437 matches
-
câinele, calul și boul"142. Și constată cum, din nou, ideologia moralistului contrazice opinia generală, devenind o voce singulară (vox clamantis in deserto), de data aceasta manifestare a unui spirit panteist în mijlocul civilizației surde, în care omul și-a pierdut ingenuitatea caracterială. "Un câine va fi întotdeauna un câine, și un cal va rămâne cal toată viața, pe când un om e un comedian vulgar, care imită zece specii într-o singură zi, fără să și-o găsească pe-a lui." Cameleonismul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Surpriza se vede mai întâi în hiatusul dintre aparență și esență, între chip și mască (și totuși suntem în acel limbaj dublu care în sitemul libertin este obișnuit)238, cu alte cuvinte în jocul pudorii, decenței, al voalării codurilor mondene. Ingenuitate eroului este necesară pentru construirea surprizei erotice. "Decenta" doamnă T. va răpi literalmente pe tânărul bărbat pentru o noapte de dragoste. "Nici nu puteam să-mi închipui cât de plină de peripeții avea să fie această întâlnire"239. Ea îl
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lucrând/ în schimb prelungit,/ sau în aburii roșii ai crepusculului/ să intri gol/ ca sub un fascicul de raze X; un cearcăn/ (întuneric acvatic) să-ți fie carnea, cortină/ de carne clarobscură - înghețată ca apa,/ penetrantă” (Scara cu șapte trepte). Ingenuitatea se amestecă uneori cu ironia și autoironia. Demersul liric se interiorizează în încercarea de a surprinde înlănțuirea vârstelor, trecerea spre crepuscular fiind un corolar firesc. Intuiția vegetalului rămâne dominantă, dar apare și imaginea unui univers autodevorator. În 1981 a obținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
să moară" (Călătorie). De la senzorial la reflexivitate Substanța primei sale cărți, Pasărea tăiată (1967), ținea de memoria senzorială acută; copilăria în orizont deschis, pe fundal naturist, îi furnizase materia prima! Reacția precocelui Labiș la Moartea căprioarei fusese urmarea unui șoc; ingenuitatea vârstei infantile se vedea agresată. Reacție analoagă la puiul de om din Godeni: M-au ascuns bătrânii, după obicei, / Să nu uit de frica păsării tăiate / Și ascult prin ușa încuiată / Cum se tăvălește și se zbate..." Timorată dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
proști și tehui / și am început să bocim în jurul lui..." Poet al înmuguririi și al dimineților sufletului, un Nicolae Dabija grațios se copilărește intenționat pentru a-și iriga fantezia cu seve ale vârstei iluziilor; intră în acțiune ochiul al treileaal ingenuității și vedeniilor. Îl găsim contemplând Lira de iarbă ori Săgeata înfiptă-n aer, uimit de Ploi inverse ori de Memoria copacilor, ori privind spre Profetul mut. Bineînțeles, a și publicat cărți pentru copii: Povești de când Păsărel era mic și Alte
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ca atare cu mijloace audio să califice și să categorizeze aceste conduite, încercînd să stabilească motivația activării unui asemenea gest public necuviincios. în descrierea tipologică de mai jos vom menționa între <...> unele dintre "motivațiile" identificate de acești "cercetători" plini de ingenuitate. Global vorbind, se observa că timișorenii scuipă în feluri foarte diverse (vezi tabelul 2). Dacă se combină agresivitatea manifestă, explicită (+) vs agresivitatea implicită, ascunsă (-) cu centrarea pe "celălalt" (+) în deschiderea relațională vs centrarea pe sine (-), rezultă, pe baza unor descriptori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
câteva din momentele scurtei existențe a micului animal și durerea la dispariția prietenului patruped. Poetul procedează la antropomorfizarea câinelui, transformat în „interlocutor” tăcut, de fapt în rezonator al unor angoase, exaltări și gânduri proprii cu accente vitaliste, în simbol al ingenuității sufletești. G. Călinescu a opinat că punctul de plecare al ciclului de poeme ar fi fost poemul lui Ion Barbu despre „răpusul câine Fox”, ceea ce pare o exagerare. Barbiene sunt, într-adevăr, câteva rare și răzlețe sonorități, poate întâmplătoare, poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
rafinat și generos ("burghezul gentilom") Leonida Pascalopol • Tipul "eternului feminin" enigmatic Otilia Mărculescu • Tipul intelectualului în formare, al ambițiosului profesional, perfecționist, "martor și actor" Felix Sima Caracterizarea personajelor (receptare critică) OTILIA MĂRCULESCU "Otilia este eroina mea lirica, fondul meu de ingenuitate și copilărie, tipizarea mea fundamentală, în ipostaza feminină. Otilia este oglindă mea de argint." (G. Călinescu) " Destinul ei este de a rămâne în ambiguitate, în eternul feminin și în clipa, între da și nu, între solar și mister, între real
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a spus să fiu bun și iertător. Mi-a spus să te iubesc, Marie!"). Evident, intelectualii nu sunt niciodată atât de naivi precum Gică, și de aceea nici nu se îndrăgostesc de femei simpluțe, în genul Mariei 120. Profitând de ingenuitatea propriei fiice, Ana o manevrează psihic pentru a-și inventa un alibi credibil. Astfel, odată ajuns acasă, Luca află mai întâi de moartea tatălui său chiar de la Maria, care se grăbește să-l pună la curent și cu motivele "adevărate
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ei: existența fantasticului (a „puterilor miraculoase”) ca „instrument de cunoaștere”, necesitatea, dificultatea și exemplaritatea inițierii, camuflarea sacrului În profan (până la contopire) și aluzivul dans dialectic al hierofaniilor pe care le Întâmpină sau le pregătesc personajele care o populează. Privită cu ingenuitate (câteodată intolerabilă pentru un examen serios), puntea plurală dintre opera științifică și literatura fantastică pare puțin populată de coincidențe, ca și de contrasensuri. Dimpotrivă, privită cu insistență, ea debordează și de suprapuneri voite, chiar dacă parțial camuflate, și de interacții care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acționează asupra materiei. Copilul care se joacă independent cu o iluzie poate fi simbolul creatorului care săvârșește jocul liber al imaginației stăpân pe cuvânt. Epica întâmplării e purtătoare de semnificații majore: creatorul e depășit, asimilat de forța devastatoare a creației. Ingenuitatea și euforia infantilă se convertesc în maturitate. Momentul marchează sfârșitul copilăriei, al magiei ludice. Copilul a săvârșit „un ritual naiv, pur și gratuit, ca de obicei în jocurile de copii, de redescoperire a lumii prin imitație și invocație totemică”. Gravitatea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nepregătită în fața fenomenului științei și tehnicii, și că, în consecință, aceasta nu a acordat o considerație din cale afară de atentă problemei dezvoltării lor extraordinare, dar necontrolate. Într-o primă fază, aceasta nu a ridicat deloc garda. Dimpotrivă, a continuat cu ingenuitate să considere raționalitatea științifico-tehnologică drept o componentă, printre altele, a umanismului progresist 230. Această perspectivă optimistă deriva din convingerea că știința și tehnica țin de două tipuri de activitate diferite: cea teoretică și cea practică. Prima ar consta în formularea
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cum spunea Lucian Blaga. Or, universul rural există sub semnul naturalului, al organicului. Organicismul se comunică și ideilor despre artă. D. cultivă o frază articulată după legile naturalului, simplității și ale tăcerii semnificative. Ea trebuie auzită, stângăcia expresivă poartă pecetea ingenuității și rostirii disimulate, ocolite, țărănești. Pe de altă parte, ea vorbește despre refuzul sincronizării totale cu tendințele înnoitoare din proza secolului. Prozatorul accentuează, cu mândrie, faptul că aparține lumii pe care o înfățișează. Întregul e o formă de existență a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
Lazăr, obscurul profesor de liceu captivat de astronomie (asemenea autorului) și obsedat de descoperirea unui perpetuum mobile. Andrei se îndrăgosește de fascinanta Zina, în care proiectează toate aspirațiile sale de idealitate. Femeia răspunde inițial, din curiozitate amestecată cu atracția către ingenuitate, pasionalității profesorului, dar se retrage speriată de ceea ce ea consideră că ar fi un simptom de demență. Andrei va asista, deziluzionat, la scena cuceririi femeii visurilor sale de către Nae Inelescu, donjuanul local, „tipul cuceritorului patetic” (G. Călinescu), și se va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
lucrările de artă naivă, datorită exprimării nestânjenite a darului natural pentru culoare și formă, ilustrând mentalități, obiceiuri și realități specifice mediilor populare. Stângăciile inerente, departe de a eșua în improvizație sau diletantism, ne relevă un procent ridicat de spontaneitate, de ingenuitate, ce potențează cu un farmec inimitabil libertatea expresiei și autenticitatea gestului creator. Artiștii naivi au adus prospețimea unor soluții plastice neașteptate, note de umor, accente de observație directă, nesofisticată. Pe lângă lucrările unor creatori amatori bine cunoscuți din expoziții anterioare, se
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
recunoaștere pe plan mondial a mișcării artistice de artă naivă din România. La Editura Meridiane apare în anul 1989 lucrarea lui Victor Ernest Mașek „Arta Naivă” . „...Ca<footnote Din partea de Prolog a cărți ce poartă denumirea de „Un arhipelag numit ingenuitate”, footnote> un pământ al făgăduinței, dintotdeauna visat și prea de puține ori atins, ca un Eldorado obsedând cu promisiunea unor fabuloase resurse imaginative fantezia secătuită a omului contemporan, se ridică în mijlocul său contururile diafane ale Insulei Naivilor. Populația ei, mult
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
secătuită a omului contemporan, se ridică în mijlocul său contururile diafane ale Insulei Naivilor. Populația ei, mult mai numeroasă decât s-ar putea bănui, e alcătuită azi din toți cei a căror sensibilitate artistică și-a conservat starea de grație a ingenuității. Un har ce-i absolvă de păcatul cunoașterii unilaterale și- i face imuni la ideile, convențiile și prejudecățile ce ne împiedică, adesea, să vedem lucrurile. Exploratorii moderni ai acestei insule le-au dat locuitorilor denumiri felurite, în funcție de una sau
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în activitatea sa. Pozitiv influențat de contactele cu arta cultă, el realizează un desen de autentică acuratețe și sensibilitate, cu soluții compoziționale bine găsite. Fără să se îndepărteze de o interpretare candidă a textului, el nu mai cucerește numai prin ingenuitate, ci și prin calități plastice incontestabile ale discursului său”. (Muzeograf, Doina Bujor, 1978 Expoziția personală - Nica Petre) Pîrva Ioan 1922 Pictor, grafician „Din școala primară am avut plăcerea de desen și în câmpul muncii am lucrat în proiectare. Mi-am
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
din Drumul Taberei, se bucură de cîteva pîlcuri de vreo 4-5 mesteceni. În această primăvara Întîrziată, mestecenii mi-au atras atenția prin atmosfera delicată și discretă de liniște tihnită și parcă neștiutoare de agitația permanentă a străzii. O oază de ingenuitate a naturii În deșertul urban. Neverosimilă și parcă amenințată În existența ei delicată și neintegrabilă contextului. Pentru a face cititorul să resimtă această prezență oarecum plăpîndă, rătăcită printre nenumăratele vehicule aflate Într-un necontenit dute-vino, trebuia să chem În fața ochilor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
colaborare și un Mic îndreptar de comportare civilizată (1967). S-a încercat și în pictură, cu notabile realizări în stilul artei naive. Cinci dioptrii, debutul liric al lui V., a obținut mențiunea amabilă a lui Perpesicius, care observa nota de ingenuitate rurală, creată într-un mod obiectiv, epicizant. Propensiunea spre epic se declară explicit chiar din titlul următoarei plachete, Oamenii și faptele lor, care celebrează vrednicia plugarilor bănățeni coborâți de pe Columna lui Traian. Acaparat de proză odată cu „povestirile cu tâlc” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
a ignora celălalt aspect, mai profund și mai real, ce scapă oricărui tip de interpretare cu care ne-am obișnuit. Este surprins în mod empiric și fenomenologic de către sociologi sau biologi, care, evident, înlătură orice judecată sau o transformă cu ingenuitate într-una apocaliptică. Restaurarea sau reacțiunea reală începută în 1971-1972 (după momentul 1968) este, de fapt, o revoluție. Iată de ce ea nu restaurează nimic și nu reprezintă o întoarcere la nimic; dimpotrivă, tinde să șteargă literalmente trecutul, cu „părinții”, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în compensație, a semănat în lume vreo douăzeci de sindicaliști și de catolici de stânga un pic prea buni și prea de treabă), el a dus la capăt singurul act revoluționar al acestor ani; a făcut-o cu o anumită ingenuitate și îngâmfare, dar cu o puritate ascetică substanțială care dă trecerii sale pe acest pământ o valoare probabil mai mare decât celei a Papei Ioan, care, chiar dacă glumea pe această temă, era un om al puterii. Tempo, 8 iulie 1973
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unul dintre întemeietorii revistei Re nudo3): este vorba despre o carte, adică despre un document „scris”, dar în realitate este o transcriere aproape perfectă a limbajului „oral”. Pe scurt, Andrea Valcarenghi a „vorbit”. De aceea, putem să-l judecăm. Cu ingenuitate, el nu evită în nici un fel să fie judecat. Este adevărat că se încadrează în ceea ce într-o anexă a cărții un tânăr de vârsta lui, dar mai cult, Carlo Silvestro, numește „anotimpul ireverenței”, sub semnul căruia el continuă să
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
citești într-o lumină nouă. Adevărata „structură primară” a acestei poezii este relația dintre burghezul Di Giacomo și cultura populară napolitană, cultă în stratul său cel mai de sus, singurul loc în care era posibil conflictul, aparent erotic, de clasă. Ingenuitatea și puritatea lui Di Giacomo sunt uimitor de mimetice: dar ele imită un model inventat. În realitate, toată lumea sa populară este manieristă sau, cel puțin, văzută doar în stratul cel mai înalt, în care Di Giacomo putea să o cunoască
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
preia de sus: cultura parohială (după câte se pare, foarte bine organizată în Veneto) și mass-media. Ceea ce predomină în întreaga scrisoare este „lipsa de formă”, în care vocea și sentimentul autorului își inventează un spațiu total nou, păstrându-și perfect ingenuitatea: grația copilărească a moralismului unui țăran bătrân. Răspunsul lui Camon la această scrisoare este total neașteptat. Și, trebuie să spun, demn de bătrâna sa rudă. În loc să accepte cu spirit critica adusă din străfundul existenței sale și să caute ce are
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]