89,872 matches
-
lungime totală de 43 km. Investițiile realizate în județul nostru au avut o dinamică ascendentă, atât din surse locale, cât și atrase. Lista obiectivelor promovate de C.J.T. este complexă, cuprinzând atât dotări la instituții din subordine, cât și investiții în infrastructură. Dintre cele mai importante proiecte aflate în derulare amintim: Parcul Industrial și Tehnologic, Vama Cenad, Incubatorul de Afaceri, Deponeul Ecologic, Bloc de locuințe pentru medici rezidenți, Ecologizarea Lacului Surduc și altele. L. S. Vizită la Novi Sad l Pentru intensificarea
Agenda2004-5-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/282007_a_283336]
-
Timișoara pe str. Armoniei, într-o clădire care a fost reabilitată cu fonduri de la Uniunea Europeană, printr-o finanțare PHARE. Totodată, Primăria timișoreană a contribuit la realizarea acestui obiectiv, care va deservi zona de vest a țării, asigurând rețelele edilitare de infrastructură. L. S. Salariul mediu net l În luna decembrie După cum a anunțat Institutul Național de Statistică, în luna decembrie, câștigul salarial mediu net a fost de 5,65 milioane de lei, mai mare cu 12,3% față de luna precedentă, creșterea
Agenda2004-5-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/282007_a_283336]
-
Grupurile de inițiativă, formate din membrii comunităților rurale din județul Timiș, trebuie să identifice nevoile reale ale comunității și să-și organizeze activitatea pe bază de proiecte care să rezolve problemele respective. Domeniile în care se vor cofinanța proiectele sunt infrastructură și mediu, educație, tineret, cultură și divertisment, social și medical, activități generatoare de venituri cu impact asupra comunității. Valoarea cererilor de finanțare înaintate de aceste grupuri nu trebuie să depășească suma de 1 000 de dolari, programul neavând un termen
Agenda2004-5-04-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/282013_a_283342]
-
regularizarea și îndiguirea râului Bega, între Curtea și Leucușești; regularizarea și îndiguirea Timișului, între Sacu și Slatina Timiș; regularizarea și îndiguirea râului Bistra, în zona orașului Oțelu Roșu; refacerea și consolidarea barajului Oravița. Se vor executa, de asemenea, lucrări de infrastructură rutieră, respectiv: modernizarea DJ586, între Dognecea-Secușeni; a DJ684 între Tomești și Luncanii de Jos. OCTAVIAN NICA Carnetul de muncă l Eliminat abia din 2007 Prin Legea nr. 541/2003 au fost modificate articolele 296 și 298 din Codul muncii (Legea
Agenda2004-5-04-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/282008_a_283337]
-
de modernizare a sistemului de balizaj luminos (înlocuirea corpurilor cu altele de ultimă generație). 70% din cheltuieli se vor realiza din surse proprii. Din această sumă, 13 miliarde de lei se vor aloca pentru modernizări și reparații ale echipamentelor și infrastructurii. Se mai au în vedere: noi dotări în aerogări, modernizarea centralei telefonice și a rețelei de calculatoare, amenajarea unui dispecerat de comunicații. După instalarea noilor echipamente, informațiile referitoare la zboruri vor fi afișate pe monitoare, concomitent fiind transmise și sonor
Agenda2004-5-04-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/282009_a_283338]
-
construcțiilor de autostrăzi, din datele furnizate de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului rezultă l Autostrada București-Constanța (151 km): tronsoanele București-Fundulea și Fundulea-Lehliu se vor recepționa și se vor deschide circulației rutiere în anul 2004; pe tronsonul Lehliu-Drajna se execută lucrări la infrastructură și suprastructură, poduri, podețe și spații de servicii; pentru tronsoanele Drajna-Fetești și Fetești-Cernavodă s-au semnat contracte de execuție pentru 54 km l Autostrada București-Brașov: se negociază condițiile de realizare a proiectului prin parteneriat public-privat l Autostrada Nădlac-Arad-Timișoara-Lugoj-Deva: pentru sectoarele
Agenda2004-6-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282025_a_283354]
-
3 februarie, prefectul județului Timiș, domnul Horia Ciocârlie, a primit o delegație de oameni de afaceri din Austria. Cu această ocazie, directorul firmei EVB, domnul Erich Blaumer, a prezentat societatea pe care o reprezintă. Firma austriacă oferă soluții complete de infrastructură pentru rețele de energie, telecomunicații, apă și canalizare, gaz, operând în Austria, Germania și Luxemburg. Oaspeții austrieci au anunțat intenția de a se extinde în România, și în special în județul Timiș, unde se consideră că este un mediu extrem de
Agenda2004-6-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282026_a_283355]
-
Luxemburg. Oaspeții austrieci au anunțat intenția de a se extinde în România, și în special în județul Timiș, unde se consideră că este un mediu extrem de favorabil pentru demararea unei investiții. Domnul prefect a prezentat principalele oportunități locale din domeniul infrastructurii, precum și cele mai importante programe ce se derulează în prezent în acest domeniu. Deschiderea autorităților locale pentru investițiile străine, prezența firmelor cu capital austriac din zonă și existența Consulatului onorific al Austriei la Timișoara au fost considerate drept premise extrem de
Agenda2004-6-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282026_a_283355]
-
a drumurilor comunale; înființare, extindere, modernizare, reparare a sistemelor de alimentare cu apă și a rețelelor de canalizare la sate, electrificări rurale, modernizare a serviciilor publice de alimentare cu energie termică, consolidări și reabilitări de imobile, rețele de iluminat public, infrastructură urbană, apoi programul „Biserica - centrul spiritual al comunității“ și programul de protecția mediului. Acest proiect național dă posibilitatea ordonatorilor de credite ai bugetelor locale să elaboreze programe care se vor finanța cu sume de la buget, pe programe și primării. L.
Agenda2004-6-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/282035_a_283364]
-
modificarea și completarea Legii nr. 129/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Român de Dezvoltare Socială. Scopul principal al F.R.D.S. îl constituie acordarea de granturi comunităților rurale și grupurilor dezavantajate, pentru finanțarea unor subproiecte în special în domeniul micii infrastructuri, activităților generatoare de venituri, și serviciilor sociale comunitare, precum și creșterea capacității de organizare la nivel local și susținerea descentralizării administrative. Până în prezent, F.R.D.S. are în diverse stadii de implementare peste 856 de proiecte, dintre care: 544 de proiecte de mică
Agenda2004-6-04-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/282036_a_283365]
-
activităților generatoare de venituri, și serviciilor sociale comunitare, precum și creșterea capacității de organizare la nivel local și susținerea descentralizării administrative. Până în prezent, F.R.D.S. are în diverse stadii de implementare peste 856 de proiecte, dintre care: 544 de proiecte de mică infrastructură rurală; 204 proiecte de activități generatoare de venit; 108 proiecte de servicii sociale comunitare. Pentru a beneficia de prevederile legii, grupurile eligibile trebuie să dobândească personalitate juridică, pe baza procesului verbal de constituire ca persoană juridică, încheiat de cel puțin
Agenda2004-6-04-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/282036_a_283365]
-
termenul-limită pentru societățile comerciale, persoanele juridice române, cu capital integral privat care se încadrează la categoria Î.M.M. Informații suplimentare se pot obține la sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii V Vest, sau la tel. 0256-491 981. L. S. Infrastructură feroviară-călători l Condiții de închiriere Prin Hotărârea nr. 27 („M. O.“ nr. 72/2004), Guvernul a aprobat condițiile de închiriere de către C.N. Căile Ferate „C. F. R. “-S. A. a unor părți din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum și gestionarea acestora. Urmează
Agenda2004-6-04-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/282036_a_283365]
-
la tel. 0256-491 981. L. S. Infrastructură feroviară-călători l Condiții de închiriere Prin Hotărârea nr. 27 („M. O.“ nr. 72/2004), Guvernul a aprobat condițiile de închiriere de către C.N. Căile Ferate „C. F. R. “-S. A. a unor părți din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum și gestionarea acestora. Urmează ca, în acest scop, M.T.C.T. să actualizeze contractul de concesiune, astfel încât acesta să prevadă posibilitatea C.F.R. de a oferi în regim de închiriere secțiile de circulație aparținând infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum și condițiile de realizare
Agenda2004-6-04-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/282036_a_283365]
-
-S. A. a unor părți din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum și gestionarea acestora. Urmează ca, în acest scop, M.T.C.T. să actualizeze contractul de concesiune, astfel încât acesta să prevadă posibilitatea C.F.R. de a oferi în regim de închiriere secțiile de circulație aparținând infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum și condițiile de realizare a serviciilor de transport feroviar de către agenți economici. Vor fi ofertate 118 secții de circulație care alcătuiesc infrastructura feroviară neinteroperabilă, din care pe raza Sucursalei Timișoara sunt nominalizate 38 de secții totalizând 1 025
Agenda2004-6-04-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/282036_a_283365]
-
acesta să prevadă posibilitatea C.F.R. de a oferi în regim de închiriere secțiile de circulație aparținând infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum și condițiile de realizare a serviciilor de transport feroviar de către agenți economici. Vor fi ofertate 118 secții de circulație care alcătuiesc infrastructura feroviară neinteroperabilă, din care pe raza Sucursalei Timișoara sunt nominalizate 38 de secții totalizând 1 025 km, respectiv: Caransebeș-Bouțari; Hațeg-Subcetate; Berzovia-Vasiova; Oravița-Anina; Oravița-Iam, Buziaș-Gătaia; Gătaia-Jamu Mare; Voiteni-Gătaia; Gătaia-Berzovia; Jebel-Liebling; Jebel-Giera; Timișoara-N-Cruceni; Cărpiniș-Ionel; Ronaț Triaj-Satu Nou; Satu Nou-Lovrin; Lovrin-Sânnicolau Mare; Sânnicolau
Agenda2004-6-04-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/282036_a_283365]
-
gospodării și 17 obiective social-culturale vor putea beneficia de confortul, în primul rând termic, oferit de alimentarea cu gaz, creându-se condițiile pentru realizarea unui standard ridicat de viață, reducerea decalajului existent între mediul urban și cel rural, precum și dezvoltarea infrastructurii din zonă, bază a realizării unor investiții viitoare. Rețeaua totalizează 15,5 km, incluse fiind aici atât cea de la Moravița, cât și cea realizată la Stamora Germană, investiția financiară se ridică la peste 30 de miliarde de lei. Un aspect
Agenda2004-6-04-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/282037_a_283366]
-
viitor pe măsură, grație nu atât poziționării sale geografice, cât hărniciei oamenilor care și-au făcut rostul aici. Iubitorii de antichități țin la mare cinste harta Banatului istoric. Regiune aproape rotundă, mândră, coerentă și bine dezvoltată, cu circuite economice și infrastructură complexe, cu un grad înalt de coeziune internă. După primul război mondial, Banatul s-a unit cu România, lăsând, însă, în schimbul unității cu Țara, părți de teritoriu dincolo de frontiere. La 1925, când s-a înfăptuit prima reorganizare administrativ-teritorială a României
Agenda2004-7-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282053_a_283382]
-
astăzi, și nu la Hotel Timișoara, unde aripa veche găzduia, temporar, conducerea locală de partid. Criteriile de delimitare au fost complexe. Trebuia să se țină cont și de experiențele cu reorganizările de până atunci, și de fluxurile economice, și de infrastructura existentă. Pe timpul Regiunii Arad, spre pildă, Timișoara mergea mai mult spre est și sud, dar pierduse Sânnicolau Mare. Pentru ce merita să lupți să păstrezi la județul Timiș și ce putea fi lăsat în afară? „M-am ocupat personal de
Agenda2004-7-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282053_a_283382]
-
a mărturisit Telescu, într-o lungă convorbire despre anul „fondator“ al județelor, 1968. Câteva comune din sud, Măureni, Șojdea, Gherteniș ar fi venit spre Timiș, nu spre Reșița. „Frumoase comune. Bogătane“. Dar... Aceleași probleme: mărimea Timișului, legăturile economice și de infrastructură mai puternice cu un alt centru de gravitație, în acest caz - Bocșa și Reșița. Lugojul? Ei, bine, Lugojul este o experiență aparte.
Agenda2004-7-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282053_a_283382]
-
Pagină realizată de VALI CORDUNEANU Transportul în comun, înaintea unor mari schimbări Noua înfățișare a infrastructurii modernizate va compensa „încercările“ călătorilor din acești ani Pentru respectarea graficului de execuție revizuit, propus de către consultant și acceptat de Regia Autonomă de Transport Timișoara, întocmit ca urmare a solicitării Băncii Europene de Investiții și care prevede terminarea lucrărilor de
Agenda2004-7-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282057_a_283386]
-
compensa „încercările“ călătorilor din acești ani Pentru respectarea graficului de execuție revizuit, propus de către consultant și acceptat de Regia Autonomă de Transport Timișoara, întocmit ca urmare a solicitării Băncii Europene de Investiții și care prevede terminarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii la rețeaua de transport cu tramvaiul până la sfârșitul anului 2005, se impune un ritm de execuție susținut de 1,5 kilometri pe lună. Au mai rămas de executat 31,5 km, într-o perioadă de 20 de luni, exceptând cele
Agenda2004-7-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282057_a_283386]
-
stația U.M.T. , bucla Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și fabrica „Banatul“. Obiective strategice În opinia domnului Dorel Borza, viceprimarul Timișoarei, despre o strategie a dezvoltării transportului public de călători se poate vorbi după încheierea lucrărilor de modernizare a infrastructurii - linie - cale, pentru tramvaie, la sfârșitul anului 2005, respectiv străzi, pentru autobuze și troleibuze. Pentru lucrările la linia - cale de această dată este asigurată finanțarea, iar termenele trebuie respectate. Alte obiective sunt: modernizarea parcului de vehicule, fie că este vorba
Agenda2004-7-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282057_a_283386]
-
va deveni membru al U.E. și lansării Noului Program de Vecinătate al U.E. L. S. Finanțare europeană l Pentru Lacul Surduc Unul dintre cele mai importante proiecte ale administrației timișene este cel privind protecția mediului în zona Lacului Surduc - reabilitarea infrastructurii rurale și introducerea obiectivului în circuitul turistic internațional. După cum a precizat dl Dan Ioan Șipoș, președintele C.J.T. , proiectul are mari șanse să fie realizat după semnarea Memorandumului de Finanțare pe Programul PHARE 2003 între România și U.E. Potrivit estimărilor Ministerului
Agenda2004-7-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/282063_a_283392]
-
în perioada februarie - martie. Valoarea investiției este de 4,4 milioane euro, din care 3 milioane euro - fonduri PHARE, 0,7 milioane euro - Fondul Național de Dezvoltare și 0,7 milioane euro - C.J.T. Proiectul inițiat de C.J.T. presupune echiparea cu infrastructură edilitară a lacului Surduc. Dl Constantin Ostaficiuc, vicepreședinte al C.J.T. , aprecia că pentru realizarea acestui obiectiv de investiții este necesar ca proprietarii de terenuri și construcții să-și reglementeze situația autorizărilor. L. SCRIPCĂ Delegație germană l Îmbunătățirea relațiilor economice În
Agenda2004-7-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/282063_a_283392]
-
a organizat o amplă manifestare expozițională, menită să promoveze proiecte din domeniul turismului. Președintele C.J.T. a delegat un reprezentant al instituției pentru a prezenta o investiție promovată de autoritatea județeană, și anume proiectul „Protejarea mediului în zona Lacului Surduc - reabilitarea infrastructurii rurale și introducerea în circuitul turistic internațional“. *** Președintele C.J.T. , domnul Dan Ioan Șipoș, a aprobat solicitările din partea Primăriei Dumbrăvița și a două persoane referitoare la tăierea unor arbori situați pe marginea unor drumuri județene, care prezintă pericol pentru siguranța circulației
Agenda2004-8-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282081_a_283410]