459 matches
-
decembrie 1932. Publicația are drept țintă să răspândească „în straturi cât mai largi slova românească” și să procure cititorilor „o clipă de reconfortare morală și trupească”. Este o publicație destinată unui public larg, în scopul popularizării unor valori literare. Rubrici: „Informațiuni”, „Galantar literar”, „Curierul literar și artistic”, „Revista revistelor”. Colaborează cu versuri Horia I. Gheorghiță, George A. Petre, Constantin Doboș, Șt. Oprișanu, Ion Th. Ilea, Petre Damaschin, cu proză - M.G. Samarineanu, Al. Olteanu, cu eseuri - George Bota (Filosofia valorilor), Al. Olteanu
MUGURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288270_a_289599]
-
iar director devine Tudor Arghezi. Având o pronunțată orientare polemică, N. își propune „să puncteze stările, să deosebească puterile și să le caracterizeze dintr-o înaltă preocupare morală, reflectând într-însa așteptările și năzuințele națiunii”. Rubrici: „Note parlamentare”, „Foițe”, „Ultimele informațiuni”, „Adunările naționale”. Gazeta conține publicistică semnată de Tudor Arghezi (Proprietatea literară, O editură nouă-Cultura Națională și alte articole în cadrul rubricii „Foițe”) și, sporadic, literatură, grupată în pagina intitulată „Literatura și arta plastică”. Astfel, sunt publicate scrieri în proză de Cezar
NAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288368_a_289697]
-
ORDINEA, cotidian apărut la București între 17 noiembrie 1932 și 29 iunie 1944. Director: Virgil Kerciu. Deși acordă literaturii spații restrânse și sporadice, acest „ziar ilustrat de informațiuni” se remarcă printr-o constantă atenție acordată publicațiilor culturale (de pildă „Convorbiri literare”), a căror apariție o semnalează frecvent, însoțind prezentările cu reproducerea sumarelor. Obișnuită este și recenzarea cărților recent editate, precum Viața lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, iar
ORDINEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288568_a_289897]
-
ACȚIUNEA, cotidian apărut la București de la 12 noiembrie până la 13 decembrie 1929, sub direcția lui Ștefan Tatarescu. Pe lângă rubrici ca „Viața în provincie”, „Informațiuni”, „Ultima oră”, poate fi întâlnită și aceea intitulată „Artistice-Culturale”, cu subdiviziunile „Cronica dramatică”, „Ceaiuri”, „Cărți-Reviste”, „Teatrale”, „Conferințe”. În marea lor majoritate, textele publicate nu sunt semnate. Apare totuși numele lui Paul B. Marian. Ziarul găzduiește comentariile lui Șerban Cioculescu pe
ACŢIUNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285163_a_286492]
-
1934 până în ianuarie 1935, sub direcția lui Em. Socor. Născut „dintr-o nevoie socială adânc simțită”, ziarul abordează, pe lângă informația economică, socială, politică, și pe aceea culturală. Rubrici: „Viața politică”, „Comerț, industrie, finanțe”, „Viața sportivă”, „Din toată țara”, „Cronica cinematografică”, „Informațiuni”, „Ultima oră”. Rubrica „Teatru, literatură, artă” are următoarele subdiviziuni: „Pe o foaie de bloc”, cuprinzând „tablete” semnate de Ion Pas, care scrie despre Anatole France, Pirandello, V. I. Popa, ca și despre nevoia acordării unui statut de profesionist scriitorului român
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
loc de la întregirea neamului, nu se poate contesta. D-na Elena C. Meissner, prezidenta generală a „Asociației pentru emancipare”, cât și D-na Maria Baiulescu, prezidenta „Uniunii”, au publicat articole lămuritoare, relative la această chestiune, asupra căreia se oferise greșite informațiuni în forurile internaționale. Triumful ostenelilor acestor Asociațiuni, pentru obținerea drepturilor noastre, a fost sărbătorit în mod egal și în congresul convocat de D-na Elena C. Meissner, prezidenta generală a „Asociației pentru emancipare”, congres care a avut loc la Iași
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
-l ca președinte pe N. Th. Ionnițiu. Ca atare, un număr special este dedicat „Săptămânii cărții 1940”, număr în care semnează Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Cicerone Theodorescu, E. Lovinescu, Martha Bibescu. Alte informații sunt incluse în rubricile de „Informațiuni” și „Vitrina literară”. M.Pp.
BULETINUL EDITORIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285935_a_287264]
-
înfățișează românimea în propria ei țară”, de a combate „fără cruțare” „tot ce stă în calea acestui țel, tot ce slăbește statul românesc și românismul”. Rubrici: „Cultură-oameni-fapte”, „Viața politică”, „Ultima oră”, „Ecouri polemice”, „Cuiburi de lumină”, „File de carnet”, „Sport”, „Informațiuni”. În pagina culturală, intitulată „Cultură-oameni-fapte”, ulterior devenită „Buna Vestire literară, plastică și teatrală”, sunt publicate scrieri literare care nu contraveneau orientării naționaliste a publicației. Colaborează cu versuri Radu Gyr, Octavian Goga, Aron Cotruș, Virgil Carianopol, Horia Stamatu, Valeriu Cârdu, Grigore
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
largă circulație. C. avea conștiința contribuției unui scriitor la formarea limbii literare, căci în prefață vorbește despre strădania lui de a îmbogăți limba cu arhaisme și regionalisme. A mai cules lirică populară, publicată, în 1869-1870, în ziarele „Adunarea națională” și „Informațiunile bucureștene” ale lui V.A. Urechia, precum și basme, legende, povești, snoave, apărute postum, în 1975. Cele mai multe dintre povești sunt variante ale unor motive cunoscute, dar înlănțuirea originală a episoadelor și apariția multor elemente inedite țin treaz interesul cititorilor. După unele
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
un „cămin pedagogic și cultural”, să realizeze o operă de „îndrumare și canalizare a tuturor energiilor” „puse în slujba învățământului și culturii” (Cuvânt înainte). Deviza înscrisă pe frontispiciu îi aparține lui Thomas Carlyle: „Muncă, sinceritate, tăcere!”. Rubricile obișnuite sunt „Reviste”, „Informațiuni”, „Redacționale”. În paginile dedicate poeziei Nichifor Crainic figureză cu Rugăciune pentru Rege, iar Aron Cotruș cu două poeme (republicări), tot reproduceri fiind versurile lui Vasile Militaru; mai semnează Panait Papazissu, Al. C. Aldea, Em. Papazissu, D. Anastasescu-Diana, Ion Lolu (eseuri
CAMINUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]
-
Așadar, se subliniază rolul formativ, modelator al culturii clasice. A. va reuși, într-adevăr, să fie la înălțimea acestui rol de-a lungul anilor de apariție. Prin studiile, eseurile, dezbaterile, notele critice și traducerile publicate la rubrici ca „Note și informațiuni”, „Păreri și discuții”, „Hac pagina latine loquimur”, „Traduceri”, „Pagina distractivă”, se urmărește nu numai informarea tinerilor cititori, ci și inițierea lor într-un mod de gândire întemeiat pe valori clasice. Importante sunt în acest sens comentariile pe teme literare, istorice
AUSONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285500_a_286829]
-
Dobrogei"1807. Publicația Santinela Dobrogei a apărut la Constanța în perioada 17 aprilie 1894 18 februarie 1896, fiind "organul proprietarilor români din județ și (...) nu urmărește altceva decât înfrățirea și propășirea tuturor românilor"1808. De altfel, într-un articol intitulat Informațiuni și inserat în numărul apărut la 24 aprilie 1894 se făcea precizarea că ""Santinela Dobrogei" nu va face politică militantă, dar va face politică de stat românesc"1809. În articolul referitor la situația demografică a orașelor Dobrogei se afirma că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sicia transdunăreană", în Analele Dobrogei, Constanța, 1935. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Arbore, Al., P., "Așezările bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, an I, Constanța, 1916. Arbore, Al., P., "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în veacurile XVIII și XIX", în Analele Dobrogei, IX, Constanța, 1924. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Atanasiu, Andreea, "Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
40. 60 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 217. 61 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., pp. 329-330. 62 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., pp. 219-220. 63 Al. P. Arbore, "Așezărilor bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, nr. 1/1916, pp. 37-38; Idem, "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în veacurile XVIII-XIX", în Analele Dobrogei, nr. IX/1924, p. 55. 64 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 327. 65 Ibidem. 66 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 221. 67 Adrian
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în 29 iuliu 1875 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 181 Relații asupra directorului provizoriu de la Școala de Băieți N-o II din Tătărași: D. Titus Mărdărescu. Domnule Ministru, La adresa d-voastre N-o 5873, prin care îmi cereți informațiuni asupra zelului, aptitudinei și conduitei d-lui Titus Mărdărescu, ca să puteți decide asupra confirmărei sale definitive în 98 {EminescuOpXVI 99} postul de director al Școalei Primare de Băieți N-o II din Tătărași, subsemnatul, fără a voi să prejudece definitiv
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
148 [GHEORGHE CHIȚU] Iași, în 3 mai 1876 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 224 Obiectul: Se recomandă numirea definitivă a d-rei El. Neenescu Domnule Ministru, La ordinul d-voastre N-o 1307, din a. c., prin care se cer informațiuni asupra zelului și capacității d-rei Elena Neenescu, directoarea școalei de fete din Tătărași, subsemnatul are onoarea a răspunde că, după repetatele inspecții făcute acelei școale, a căpătat convingerea că 170 {EminescuOpXVI 171} metoada numitei directoare este escelentă și că, în timpul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Iași, relativ la lipsa mai multor cărți din biblioteca statului, încă din timpul foștilor d-ni bibliotecari Bodnărescu și Eminescu, subscrisul grăbește cu onoare a vă invita ca, prin înțelegere cu actualul bibliotecar, d-l Petrino, care vă va da toate informațiunile, să binevoiți, conform legei, a procede de îndată la urmărirea tuturor acelor cari încă n-au restituit bibliotecei statului cărțile ce lipsesc și acelor ce le-au dat în contra prescripțiunilor regulamentului, spre a putea statul intra cât mai curând în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cabinetul nostru de instrucțiune. " "F. urgent cu nr. 1562-1563. Pref. Botoșani. Șef. P. Popovici. " 575 {EminescuOpXVI 576} 15 Chitanță Mandatul de comperație a domnului judecători de instrucție sub nr. 1743 l-am primit 1876 noiembrie M. Eminescu 16 Act de informațiune Anul 1876, luna noiembrie în 9, la orele 12 înaintea noastră P. Stoica, jude instructor pe lângă Tribunalul de Prima Instanță din Județul Iași, prezentîndu-se martorul Th. Aroneanu, conform citațiunei N-o 1744: ce i s-a notificat prin.... am procedat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
împreună cu acele ce rămăsese asupra d-lui Cătănescu. Dîndu-se martorului cetire de arătările sale a declarat că conține adevărul și persistă în ele, adeverind împreună cu noi și grefier. Jud Instructor P. Stoica Teodor Aroneanu Gref. N. Mărgineanu 17 Act de informațiune Anul 1876, luna novembre în 9 zile, la orele 12, înaintea noastră, P. Stoica, jude instructor pe lângă Tribunalul de Prima Instanță din județul Iași, prezentîndu-se martorul d. Petrino conform citațiunei nr. 1746 ce i s-a notificat prin..., am procedat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Nr 1862, anul 1876, luna novembre 13 22 ROMÎNIA N-o 7374 Recuizițiune , Noi, primul-procurore Tribunalului județului Iași, văzând instrucțiunea urmată contra lui Mihail Eminescu, inculpat că a sustras ca bibliotecar mai multe cărți din biblioteca de Iași. Fiindcă din informațiunile luate rezultă contra lui Mihail Eminescu indicii suficiente că în calitate de bibliotecar a sustras mai multe cărți din biblioteca de Iași. Fapt ce constituie delictul prevăzut și pedepsit de art. 204 Cod. Pen. și poate da loc contra inculpatului la aplicarea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
defavorabil pe care criticul i-l dedicase: „cameleon de profesie, corect ca o pagină copiată de un maestru de caligrafie”), Victor Eftimiu (taxat de Dem. Theodorescu, alias „Teo”) și Cincinat Pavelescu (autor: Nae Ionescu, alias „A”), ca și rubrica „Note, informațiuni, inserții și reclame literare“. În fine, un „sotissier” simbolist - „Serviciul de ecarisaj literar“ - etalează fragmente literare „compromițătoare”, fapt ce va fi atras, desigur, antipatia lui O. Densusianu. A fost oare „simbolistul” Ion Minulescu cel în care integraliștii anilor ’20 recunoșteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai fată! Bravo, Pascalopol, bravo, Felix!" Deși Felix se jurase de a nu mai păși în casa Aglaei, totuși își călcă cuvântul, și iată cum. Intrase de la început în grațiile profesorului de psihiatrie, savant blând și integru, căruia îi ceruse informațiuni bibliografice ce dovedeau o orientare afară din comun. Când profesorul află că Felix era abia în anul întîi, fu mirat și amuzat totdeodată de atâta zel. La medicină, până la faza internatului, studentul e de obicei un auditor pasiv și anonim
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
la Kraguievaț. Între Panciova și Semlin s-a ordonat întărirea cordonului austriac. Consulul austriac și cel german au protestat în contra moratoriului sârbesc. Din această cauză principele Wreda, consul austriac la Belgrad, ar fi plecat deja la Pesta, spre a lua informațiuni orale. [28 mai 1876] FLORI STILISTICE DIN ZIARELE ROMÎNEȘTI COMENTARII LA OPUL MANUSCRIS INTITULAT GEOGRAPHIA MARIUM PERITIONIS La redacția Românului se află, un manuscript, de un autor necunoscut, care tratează mai pre larg despre mări și țărmuri necunoscute încă. Taina
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mare interes. [12 septembrie 1876] ["PUBLICĂM MAI LA VALE... Publicăm mai la vale răspunsul d-lui dr. Emil Max la notița inserată în ziarul nostru no. 100 din 8 septemvrie și declarăm că aserțiunile cuprinse în ea sunt provenite din informațiunele ce ni le-a dat d. dr. Ratcu. {EminescuOpIX 205} Iași, 1876, sep. 9 Domnule Redactor, În foaia d-voastră No. 100, din 8 sept., am cetit o notiță sub titlul "o diagnoză superficială" pe care vă rog a o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adevărul cutărui sau cutărui sistem, ci numai de-a da o idee clară despre modul cum s-au făcut în vremi deosebite lucrarea metafizică a inteligenței omenești. [9 februarie 1877] {EminescuOpIX 325} ["ZIARUL "TEMPS" SCRIE... "] Ziarul "Temps" scrie că, după informațiunile ce le-a căpătat, starea sănătății sultanului Abdul Hamid este neliniștitoare. Ca și fratele său Murad el are boală de crieri, încît medici cred a putea prezice o apoplexie cerebrală. Se vede că întreg neamul imperial Osman e fizicește degenerat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]