărei e mai însemnată pentru starea morală a societății decum ar mărturisi-o moraliștii stricți. Viața socială câștiga printr-asta signitatea * sa mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puterea căruia un om e capabil de a progresa, cum se zice, cu timpul. Puncte de vedere de-acestea conducătoare, asemenea idei regulative sânt pe orice teren a științei sau a vieții; ele formează sâmburele propriu al inteligenței, exersă o influință oarecum organică, formătoare, asupra masei de particularități, imprimă fiecărei cugetări singulare sigilul unei inteligențe specific ***, adică conștie, și-i dau acea putere vie și învietoare de-a influința asupra unei alte conștiințe. Astfel cultura preface sufletul într-un organism pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
științei sau a vieții; ele formează sâmburele propriu al inteligenței, exersă o influință oarecum organică, formătoare, asupra masei de particularități, imprimă fiecărei cugetări singulare sigilul unei inteligențe specific ***, adică conștie, și-i dau acea putere vie și învietoare de-a influința asupra unei alte conștiințe. Astfel cultura preface sufletul într-un organism pentru cari fiece experiență e un nutremînt, pe care el o recipează înăuntrul său, o prelucrează organic, cari nu contribuiește numai la păstrarea [sa], ci și spre desfășurarea sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pui o linie, nu de la linia însăși. ["ADEVĂRUL ESTE NEGATIV"] 2286 Astfel noi nu știm într-adevăr nimica pozitiv, ci numai negativ... Nu simțim ceea ce-i materie, putere, natură, pozitiv - ci numai întrucît *** simțurile noastre reagează asupra lor..., reacțiuni contra influințelor pozitive ale naturei, dreptul - o reacțiune contra nedreptății, binele - o reacțiune contra răului... și sângele rece. Sufletul liniștit și mulțămit are o influință binefăcătoare prin puterea de reacțiune ce o reprezintă față cu puterile lumei... De aceea un rege care
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
simțim ceea ce-i materie, putere, natură, pozitiv - ci numai întrucît *** simțurile noastre reagează asupra lor..., reacțiuni contra influințelor pozitive ale naturei, dreptul - o reacțiune contra nedreptății, binele - o reacțiune contra răului... și sângele rece. Sufletul liniștit și mulțămit are o influință binefăcătoare prin puterea de reacțiune ce o reprezintă față cu puterile lumei... De aceea un rege care poartă cu sânge rece căderea sa e sublim, de aceea martirul * este, de aceea filozoful care se leapădă de toate deșertăciunile ei. Viața
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
zelos de-a se îngrădi față cu clasele de jos? Ei, cari nu cred în Dumnezeu, în religiune, în ordine divină. Ordinea divină este cuvântul pe care l-au inventat spre a-nvăli interesele lor personale, interesul de-a rămâne bogați, influinți față cu oameni mai inteligenți poate din clasa de jos, care-ar merita să steie mai sus ca ei. Titlul de principe, de es., îi procură sinecure, însoțiri bogate, viitor splendid, cu cât e mai departe de singurul om cumsecade
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
clase pozitive. Cauza sărăciei și decadenței poporului de jos: prea marea productivitate naturală și lipsa de esport (începutul secolului) care-i silea a-l preface în alcohol. Lipsa de credințe pozitive și inteligența ce dizolvă nu sunt neapărat bunuri naționale. Influința ideilor lui Rousseau asupra spiritului public. Tot boierii domnesc și azi cu dorința de-a răsturna Domnii, fiindcă nu este un organism soțial care să facă presiune asupră-le și să țină-n întunericul lor oarbele și copilăreștile ambițiuni personale
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pe o formă oarecare însă totuși nu, dacă se respinge adevărul. Ce-mi ajută minciuna în formă frumoasă? Este pentru simț o formă. Un adevărat op de arte, care nu reprezentează adevărul. Omnibus numeris să fie absolut. Neadevărul are o influință neestetică (Hegel, Vi[s]cher). Din adâncimea lucrurilor trebuie să rezulte ceva plin - adică nu numai forma esterioară. Ideea lui Plato. Dacă se prezintă neadevărul sau imoralul chiar în forma cea mai splendidă, totuși respinge. Cerința: ca artea să se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o bage de samă. Este o estetică care arată cum pasiunile să se înfrîneze în forme. Măsură și formă în espresia simțământului. Schiller. Chemarea esteticei. Forma simțământului este mult mai lesne de aplicat asupra omului. O dovadă din antichitate pentru influința esteticei este teoria tragediei lui Aristotel. Aristotel a avut ideea unei disciplinări estetice a pasiunilor. 9/1/ [18]73 Să stabilim întru cât icoană de fantazie a lumei trebuie să fie îmbizuită în spațiul rațiunei. Este o slăbiciune a poeziei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Plato. Murmonii 412 {EminescuOpXV 413} ad a) Beligiunea creștină după esența evangelicilor [; ] după primul trai al comunelor creștine era comunismul bazat pe egalitate economică și pe iubire reciprocă. Istoria creștinismului e istoria falsificării sale de cătră organele ce-l reprezintau. Influințele germanice l-au prefăcut într-o religie de caste asemenea celei a egiptenilor și a inzilor, într-o osificare a unei stări sociale contradictorii esenței creștinismului. Mai liberală, cu toate astea cu mult modificată de cătră instituțiunile romane, a fost
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
traduceri de poezie (Secreta mea durere, Sonetul lui Arvers, poeme de Alfred de Musset), colaborările la „Satyrul”, gazeta lui B. P. Hasdeu (semnate San-Huang-Ki și Tschao-Wan-Ki), cronici teatrale în „Românul” și o conferință-protest împotriva valului de imitații din roman, Despre influința lecturei romanțelor streine, publicată în „Atheneul român” (1867), e tot ce a rămas de la N. Manuscrisele conțin extrase din viața lui J. J. Winckelmann, fragmente ale unor articole despre originea, esența și decadența artei, cât și o piesă de teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]