3,341 matches
-
indirecte, în operele lor literare, atâta cât se putea sub rigorile cenzurii. A apărut astfel cazul Doinaș, al unui important scriitor respectat de toți, reper de comportare demnă, despre care se află după moarte că a fost informator al Securității. Informator cu acte în regulă, adică cu angajament, cu un vechi angajament pe care poetul l-a semnat - să precizăm totuși - în perioada detenției. CNSAS, prin d-l H.-R.Patapievici, confirmă faptul, prezentînd extrase din dosar și nu avem cum
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
culturală a acestuia. Mai târziu, în ședințele de Consiliu de la Uniune și la Conferința din 1981, Doinaș a fost critic până la vehemență față de linia ideologică oficială. Cum de îndrăznea, dacă se știa vulnerabil? Sau îi conferea protecție tocmai angajamentul de informator, lăsat să se afișeze ca oponent al regimului pentru a i se acoperi misiuni pentru acesta mai importante? Nu știm, dar iată-ne speculând în jurul cazului Doinaș, iată-ne punând sub semnul întrebării comportamentul unui scriitor care a trecut în
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
disident pe care și-o dobândise în anii comunismului prin cărțile sale, dar și printr-un număr de atitudini publice, nu i-au putut fi iertate lui Buzura, căruia i se aduce acum, și lui, acuzația de a fi fost informator al Securității. Până vor veni probele, despre care istoricul Marius Oprea ne asigură că nu există (v. ,Averea" din 2 iulie a.c.), să vedem ce se spune despre Buzura în aceeași Carte albă a Securității (vol. ,Istorii literare și artistice
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
federalizarea, împărțirea patrimoniului ori alte inițiative discriminatorii sunt bune ori viabile"). în finalul cuvântului său, Eugen Uricaru s-a referit la acuzațiile care i s-au adus de a fi fost colaborator al Securității, respingându-le categoric: Nu am fost informator, nu am semnat nici un angajament de colaborare cu Securitatea". Raportul prezentat de Eugen Uricaru a fost aprobat de Conferință, nu fără a fi înregistrat și reacțiile critice ale unor participanți (Boris Marian, Mariana Sipoș, V. F. Mihăescu, Grișa Gherghei, Carolina Ilica
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
pocnesc ca niște fructe răscoapte, exotice, savuroase..". Doar în Lumină pe sub ușă motivele "conflictului" sunt clare, deși două dintre ele - parvenitismul politic și oportunismul universitar (să fie de ghicit aici mediul universitar craiovean?) - sunt recurente. Destinul tatălui, forțat să devină informator de Securitate și să-și toarne prietenul, pare că poate fi răscumpărat prin civismul imediat postdecembrist al fiului, entuziasm repede dezamorsat de climatul socio-politic viciat iremediabil. Plecarea din țară e singura soluție de "ieșire" dintr-un cerc istoric nociv. Proza
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
mai larg, care nu este altul decât epoca socialismului biruitor. Epoca sistemului de pile și servicii reciproce, a lipsei de apă caldă, cozilor și penuriei de alimente, a vorbelor în doi peri și a glumelor fără perdea; frumoșii ani ai informatorilor și securiștilor, cu microfoane plantate peste tot și telefoane ascultate cu metodă, cu ședințe de Partid și traiectorii "profesionale" parcurse pe vectorul unei ideologii tot mai fleșcăite. Pe acest fundal socio-politic, frenezia combinatorie a celor din boema artistică echivalează cu
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
în dosarul de Securitate al Ilenei Mălăncioiu, aflat în arhiva CNSAS, se găsește și un așa-numit "raport informativ" al SRI din data de 20 august 1990, adică la opt luni de la desființarea Securității și la cinci de la crearea SRI. Informatorul a iscodit printre rudele și vecinii din satul natal al poetei după ce aceasta, într-un interviu acordat lui Vartan Aranchelian la Televiziunea Română Liberă, a criticat mineriadele și politica lui Iliescu privind proprietatea. Documentul cu pricina, scris de mână și purtând
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
că au sunat 2000 de telespectatori din Arad să protesteze. Culmea, toți erau din Arad..." l în fine, Cotidianul își ilustrează pagina cu Raportul informativ din 20 august 1990. Este regretabil că partea finală, practic ultimele două rânduri, cu semnătura informatorului și o notiță cu observația: "Nota se va trimite la Sect. IV..." sunt lacunare, cu enigmatice numere de înregistrare și semnături, care ne fac suspicioși la ideea că ar fi fost vorba de persoane depășite de realitate și bântuite de
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
Ortodoxă vrea să deschidă o nouă pagină în propria sa istorie. Dacă Bartolomeu Anania și Sfîntul Sinod chiar vor să aducă la zi și să îmbunătățească rostul și imaginea Bisericii Ortodoxe, n-ar rima deloc cu această preocupare, dacă popii informatori - șantajabili și azi - n-ar fi dați la iveală. Trebuie să se termine o dată cu relațiile secrete dintre popi și securiști, care-i fac azi pe securiști să o dea pe limbajul bisericii, iar pe popi să se înscrie în partide
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
apariția cărții Un tigru de hîrtie - nimeni nu i-ar fi împiedicat să dezbată pe larg un fenomen istoric și social care s-a numit: «Securitatea». Cartea ar fi fost numai un punct de plecare pentru o analiză a dosarelor informatorilor dar și a întregului sistem care a folosit violența despotică ca formă de guvernare. Dar... n-a fost să fie. Sau, mai bine zis... nu s-a vrut să fie... Pentru a răspunde cît mai exact la întrebarea Dv. sînt
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
deschide ușa, o să ne trezim cu cadavrul în brațe? - Între 1985-1987 erați urmărit peste tot (atît în București cît și în țară), vă erau ascultate convorbirile telefonice, corespondența era interceptată și, nu în ultimul rînd, printre cunoștințe și prieteni erau informatori care raportau orice mișcare. Cum vă explicați această impresionantă desfășurare de forțe pentru un simplu scriitor? Și nu erați singurul scriitor în această situație... - Cine controlează cunoaște, cine poate să intervină, cine intervine poate evita un rău social. Eu eram
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
În cei 18 ani de urmărire au fost folosite nenumărate unități militare din țară și străinătate (am identificat 39 de generali, căpitani și locotenenți, dar majoritatea semnau indescifrabil: anexa 4 din Un tigru de hîrtie, au fost folosiți 28 de informatori etc. Securitatea, prin mijloacele de informare pe care le deținea (umane și tehnice), intervenea în viața mea publică; interdicția de a publica anumite cărți, interzicerea de a primi un pașaport pentru a participa la un congres în Occident, blocarea criticilor
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
intervenea în viața mea publică; interdicția de a publica anumite cărți, interzicerea de a primi un pașaport pentru a participa la un congres în Occident, blocarea criticilor sau protestelor publice etc. Dar Securitatea intervena și în viața personală: infiltrarea unor informatori pentru a schimba anumite decizii în familie, confiscarea la vamă a unor scrisori trimise prin anumiți prieteni, dezinformarea și lansarea de zvonuri false pentru a mă compromite (aș fi făcut «tot tapajul» în jurul meu pentru că eram colaborator al Securității) etc.
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
în cazul meu, știau cele mai mici amănunte (voiam să vînd o combină muzicală pentru că nu mai aveam bani) și chiar ce vorbeam în intimitate cu o femeie pe care o iubeam... - Mărturisiți că ați reușit să identificați cîțiva dintre informatori care vă spionau fiecare mișcare în acei ani, dar, cu o singură excepție (Vasile Băran), refuzați să le deconspirați numele pentru a nu fi cel care «aruncă piatra» (în accepția biblică, desigur); totuși, unii dintre ei pot fi ușor recunoscuți
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
pe cineva, nici să excomunic ereticii sau să fiu un gardian al templului care deține cunoștințe superioare. Nu a fost în intenția mea de a emite judecăți de valoare sau de a condamna pe cineva - ad hominem - nici chiar pe informatori. Știam că au fost oameni condiționați, șantajați, speriați, supuși unor presiuni morale, sociale ori au fost ispitiți pentru obținerea unor interese materiale. Și în special, le cultiva orgoliul! Ținînd cont de toate acestea, nu mi-a fost teamă că voi
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
și în special să analizez mijloacele prin care s-a exercitat opresiunea (aneantizarea) unei societăți și a fiecărui individ, adică instituția care s-a numit: SECURITATEA. Mi s-a reproșat de mai multe ori de ce nu am dat publicității numele informatorilor pe care i-am identificat. «Cum? Nu vrei să aflăm și noi?» m-au întrebat ei. Dar tu ți-ai cerut dosarul?» am replicat eu. «Aaa! Nu! Nu vreau să-mi stric zilele și nopțile!» Deci, scoate castanele din foc
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
și noi?» m-au întrebat ei. Dar tu ți-ai cerut dosarul?» am replicat eu. «Aaa! Nu! Nu vreau să-mi stric zilele și nopțile!» Deci, scoate castanele din foc cu mîna altuia... Să revin la întrebarea Dv. privitoare la informatorul I. M. Înainte de a publica volumul i-am făcut o vizită și i-am arătat paginile din dosar cu numele lui real. Mi-a răspuns: «Nu știu». După aceea am avut o lungă corespondență, iar după ce a fost publicat volumul
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
afirmare egoistă. Mi-e teamă de martiri dar și de victime. Pentru a învinge îți trebuie curaj... dar mai este nevoie de încă ceva: o încredere superioară nevoii de a înfrînge adversarul. Altfel începi să semeni cu agresorul...». În cazul informatorului I. M. am găsit necesar să am «o încredere superioară», chiar dacă știu că nu a fost un prieten fidel, așa cum l-am considerat timp de 34 de ani... - Care erau relațiile dintre scriitor(i) și puterea în acea perioadă? - Înainte de
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
de ani... - Care erau relațiile dintre scriitor(i) și puterea în acea perioadă? - Înainte de ’89 situația era mai clară. «Ei» erau de o parte și «noi» de cealaltă parte. Apele erau împărțite. Abia acum aflăm că printre «noi» erau mulți informatori care făceau ca unele dintre acțiunile noastre (protestele scrise, cuvîntări în cadrul Consiliului Uniunii Scriitorilor, refuzul de a accepta propunerile cenzurii, trimiterea unor cărți în Occident, scrisorile trimise la Europa liberă) să fie cunoscute și contracarate de «ei». Acum am aflat
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
în oraș și a luat chipul adevărului... Sistemul actual a reușit să facă un amalgam pervers și o confuzie ipocrită încît este dificil să ai o opinie care să reprezinte garanția unei realități obiective. Azi afli că X a fost informator, iar mîine că a fost un om cinstit... S-au scris mai multe cărți despre acea perioadă dar cred că mai sînt încă multe aspecte care nu au fost elucidate. Comunismul a fost un fenomen socio-istoric care a marcat secolul
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
care mi-au provocat o întoarcere în trecut. Privitor la acele evocări... se poate spune că este un «Jurnal fidel». De exemplu, împrejurările arestării și condamnării tatălui meu, a raporturilor pe care le-am avut cu editurile, revistele, cinematografia, cenzura, informatorii... Am o memorie afectivă destul de fidelă și cred că din acest punct de vedere Un tigru de hîrtie poate fi considerat... «Jurnal fidel»... - Am asemuit volumul dv. cu un proces al comunismului la scară redusă. Credeți că s-ar putea
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
al comunismului la scară redusă. Credeți că s-ar putea vorbi vreodată cu adevărat de un «Proces al comunismului», măcar pe plan național? - Mai întîi cîteva precizări. Prin 1990, ministrul Justiției, Mircea Ionescu-Quintus (CNSAS a dovedit cu probe că era informator) a promis un «proces al comunismului». Aceeași atitudine a avut-o și Petre Roman. Din toate aceste promisiuni nu s-a ales nimic și s-a dovedit că era... «praf aruncat în ochii opiniei publice». De la început greșeala se ascundea
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
fi cu adevărat liberi dacă nu ne despovărăm de trecutul sîngeros al totalitarismului roșu, care l-a purtat în germene și pe cel brun? Și nu e cîtuși de puțin în chestiune judecarea tuturor membrilor de partid și a tuturor informatorilor, ci sancționarea juridică a sistemului și condamnarea firească a celor ce-au săvîrșit efectiv crime, ca și a “capilor răutăților”. Se pare însă că e prea mult! Pentru a nu mai vorbi de nefasta continuitate, indicată astfel de Monica Lovinescu
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
menirea sa. Cheile teribilelor dosare se află în mîinile oamenilor SRI, care livrează exclusiv ce le convine, potrivit unor criterii doar de ei cunoscute. Interesele ca noii nomenclaturiști și afaceriști veroși să nu fie demascați ca ofițeri politici sau zeloși informatori, prevalează, vai, asupra dreptului la adevăr. Încă din zorii sistemului comunist, în 1917, Lenin a întemeiat bolșevismul pe secret, pe consemnul conspirativ. Pînă la implozia ce-a pus capăt URSS și “democrațiilor populare” din Estul Europei, secretomania a funcționat precum
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
mă Înscrie pentru a deveni ’Candidat În Științe”, o formă copiată după Sovietici premergătoare doctoratului, organizația de partid locală de care trebuia să fiu sprijinit mi-a râs În nas. In schimb, la Securitate mi s’a cerut să fiu informator, promițându-mi se un viitor strălucit deoarece puteam pătrunde În societatea Înaltă, adică acolo unde securistul obișnuit nu ar fi avut credibilitate. Am fost ades amenințat că voi fi re-arestat: tatăl meu, Încrezător În ubicuitatea și perenitatea justiției, mi-a
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]