2,901 matches
-
a Fondului Proprietatea - S.A., determinând o afectare substanțială a dreptului de proprietate al acestuia din urmă (prin „diluarea“ cotei sale de participare), Curtea reține că dispozițiile criticate nu trebuie considerate ca „o privare de bunuri“, ci, mai degrabă, ca o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor autorului excepției de neconstituționalitate, în sensul primei teze a art. 1 din primul Protocol la Convenție. Nu este o privare de bunuri, întrucât Fondul Proprietatea - S.A. avea posibilitatea să participe la mărirea capitalului social, în
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
la Convenție. Nu este o privare de bunuri, întrucât Fondul Proprietatea - S.A. avea posibilitatea să participe la mărirea capitalului social, în conformitate cu prevederile din Legea societăților nr. 31/1990, proporțional cu cota de participare deținută. ... 44. Curtea constată că această ingerință este prevăzută de lege, în sensul art. 1 din primul Protocol la Convenție, și că urmărește un scop de utilitate publică, și anume menținerea activității unei societăți de interes general, respectiv Compania Națională „Poșta Română“ - S.A. ... 45. În continuare, Curtea
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
lege, în sensul art. 1 din primul Protocol la Convenție, și că urmărește un scop de utilitate publică, și anume menținerea activității unei societăți de interes general, respectiv Compania Națională „Poșta Română“ - S.A. ... 45. În continuare, Curtea reține că orice ingerință în dreptul la proprietate poate fi justificată numai de o cauză de utilitate publică sau interes general. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut constant că, datorită unei cunoașteri directe a propriei societăți și a necesităților acesteia
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele conexate Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României (cererile nr. 44.232/11 și nr. 44.605/11), paragraful 19]. ... 46. Totodată, astfel cum a statuat și instanța europeană, o măsură care reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor trebuie să păstreze un „echilibru just“ între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că trebuie să existe un raport rezonabil
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
elevului și asigurând transparența deciziilor și a rezultatelor, printr-o comunicare periodică, adecvată a acestora, în conformitate cu Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 4 Unitățile de învățământ se organizează și funcționează independent de orice ingerințe politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea și funcționarea oricăror formațiuni politice, organizarea și desfășurarea activităților de natură politică și prozelitism religios, precum și orice formă de activitate care încalcă normele de conduită morală și conviețuire socială, care
REGULAMENT-CADRU din 4 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257303]
-
desfășurarea procesului penal și protejarea siguranței rutiere, instituind o măsură aplicabilă în cursul urmăririi penale și al judecății, adecvată in abstracto scopului legitim urmărit, nediscriminatorie și necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept. O astfel de ingerință nu este însă proporțională cu cauza care a determinat-o. Chiar dacă s-ar accepta ideea că o persoană față de care există o bănuială că a săvârșit una dintre infracțiunile enumerate în art. 111 alin. (3) din Ordonanța de
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
de fapt deduse judecății, cât și, în speță, aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (de exemplu, Decizia nr.
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
a instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a instanțelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Astfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că a răspunde criticilor autorului excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
declararea stării de alertă, prelungită succesiv prin hotărâri de Guvern. A precizat pârâtul că 3 (trei) condiții cumulative trebuie respectate pentru ca anumite drepturi ale persoanelor să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de urgență, respectiv: ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, ingerința trebuie să urmărească un scop legitim și ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. În ceea ce privește Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020, pârâtul a precizat că actul a fost
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
hotărâri de Guvern. A precizat pârâtul că 3 (trei) condiții cumulative trebuie respectate pentru ca anumite drepturi ale persoanelor să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de urgență, respectiv: ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, ingerința trebuie să urmărească un scop legitim și ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. În ceea ce privește Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020, pârâtul a precizat că actul a fost adoptat ținând seama de propunerile din Hotărârea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
trei) condiții cumulative trebuie respectate pentru ca anumite drepturi ale persoanelor să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de urgență, respectiv: ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, ingerința trebuie să urmărească un scop legitim și ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. În ceea ce privește Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020, pârâtul a precizat că actul a fost adoptat ținând seama de propunerile din Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 58/2020
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
contrare cu concepția sau finalitatea urmărită de actele de bază. Pârâtul a precizat că 3 (trei) condiții cumulative trebuie respectate pentru ca anumite drepturi ale persoanelor să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de urgență, respectiv: ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, ingerința trebuie să urmărească un scop legitim și ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. Or, în cauză nu au fost îndeplinite aceste cerințe. În ceea ce privește H.G. nr.
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
actele de bază. Pârâtul a precizat că 3 (trei) condiții cumulative trebuie respectate pentru ca anumite drepturi ale persoanelor să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de urgență, respectiv: ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, ingerința trebuie să urmărească un scop legitim și ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. Or, în cauză nu au fost îndeplinite aceste cerințe. În ceea ce privește H.G. nr. 1.065/2020, pârâtul a subliniat că actul a
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
trei) condiții cumulative trebuie respectate pentru ca anumite drepturi ale persoanelor să poată fi restrânse, în condiții legalmente corecte, în contextul stării de urgență, respectiv: ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, ingerința trebuie să urmărească un scop legitim și ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. Or, în cauză nu au fost îndeplinite aceste cerințe. În ceea ce privește H.G. nr. 1.065/2020, pârâtul a subliniat că actul a fost adoptat ținând seama de propunerile din Hotărârea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
conțin dispoziții care permit autorităților publice să restrângă exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale, a căror perioadă de valabilitate este stabilită pe perioadă limitată (maximum 30 de zile). A susținut reclamantul că, cu toate că măsurile care sunt dispuse reprezintă ingerințe în drepturile și libertățile fundamentale, Legea nr. 55/2020 nu conține dispoziții care să reglementeze procedura de contestare de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin actele administrative emise de
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de anulare a art. 1 din anexa nr. 2 la H.G. nr. 1.065/2020, privind măsura obligativității purtării măștii în toate spații publice, deci și deschise. A precizat astfel că dreptul la respectarea vieții private este un drept relativ, fiind permise ingerințe care să respecte următoarele condiții: ingerința să fie prevăzută de lege; ingerința să urmărească unul dintre scopurile legitime menționate la alin. (2), printre care și protecția sănătății, și ingerința să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului respectiv
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
anexa nr. 2 la H.G. nr. 1.065/2020, privind măsura obligativității purtării măștii în toate spații publice, deci și deschise. A precizat astfel că dreptul la respectarea vieții private este un drept relativ, fiind permise ingerințe care să respecte următoarele condiții: ingerința să fie prevăzută de lege; ingerința să urmărească unul dintre scopurile legitime menționate la alin. (2), printre care și protecția sănătății, și ingerința să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului respectiv. A concluzionat reclamantul că aceste condiții
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
1.065/2020, privind măsura obligativității purtării măștii în toate spații publice, deci și deschise. A precizat astfel că dreptul la respectarea vieții private este un drept relativ, fiind permise ingerințe care să respecte următoarele condiții: ingerința să fie prevăzută de lege; ingerința să urmărească unul dintre scopurile legitime menționate la alin. (2), printre care și protecția sănătății, și ingerința să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului respectiv. A concluzionat reclamantul că aceste condiții nu sunt respectate de măsura purtării
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
dreptul la respectarea vieții private este un drept relativ, fiind permise ingerințe care să respecte următoarele condiții: ingerința să fie prevăzută de lege; ingerința să urmărească unul dintre scopurile legitime menționate la alin. (2), printre care și protecția sănătății, și ingerința să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului respectiv. A concluzionat reclamantul că aceste condiții nu sunt respectate de măsura purtării măștii de protecție în toate spațiile publice, deci și deschise. În opinia reclamantului, analizând dispozițiile Legii nr.
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
pentru instituirea prin acte normative emise de instituții publice ce au rol de punere în executare a legii a obligativității purtării măștii de protecție în toate spațiile publice, deci și cele deschise, astfel încât nu poate constitui temei pentru o ingerință adusă art. 8 CEDO. De asemenea, nici H.G. nr. 1.065/2020 prin care s-a instituit măsura purtării măștii de protecție în toate spațiile publice, deci și cele deschise (măsură neprevăzută expres în Legea nr. 55/2020, iar în ceea ce privește
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
pentru a respecta dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, normele criticate ce reglementează dispunerea unor acțiuni și luarea unor măsuri trebuie să fie reglementate în mod previzibil și în limitele unor repere concrete, care să elimine riscul ca, prin ingerința autorităților executive (Guvern, CNSU, comitete locale, județene), măsurile să capete caracter abuziv sau restrictiv al unor drepturi sau libertăți, în acest sens, statul de drept asigurând supremația Constituției, corelarea tuturor legilor și tuturor actelor normative cu aceasta. Principiul securității juridice
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
al României nr. 396 din 15 mai 2020. Sunt respectate, așadar, principiile expuse în deciziile Curții Constituționale nr. 457/25.06.2020 și nr. 157/13.05.2020 rezultate din interpretarea art. 1 alin. (5) și a art. 53 din Constituția României. Referitor la condiția ca ingerința să urmărească un scop legitim, Curtea va observa că măsurile care limitează drepturile și libertățile fundamentale în timpul pandemiei de COVID-19 au drept scop protejarea vieții și a sănătății, condiție îndeplinită în cauză, din moment ce măsurile au fost dispuse
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății. “ Referitor la condiția ca ingerința să fie necesară și proporțională într-o societate democratică, va reține Curtea că restrângerea unor drepturi constituționale este admisă, atunci când răspunde nevoii de a asigura securitatea juridică a drepturilor și libertăților celorlalți, atât din perspectiva intereselor individuale, cât și
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și o modalitate de salvgardare a unor drepturi în situațiile în care exercițiul lor are un caracter antisocial. Analiza de proporționalitate urmărește să stabilească dacă se păstrează un just echilibru între interesele generale ale societății și interesul reclamantului, respectiv dacă ingerința răspunde unei nevoi sociale imperioase. Curtea va observa din înscrisul intitulat „Analiza factorilor de risc“ (f. 143 și urm. din dosarul Curții de Apel București) și din nota de fundamentare (f. 109 și urm. din dosarul Curții de Apel București
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. ... 15. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... 16. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 257 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258496]