2,937 matches
-
plauzibilități acceptabile în cazul în care eliminăm din ecuația interogativa termeni precum „modernism” și „avangardă” și, într-un al doilea moment, recurgem la eșecul metanarațiunilor în calitate de grilă de lectură proprie fenomenului muzical postmodern<footnote Postmodernismul muzical reformulează imaginea eficienței sugestive, insă făcând-o într-o opoziție radicală atât cu impenetrabilitatea elitist-ermetizată a muzicii pan-seriale, cât și cu expresivismul rutinat al tradiției muzicii tributare, oferind o nouă concepție a accesibilității prin formularea unui al treilea tip de adresabilitate cu miză aproape
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
fi „lecturata” prin grila unui fenomen postmodern precum suprimarea delimitărilor între culturile savanta și populară, însă cu o pronunțată tendința de revenire la vernacular. În termenii acestei atitudini, procedeele de citat și colaj apelează lucrările „sacrosancte” ale trecutului muzical savant, insă prin intermediul unei lecturi demistificatoare, extrăgând din consistentă lor profiluri melodice-tematice recognoscibile într-un mod spontan („șlagărele”) și prezentându-le sub forma unui „folclor” al muzicii serioase, cu nimic diferit, spre exemplu, de folclorul muzical urban contemporan sau de charturile cu
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
persiste prin ofertanta și potențialul soluțiilor pe care le oferă în plan conceptual deja la nivelul istoric al postmodernității. Putem presupune că amândouă tradițiile (tonala, precum și cea atonala) depășesc limită anului '68 și își continuă existența prin reprezentanții săi marcanți, insă deja în contextul emergentei progresive a postmodernismului că ideologie, estetică și nouă concepție dominantă a gândirii artistice, o concepție radical diferită de conținutul și, în egală măsură, de consistentă celor două tradiții anterioare „conviețuitoare”. Concluzia este evidentă și se rezumă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
subcapitolul 2): “Istoria muzicii occidentale poate fi gândită la modul global că un mare discurs despre emanciparea (eliberarea - n.n., O.G.) sunetului. S-ar (putea - O.G.) spune că muzicienii (compozitorii) caută să regăsească ceea ce este în stare materialul sonor, insă prin intermediul regulilor și cutumelor artei componistice pe care ei o moștenesc. «Prin intermediul» înseamnă cu ele și în pofida lor: constrângerile asupra timbrurilor impuse prin orchestrație, asupra duratelor și ritmurilor reglate prin măsură, asupra înălțimilor fiind determinate prin intermediul scărilor și modurilor, asupra
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
to make a continuity, [they] felt the opposite necessity to get rid of the glue șo that sounds would be themselves" footnote> conceptual dogmatizant de substanță avangardist-experimentalistă, elementele ansamblului până atunci integru dispersându-se într-o infinitate de fragmente autonome, insă existând posibilitatea că acestea să poată fi reorganizate într-o multitudine incalculabila de configurații. 2. A doua ipoteza poate avea câștig de cauză atunci când încercăm să ne reprezentăm postmodernitatea drept consecință a dispersiei ultimei avangarde (anii '50-'60) în calitatea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
desfășurându-se la o creșa, pe Habermas, educatorul, stând în fața unei grămezi de cioburi ale unei "amfore" iluministe, sparte în urmă năstrușniciei sabotoare a unuia dintre copii (care este Lyotard). Educatorul, enervat și oripilat deopotrivă, îi îndeamnă să repare greșeală, insă copiii neascultători preferă mai degrabă să se joace cu cioburile multicolore, suficiente ca număr pentru toata grupa, decat s-o refacă în calitatea ei de obiect singular și, pe deasupra, proprietate a educatorului. Putem admite că educatorul le-a dat până
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
s-o refacă în calitatea ei de obiect singular și, pe deasupra, proprietate a educatorului. Putem admite că educatorul le-a dat până și "lipiciul" și că ei chiar ar încerca să refacă artefactul antic ale cărui sensuri nu le înțeleg, insă performanță maximă a unor preșcolari (în termenii modernității) se rezumă la a produce ansambluri mozaicate de fragmente disparate și totalmente dezarticulate, un colaj (de la: a lipi) care ar oglindi mai degrabă apetenta ludica, precum și improvizatorica a unor ignoranți pentru care
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
pour s'inventer un futur, Le moț et le reste, 2012. footnote>. Reciclare reprezintă o cheie de lectură aproape universală a postmodernității, deoarece nu mai este nevoie să explicăm starea "răcita" a fragmentelor moderniste, este evident că ele sunt "resuscitate", insă prin reinventarea lor sub aparentă de simulacre<footnote Că o replică la conceptul de simulacre în proza savanta a lui Baudrillard, putem considera realitatea virtuală în proza cyberpunk a scriitorului american William Gibson în care realitatea obiectivă devine una din
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în același timp, despre o prefigurare a unei foarte apropiate dispersii a celei de a treia avangardă și împreună cu ea a întregului modernism muzical. (b) Cazul lui Alfred Schnittke, precum și a orientării polistilistice, ridică aceeași problemă a apartenenței la postmodernitate, insă dintr-un cu totul alt unghi de atac. Din același unghi de atac din care se pune și problema apartenenței minimalismului american la postmodernitate, chiar dacă și cu mici diferențe graduale. În ambele situații termenul-cheie îl reprezintă fenomenul de stil, iar
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
opéra flexible et à géometrie variable qui répond à șes nécessités intérieures.", John Rea, Postmodernité, "que me veux-tu", în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 8, nr. 1, 1997, pp. 60-61. footnote> Paradoxal, însă într-o ordine imaginara a lucrurilor, sistemul funcționează, insă compozitorul nu se oprește doar aici: "Stravinsky după 1918, precum «Leș Six» ("Grupul celor șase") și alți epigoni ai perioadei cuprinse între 1918 și 1945 sunt postmoderni în raport cu Schönberg și față de modernismul cercului sau. Penderecki, după a sa Simfonie nr.
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
de diversificata într-o infinitate de detalii, fiecare fiind important în felul său particular. Această idee a particularității importante multiple, una înspăimântătoare și nulă deopotrivă pentru mentalitatea de tip avangardist, reprezintă, surprinzător, o redefinire a aceleeași idei moderniste de totalitate, insă aplicând o inversare radicală a sensului - concepția unei totalități exclusiviste este reformulata în termenii unei totalități recuperative. Abandonul metanarațiunilor că și grile restrictive de lectură eliminatorie a fenomenelor artistice determina un aflux inimaginabil de extins și consistent de conținuturi și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
prezent fiind practicată în clinici din peste 300 de țări din întreaga lume. De asemenea, fiind considerată o adevarată știință, au fost înființate numeroase filiale ale facultății de profil din Seul - Coreea. În România încă nu există specialiști în domeniu, insă Asociația Terapiilor Complementare din Arad a reușit să acrediteze, într-o oarecare măsură, aceasta terapie, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale recunoscând-o că pe o specialitate a terapiilor complementare. Calitățile terapiei În cartea sa „Șu Jok pentru toți”, profesorul Woo explică
Agenda2004-5-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282004_a_283333]
-
respectiv Internetul. Online De regulă, prima pagină a unei publicații online conține într-un ecran rezumate ale celor mai interesante materiale. Cititorul trebuie să afle instantaneu care sunt acestea și nu să fie plimbat spre pagini care nu-l interesează, insă care-i produc pierderi financiare. Costă atât serviciile de Internet, cât și telefonul prin care se face legătura cu firma care asigură serviciile respective. Se considera că ceea ce se numeste www (world wide web) nu este o carte și oamenii
Agenda2004-7-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282055_a_283384]
-
și calibru valoric, căci în frumoasa curte de „La Răscruce“ vor concerta mulți și importanți muzicieni de talie internațională. Vedeta nr. 1 a ediției produse de Marius Giura va fi germanul Eberhard Weber, bassist din prima ligă a jazzului mondial, insă alături de el vor mai fi interpreți din Elveția, S.U.A. , Ungaria, Cehia și România. Programul festivalului se îmbogățește continuu, până acum el arătând astfel: joi, 7 august, workshop Eberhard&Reto Weber cu artiștii români; vineri, 8 august, Liviu Butoi Internațional Project
Agenda2003-31-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281313_a_282642]
-
texte înscrise în site se apropie de o sută de mii, iar numărul comentariilor depășește deja cifră de trei sute de mii, așadar, peste patru sute de mii de texte. O bază uriașă, fără doar și poate. Majoritatea textelor literare sunt poezii, insă crește vizibil ponderea textelor de proza, analiza critică, articole pe teme culturale. Chiar dacă nu este vorba de o bibliotecă virtuală în adevăratul sens al cuvântului, aici ne referim la o bibliotecă în care să existe cărți virtuale integrale, proiectul include
Agenda2004-46-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283037_a_284366]
-
nu respectă regulile de bună purtare ale site-ului sunt clasificate în- tr-o zona mai puțin vizibilă sau, în cazul în care depășesc limitele bunului simț, ele sunt refuzate. Editorii sunt încurajați să încerce să refuze cât mai putine texte, insă uneori este absolut imposibil să permită apariția unor texte care au caracter strict injurios sau inflamator“, zice coordonatorul proiectului. Site-ul nu poate funcționa fără nici un moderator, așa cum sunt o bună parte din forumurile de discuții, de exemplu. „Site-ul
Agenda2004-46-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283037_a_284366]
-
marș, marș! / C penibil!". Deși volumul va fi probabil reținut mai ales pentru aceste experimente de grafie, nu cred, însă, că totul se întîmplă aici la nivelul limbajului. Poemele pot fi citite numai pentru poantele fonetice și distracția e asigurată, insă intenția poetului merge mai departe. Există cel puțin trei tipuri de poeme: unele care surprind un fragment din discursul unui personaj care vorbește așa (1 femeie bătînccu unghiile întrun geam); altele descriu instantanee potrivite cu acest tip de limbaj neglijent
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
Roșe propune să înțelegem interioritatea ca fiind un fel de pliere, pliu, o împăturire în care intră limbajul, practici sociale, norme și convenții transindividuale, adică tot ce definea exteriorul în accepțiunea curentă a termenului. Dar noțiunea de pliere anulează opoziția, insă: interiorul devine pur și simplu un fel de revers al exteriorului. Sîntem, în adîncul nostru, o sumă de reguli și practici interiorizate, asumate într-un anumit fel, particularizate. Mult zgomot pentru nimic, ar putea protesta unii. Nu asta ne învață
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
poate crede în scrisul meu "la fel de mult", cănd singur recunoaște că îi lipsește unul dintre cei doi termeni de comparație? Nu dispun de un mandat care să-mi permită să mă erijez în purtătorul de cuvânt al scriitorului român contemporan, insă cred că acesta se simte trădat, în primul rând, din interior. De aici și refulările din tot mai deșele jurnale intime (?), de aici și numeroasele răbufniri pe toate canalele față de confrați. Revizuirea scării valorilor în literatura întârzie la fel ca
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
în numai cîteva rînduri, adică nu mai mult decît întrebarea mea în scrisoarea de față - un sfat în această privință. Bineînțeles, daca nu ești prea ocupat cu plecarea". De nenumărate ori, surghiunitul critic cere cărți românești, în vederea unui lucru "necronologic", insă constant și meticulos: "Mi-a telefonat Eva și i-am confirmat primirea celor două pachete; totodată am rugat-o să-mi mai trimită de îndată: Agârbiceanu - Sectarii și Operele lui Gală Galaction (te tog și pe tine, interesează-te, căci
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
lepăda șapca lui veche de piele împlinind vîrstă unui vizionar... Alexandru cel Mare... Isus Cristos, și alții, - 33 de ani, cifra fatidica pe care biologia o înregistrează în trupul uman sau în cerebelul uman cu cîte un cerc, nu negru, insă vizibil, înscris pe restul materiei. În schimb... în schimbul părului,... dacă nu l-ar fi avut și ar fi fost chel sub șapca de piele, avea o pereche de mustăți foarte ascuțite și foarte lungi, iar pe numele său ardelean îl
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
dintre ultimele texte scrise de Valéry și este nespus de impresionant, prin concizia să și prin precauția cu care poetul se adresează unui public român necunoscut sie, dar perceput cu o căldură neobișnuită, pe care nu vrea să îl jignească, insă ține totuși să îl avertizeze asupra dificultății de a relua o viață spirituală după ravagiile războiului. Ultimele rînduri ale acestui text conțin o recomandare care pare aproape absurdă astăzi, dar e cu atît mai emoționantă: "Îmi îngădui în mod special
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
de această situațiune uman-istorică, situație ce vă privește direct că foști proprietari de sclavi. Va rog sa retineti. Și-i spun ce: Sclavii eliberați nu pot fi modești în nici un caz. Asta este! Pot rămîne umili, prea-supusi, slugarnici, după caracter, insă "modești" în nici un caz. Ați văzut vreodată un negru îngîmfîndu-se?... Dacă el, ca autohton, adică, a văzut așa ceva?... Cum să nu. Chiar de multe ori. Bine, bine, răspund, este evident. Dar ați observat ce fel de îngîmfare,... cum era îngîmfat
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
se regăsesc în piesa". Consideră că n-a suferit influență, în creația să, a scriitorilor români. Totuși admite că pe unii i-a citit cu folos:" Există scriitori români foarte interesanți, un mare creator de teatru care se numeste Caragiale, insă Caragiale însuși era influențat de autorii care m-au influențat și pe mine, de Flaubert din Idei de-a gata, de Henri Monnier, de Labiche. Mai era un scriitor, un scriitor al absurdului, un scriitor suprarealist care-mi plăcea, Urmuz
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
are nimic programat. Undeva dramaturgul Ionesco mărturisește: În piesele pe care tocmai vi le-am citat, am folosit imagini onirice, numai că, dacă le foloseam, le aprofundam insuficient. Vreau să spun că aceste imagini erau într-adevăr amintiri de vise, insă limbajul care le însoțea nu aveau incoerenta sau coerentă inocentă a viselor". Și tot despre Omul cu valize mărturisea: "În această piesă, am încercat să păstrez structura și limbajul visului. N-am izbutit decît pe jumătate, fiindcă m-am amestecat
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]