270 matches
-
Preda i se reține o bucată după răspunsul la „Poștă redacției”. Critică literară dau Marin Sârbulescu și Tiberiu Tretinescu. „Cronică limbii” e ținută de Ion Coteanu, „Cronică dramatică” de Al. Cerna-Rădulescu, iar „Cronică măruntă” de Felix Anadam (Geo Dumitrescu). Rubrică „Insectar” cuprinde pamflete antifasciste, semnate cu pseudonimul Ion Călimara. Ultimul număr, al șaptelea, e consacrat lui G. Călinescu. Interzisă de cenzură, revista reapare într-un singur număr, la 1 noiembrie 1942, sub titulatura „Gândul nostru”. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285219_a_286548]
-
C. Enescu, semnatar al articolului Învățătorul, un elogiu adus oamenilor „care plămădesc minți și suflete”, și cu C. Enescu-Bughea). Articole cu destinație didactică (Muzeul școlar, Muzica) pledează, printr-o descriere tehnică amănunțită, în favoarea organizării în școli a colecțiilor mineralogice, a insectarelor, ierbarelor, mulajelor de animale sălbatice etc., ca și pentru înființarea unor coruri la căminele culturale. Apare și material folcloric cules din Basarabia - cântece, proverbe, ghicitori, însoțite de îndemnul de a se indica „din ce sat și de la cine sunt auzite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
construia un aparat cu galenă. A ajuns profesor și prorector la Institutul „Gh. Asachi”, după cum Harry Ofenberg, tot premiant, a fost șeful catedrei de chimie organică la Universitatea „Al. I. Cuza”. Stând la marginea târgului, simpaticul Popovici (Fus) avea în insectar cele mai frumoase gângănii, adevărați mastodonți ai lumii gândăcești: caradaște uriașe și nasicorni maro. Una dintre ele avea elitre în carouri ca o tablă de șah. Popovici se amuzase odată pe socoteala profesorilor Stino și Gorovei care se plimbau într-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Al. Piru, Literatura română și barocul, FLC, 1984, 40; Romul Munteanu, Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, III, București, 1985, 85-86; Manolescu, Istoria, I, 136-137; Tudor Dumitru Savu, Obsedanta exactitate, TR, 1996, 11; Dan Mănucă, Insectarul realismului socialist, CL, 1996, 3; Andrei Grigor, O radiografie alfabetică?, CC, 1996, 8; Radu Ciobanu, Arhipelagul bolnav, „Cuvântul liber”, 1996, 1619; Doina Cetea, „Romanul «obsedantului deceniu»”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1593; Poantă, Dicț. poeți, 108-109; Doru Burlacu, „Relația epică”, VTRA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
al patriei știa deja pe cine să înjure și cum să mintă. Autorul descrie în amănunt cele mai importante viraje livrești din anii de școală primară, când ideologia regimului nu putea fi atât de insinuantă. A urmat o copilărie „la insectar”, sub stricta supraveghere a educatorilor patriei: televiziunea populară, presa de partid și, mai ales, școala. Norocit cu o bibliotecă bine aprovizionată, acasă și la rude, Paul Cernat a cunoscut, pe lângă povara exercițiilor de lectură impuse, cumpenele fericite ale liberului-arbitru. Citind
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și se înscrie la Facultatea Muncitorească, unde optează pentru aceeași formă de învățământ. Mai târziu se numără printre cursanții Școlii de Literatură „Mihai Eminescu”. Un Poem în cinstea Congresului de la Budapesta îi apare în revista „Flacăra” (1949), iar primul volum, Insectar de buzunar, i se editează în 1956. În 1959 lucrează ca redactor la secția de proză a „Gazetei literare”. Colaborează la „Contemporanul” (unde, săptămânal, întocmește rubrica „Sport”), „Luceafărul” (scriind „Jurnalul unui martor ocular”), „Cinema”, „Flacăra”, „Gazeta literară” „România literară”. I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
creație, individualizând scrierile care poartă „marca Mazilu”. Remarcabilă este și coerența ce se discerne din felul în care temele generale și tipologiile personajelor circulă de la un text la altul, într-un sistem de ilustrare mutuală, abil construit. În proza scurtă - Insectar de buzunar, Galeria palavragiilor (1957), Vara pe verandă (1966), Înmormântare pe teren accidentat (1973), Iubiri contemporane (1975), Elegie la pomana porcului (1976), Doamna Voltaire (1979) și în dramaturgie - Teatru (1971), Frumos e în septembrie la Veneția, Mobilă și durere (1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
din fabricile nou-înființate, conform politicii de industrializare și urbanizare a Partidului, M. nu se oprește asupra tiparului ideologic, ci asupra experienței umane. Activitatea de reporter la „Scânteia tineretului” îi asigură „piese de colecție”, înregistrate ulterior în nomenclatorul ficțional numit fie „insectar” (Insectar de buzunar), fie „galerie” (Galeria palavragiilor). Oușor Pasăre, din schița omonimă, folosește apelul autorităților de a pleca în Oltenia „să ajute” la mecanizarea agriculturii ca pe un bun prilej să își abandoneze soția și să își hiperdimensioneze orgoliul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
fabricile nou-înființate, conform politicii de industrializare și urbanizare a Partidului, M. nu se oprește asupra tiparului ideologic, ci asupra experienței umane. Activitatea de reporter la „Scânteia tineretului” îi asigură „piese de colecție”, înregistrate ulterior în nomenclatorul ficțional numit fie „insectar” (Insectar de buzunar), fie „galerie” (Galeria palavragiilor). Oușor Pasăre, din schița omonimă, folosește apelul autorităților de a pleca în Oltenia „să ajute” la mecanizarea agriculturii ca pe un bun prilej să își abandoneze soția și să își hiperdimensioneze orgoliul de erou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
publicistic și, prin afinități de generație, stilul s-a răspândit. Tot el a construit un gen de tragicomedie în care relațiile umane curente sunt răsturnate și sublimul, pateticul, grandoarea sunt cercetate în zona abjecției și imposturii morale. EUGEN SIMION SCRIERI: Insectar de buzunar, București, 1956; Galeria palavragiilor, București, 1957; Bariera, București, 1959; Aceste zile și aceste nopți, București, 1962; Acordeonistul, București, 1964; O plimbare cu barca, București, 1964; Vara pe verandă, București, 1966; Necunoscutul și iubirea, București, 1968; O sărbătoare princiară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
participarea adultului, ce poate da un sens specific acumulării de informații. Chiar și spiritul de colecționare al școlarilor mici poate fi valorificat prin aceste forme de joc în care poate fi orientat interesul pentru activitatea școlară spre alcătuirea de ierbare, insectare etc. Tendința de colecționare este deosebit de activă pentru vârsta de 9-12 ani, când apar caracteristici psihologice legate de interesul copilului, de stăpânirea de sine și de calitătile voliționale. Copilul școlar traversează etapa cunoașterii prin lărgirea contactului cu mediul social și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
E bine ca școlarii să deseneze aparatele, obiectele, ființele studiate. Chiar dacă imaginea lor figurează în manual, cerința de a le desena îi obligă să observe toate detaliile. Foarte utilă este și organizarea de activități practice favorizând cunoașterea (alcătuirea de ierbare, insectare, efectuarea de experiențe etc.). c. Înlesnirea desprinderii esențialului comportă o muncă didactică variată. Un mijloc facil este utilizarea desenului schematic pe tablă, care scoate în evidență aspectele importante, eliminând detaliile. Schematizarea trebuie însă însoțită și de o prezentare a obiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acesta cu mare obidă în sufletu-i de mare „revoluționar al proletariatului”, cu toate că Vasluiul acelor ani era în profundă criză de muncitori datorită lipsei aproape în totalitate a fabricilor și uzinelor, colectivitățile din care comuniștii își atrăgeau noi victime la insectarul lor ideologic: „...în ședințele cu tinerii din organizație au fost prezentate referate și momente politice pregătite din ziarele democratice Scânteia și Tânărul Muncitor”. Prin urmare, individul „X” citea unul din aceste ziare sau pe amândouă, după care conspecta cu hărnicie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
venerabili au părăsit Europa friguroasă pentru a trișa puțin destinul. Folosesc din abundență creme ecran care, culmea, chiar au efect protector. Stau și observ atent lumea pestriță, fac speculații logice și consider că sînt îndreptățit să mă cred în fața unui insectar. Se apropie de plajă încă o pereche. Un bătrîn șleampăt, cu pantaloni scurți, dar lungi ca de împrumut și largi peste măsură. Tîrîie picioarele, așa cum îi stă bine unui bătrîn cu tendoanele sclerozate. În nisip lasă două dîre, așa cum schiorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a dorit să știe și ce bagă-n gură și ce scoate pe gură fiecare și chiar ce gândește fiecare. De aceea a dezlănțuit o prigoană nemaiîntâlnită: toți erau urmăriți de oamenii lui Novăceanu, ținuți sub lupă, ca gândacii din insectar, se raporta orice despre fiecare, tovarășul Cameniță ajunsese să fie informat și când tușește unul sau altul și se duce la farmacie. Tov Cameniță recunoștea în sinea lui că, așa cum îi spusese într-o seară la un chef Novăceanu, totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
o „literatură nouă“, „revoluționară“, „partinică“, „antiburgheză“ și „anticapitalistă“ („antiimperia listă“), însuflețită de „spirit leninist“. Luându-se după astfel de intervenții, și numai după ele, unii judecători actuali ai stărilor de lucruri de atunci îl fixează pe Paul Georgescu în același insectar cu N. Moraru, Traian Șelmaru și M. Novicov, clasicii intratabili ai dogmatismului, spre a-i numi astfel, ceea ce totuși nu corespunde realității. Nici în epocă, și cu atât mai puțin mai târziu, Paul Georgescu nu a fost asemănător în toate
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și eu la patru dimi neața să mă duc la coadă la lapte. ...Dar lucrurile astea se uită. O excursie cu clasa Fuseserăm pînă atunci la Muzeul Antipa, unde trecu serăm prin mai multe săli plicticoase, cu fluturi puși în insectare sau cu animale împăiate și cam prăfuite ; într-o singură sală nu ne lăsase tovarășa învățătoare să intrăm, și aceea părea cea mai interesantă : o sală dedicată reproducerii umane. Noi eram, vezi bine, doar în clasa a patra și despre
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fondul arhivistic al cenzurii comuniste: „Ritmurile Întrecerii”; „Autodepășirea - o imperioasă necesitate socială”. Într-o manieră cu totul personală, a caracterizat și rubrica permanentă a ziarului numită „Adnotări”: „...ce tratează lapidar, cu sens vestejitor (subl.ns.) și prinzînd ca-ntr-un insectar cazuri negative: delapidarea, abandonarea unui copil, un pierde vară, etc.”. Cum spiritul de economisire a orice se manifestase Încă din zorii comunismului din țara noastră, nici În anii ’70 nu se renunțase la el cu toate că, se știe foarte bine, nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
românească, să fie un periodic al exilului care manifestă o atitudine protestatară față de regimul din România și apără permanent demnitatea scriitorului român, a culturii române în general. În editoriale sau în rubrici speciale - „Aspecte literare din țară”, „Sub zodia ipocriziei”, „Insectar”, „Curtenii de stil vechi” - sunt denunțate, sub semnătura Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, a lui Horia Stamatu, Paul Goma, Dorin Tudoran ș.a., tot mai vizibilele „vicii” ale vieții literare românești, de la lașitate la „evazionism” și duplicitate, de la „orchestrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
practica morala Morala, moralitatea, moralismul, moralizarea sunt, de vreo douăzeci de ani, cuvinte-vedetă ale lumii românești. Toată lumea se simte îndreptățită să ju dece pe toată lumea, toată lumea e foarte exigentă și foarte competentă, când e vorba să-și pună semenii în insectarul derapajului etic. Pe de altă parte, nimeni nu suportă să fie privit cu binoclul întors, să devină obiect al verdictului moralizator. Cei mai feroci dintre judecători sar ca arși dacă cineva îndrăznește să le pună la îndoială virginitatea, legitimitatea, autoritatea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mă rog, nu vreau să rămân dator la vreo întrebare. Aleg unul care poate că prezintă zbaterea noastră comună, dintr-un timp incert: MI-AU IMPLANTAT UN AC ADÂNC ÎN SPATE mi-au implantat un ac adânc în spate în insectar rămân răpuse urme se zbat și urlă hăituite-n turme cădem răpuși eternelor păcate mâini și picioare-n tencuială scurmă descriu un cerc dar nu se pot abate mă zbat cumplit să scap de sub lăcate durerea-n pieptul țeapăn nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
valabil e și reversul medaliei. Un critic influent poate impune, temporar, un scriitor mediocru, îl poate mediatiza cu dibăcie, așa încât să treacă drept un autor onorabil, îl poate sprijini să câștige onoruri, dar nu-l poate fixa, ca-ntr-un insectar, în tabloul valorilor adevărate. Au făcut astfel de concesii mulți critici, unii dintre ei cu totul respectabili. Elena Farago, bunăoară, a trecut drept o poetă stimabilă grație susținerii lui Lovinescu, care obișnuia să mai calce pe alături cu pana, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prin bunăvoința grănicerilor, stăteam și noaptea, ceea ce constituia un delict. De dincolo, de peste gardul de sârmă ghimpată și de drumul străbătut de mașini militare cu grăniceri străini de locuri, de pe deal, proiectoarele sovietice ne fixau ca pe niște gândaci în insectar, ajutându-ne să punem râma în cârlig. Atunci, cu multă seriozitate, stârnind zâmbete și apostrofări de genul „vezi, să nu!”, le spuneam însoțitorilor că tare mult aș vrea să pescuiesc în Nistru fără pașaport. „Trecut-au anii...” și au fost
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care zic, știu ei de ce, că gruparea cea grăbită la guvernare ( nu i-a chemat nimeni, P.D.L-ul are o majoritate confortabilă) ar fi o grupare a lui Băsescu, care ar fi vrut să pună P.N.L.-ul într-un insectar, alături de independenți, în ideea că P.S.D.-ul singur în opoziție și în erodare, n-ar mai fi contat, când se va pune în discuție modificarea constituției și punerea în lucrare a rezultatelor ultimului referendum. Asemenea poziții divergente, împreună cu altele, susținute
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de bodegă, fără doctrină, fără program, fără fundamentare teoretică, ceva după ureche, asemenea filistinilor burghezi care făceau o revoltă în genunchi, pe care nu i-a criticat Engels, i-a luat în râs. Pe ai noștri i-a pus în insectarul călduț al neimplicării Herta Müller, posesoarea Premiului Nobel pentru literatură, cu care o samă de nărozi mari și mici se mândresc, pe neîntemeiatul motiv, că laureata este nemțoaică din România. Asta-i cam tot așa cum ne lăudăm cu Ionesco, Cioran
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]