8,637 matches
-
Gheorghe Schwartz Stimate Domnule Nicolae Manolescu, Cu speranța că rândurile de față nu fac parte dintr-o defulare personală, ci că ele oglindesc un sentiment de disconfort cvasigeneral al scriitorilor și al autorilor de astăzi, Vă rog să inserați textul de mai jos în cuprinsul revistei România Literară. În ultimul timp apar tot mai multe fragmente de jurnal intim (?) ale unor personalități în viață. Dacă imediat dupa decembrie ^89 acele însemnări se constituiau în dovadă unor nemulțumiri și frustrări
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
unde a conferențiat, cu idei interesante - deși unele cam naive - despre rostul și menirea artei. E bine, negreșit, că se publică, în ediția pe care o comentez, textul acestei memorabile conferințe. Unde editorul nostru greșește profund este faptul că nu inserează, în ediție, nici un text publicat de Istrati în revistă Cruciada Romanismului. Revista această a apărut la 22 noiembrie 1934, sub conducerea lui Mihail Stelescu, redactor fiind, de la început, chiar Alexandru Talex. Era o revistă de dizidenta legionara, unde au apărut
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
a informației, cu spiritul savantului; și de asemeni, prin constanta îmbogățire a unui fond de date deja existent. Volumul se deschide cu o sumă de "Lămuriri la un centenar" (cel al încheierii expediției Belgica), continuă cu scrisorile pregătitoare ale expediției, inserează apoi jurnalul propriu-zis, adaugă de asemeni fragmente din scrisorile lui Racoviță către părinții săi - înnebuniți, pe toată durata călătoriei, de dor, alarme false și incertitudini. Sunt reproduse și scrisori redactate la întoarcere, cele mai multe către Adrien de Gerlache; articole ale vremii
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
ar putea să vă amuze: se angajează proiecționist la un cinematograf și montează - subliminal - în drăgălașe filme pentru copii, imagini și sunete obscene! Regizorul e, și el, un specialist al tehnicii efectelor optice de vîrf; s-ar putea să fi inserat, și în propriul film, "ceva", ca să-i inducă spectatorului o stare proastă... Dacă "lumea e urîtă", filmul e și mai urît decît ea. Punctul nevralgic e că urîțenia iese din ordinea artei și devine, la rîndul ei, o marfă. Început
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
au devenit amintiri. De curînd, nepoata poetului, d-na Virginia Carianopol, s-a îngrijit de reeditarea acestui volum de amintiri. Autorul le-a subintitulat "pagini de jurnal", deși jurnalul este mai curînd o indicație că acele convorbiri pe care le inserează în sumar sînt, uneori, convenționale, ele hrănindu-se, de fapt, din rememorările autorului despre unii scriitori. Nu vreau să generalizez. Pentru că în alte portrete e evident că se pornește de la însemnări de interviu, cum se publicau, în anii treizeci, în
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
Al. Tzigara-Samurcaș, din cauza, în primul rînd a contenciosului primului război mondial, e mai interesant decît precedentul. Din păcate, editorii nu și-au făcut cumsecade datoria. În nota ediției la primul volum se anunța cumva că notele și comentariile vor fi inserate la sfîrșitul celui de-al patrulea volum, care va încheia ediția. Părîndu-li-se, pînă și lor, soluția rizibilă, au inclus, la sfîrșitul acestui de-al doilea volum al ediției, ceea ce consideră a fi "note și comentarii". În locul unui aparat de note
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
ain capa de cîțiva ani a avut loc, în sfîrșit, cu ajutorul UNESCO pentru cultură și al Academiei Române. Revista România literară, al cărei redactor-șef am fost și la care am renunțat cîndva pentru a protesta contra începutului dictaturii în România, inserează acest eveniment al prozei românești în vreo 15 rînduri nesemnate, pe pagina a șasea, sub un anunț al "întîlnirilor de la Onești". Va să zică asta era! Marele eveniment, scoborît întreg din capul d-lui Breban că Minerva din acela al lui Jupiter
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
care Baltă Albă și cîteva izvoare de la Cozia pot rivaliza cu cele mai renumite ape ale Europei, dar lipsa de stabilimente face a fi foarte putin vizitate aceste izvoare dătătoare de viață". Și, deodată, imediat după aceste priviri comparative, autorul inserează o romantică nuvelă "Friederich Staaps sau atentatorul de la Schönbrunn în contra lui Napoleon". Narațiunea, deloc lipsită de farmec, lungă de vreo 30 de pagini, evocă un tînăr pastor german răzvrătit împotriva ocupantului și devenirea să, înfruntarea cu Napoleon, condamnarea la moarte
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
zis, tot cu "te rog", o sută de mii. Și i-am primit. Am fugit acasă și am înhățat o valiză de carton. Am cerșit cu metoda, urcînd sau scăzînd suma, psihologic, după om. În minte, îmi adunăm veniturile. Pe inserat aveam șapte sute de mii. Pe lîngă mine, alți copii se încăieraseră. Pe sute, sute de mii. Și, am făcut dreptate. Eram cea mai bine hrănita. I-am bătut și am luat de la ei trei sute de mii ca să am o sumă
Cursul bancar by Maria Luiza Cristescu () [Corola-journal/Journalistic/17962_a_19287]
-
fi avut la inchisoare", scria N. Steinhardt în Jurnal. "Ar fi așadar nesincer să încerc a susține că "jurnalul" acesta a fost ținut cronologic; e scris "après coup", în temeiul unor amintiri proaspete și vii. De vreme ce nu l-am putut inseră în durată, cred că-mi este permis a-l prezența pe sărite, așa cum, de data aceasta în mod real, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele în acel puhoi de impresii căruia ne place a-i da numele de
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
textul cu pricina an limba germană. A fost un cunoscător desăvârșit al germanei, de asemenea un cunoscător desăvârșit al filozofiei germane, de care a și fost influențat și asupra căreia la rându-i avea să exercite o importanță influență, a inserat an unele dintre textele sale echivalentul german pentru anumite concepte fundamentale ale gândirii sale, dar nu a scris an germană. Dacă vrem să fim riguroși, si o cultură ași păstrează demnitatea prin rigoare, ăntre altele, nu văd de ce am acorda
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
Z. Ornea Între războaie, si chiar mai ănainte, presa cotidiană avea ăntotdeauna, ăn fiecare număr al ziarului, o pagină culturală. Aici se inserau informații despre lumea scrisului și a artelor, recenzii, cronici, interviuri scurte menite să dea de știre cititorilor despre ce se ăntămplă an acest microunivers, mereu agitat și mișcător. Era pur și simplu de neconceput un ziar respectabil fără pagina culturală
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
limba de adopțiune a autoarei, engleză, povestea aventurii spirituale a viețuirii într-un tărâm al mărginii culturale este structurată că o necesară lectură a Australiei prin intermediul textelor compuse de diferiți naratori anonimi sau puțin cunoscuți, pe care naratoarea principala le inserează contrapunctic în scrisorile adresate surorii din România: vechi jurnale intime, însemnări, epistole, din perioada coloniala sau mai recente. Găsim în ele disperările, maniile, sentimentele de vină, de murdărire sau de insuportabila plictiseală, dar și exaltările și freneziile pe care le-
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
îl constituie A. Gîde, al cărui unic român Leș faux monnayeurs n-ar fi fost, probabil, scris fără lecția lui Dostoievski (cf. Mihail Sebastian, Nota la Posedații, în "Revista Fundațiilor Regale" din 1 sept. 1937, pp. 679-683). Ar fi de inserat aici și opinia lui Nathalie Sarraute dintr-un eseu inclus în L^ère du supçon privind pe Dostoievski drept precursor al lui Kafka. 6) Cf. Dinu Pillat, Dostoievski în conștiința literară românească, Ed. Cartea Românească, București, 1976, pp. 88-89. 7
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
național, diplomat de carieră a știut că nu poți cere ceva fără să te gândești ce poți oferi la schimb. Este unul din numele importante de care se leagă integrarea euroatlantică a României, dar mai ales un om curajos. Aș insera o mențiune pentru cei care din lipsă de experiență de viață fac adesea confuzii între sensibilitate și ezitare, că neînfricarea este apanajul sensibililor și ea se arată doar în anumite momente. De regulă, la greu, când rezultatele nu pot fi
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
române de teroarea ideologică din timpul comunismului. Efectul cenzurii asupra conștiințelor Cartea lui Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", se remarcă tocmai prin îndrăzneala interpretării. Ea poate fi considerată în întregime un eseu, deși în cuprinsul ei sunt inserate, ca material ilustrativ, decrete ale Marii Adunări Naționale, hotărâri ale Consiliului de Miniștri, regulamente, comunicate și indexuri. Toate aceste documente nu fac decât să susțină o construcție de idei, inteligentă și originală. Bogdan Ficeac, cunoscut ziarist și autor de science-fiction
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
unsere Bibel". R.: Și totuși, peisajul Balticii și al acestui ținut în care se găsesc astăzi cele mai mari zăcăminte de chihlimbar din lume nu cred că a fost inventat. Unde se sfârșește imaginarul și unde începe documentul? M.T.: Am inserat două documente importante: am ascultat cândva la radio mărturia unui supraviețuitor de la Auschwitz care ajunsese acolo la zece ani și care descria acel infern văzut cu ochii unui copil. M-am dus la Paris la Centrul de Documentație Evreiască și
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
destul loc și pentru o revelație în proză: Adrian Alexandru (rețineți numele, vom mai auzi precis de el), cu nuvela - sau microromanul - Hilton, de o șocantă originalitate în construcție și scriitură (sugerăm editorului ca, pentru fiecare autor din sumar, să insereze și cîteva informații biobibliografice). Adrian Alexandru are ce spune despre lumea românească de azi și o face cu un talent ce îl propulsează deasupra eșaloanelor literare. După cum arată Hilton, avem de-a face cu un prozator excepțional al cărui volum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
de ea prin puritatea însăși a ființei tale.[...]. Vom termina această scurtă schiță cu un ultim exemplu, Insula fericirii, care a fost scrisă, plecînd de la o schemă populară, de către D-na d'Aulnoy în 1690. Este vorba de o poveste inserată într-un roman Istoria lui Hypolite, conte de Duglas (1690) în care eroul, Hypolite, o povestește unei călugărițe căreia îi face portretul; aceasta îl sfătuiește să meargă să istorisească povestea Juliei, noua ei pensionară care nu e altcineva decît iubita
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
marchiză cu plete nesfîrșit de lungi, care murise din pricina unei mușcături a unui cîine turbat, devenind un fel de sfîntă a locului datorită minunilor făptuite în scurta ei viață. Miraculosul incert -care poate fi raționalizat și astfel anulat, ori dimpotrivă inserat într-un epos-mythos personal prin definiție generos cu fantasticul - este supratropul sub semnul căruia stă desfășurarea întregii povestiri. Sierva Maria, devenită eroina romanului, este progenitura unui marchiz dezabuzat și a unei soții consumate de viciu și pasiune, o copilă sălbăticită
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
În februarie 1946 se află în vizită la București, unde și conferențiază, scriitorul Ilarie Voronca, care se sinucide, cu gaz metan, de îndată ce se reîntoarce la Paris. În martie 1946, tot ca o consecință a deciziilor Conferinței de la Potsdam, presa opoziției inserează declarații critice împotriva guvernului F.N.D., necenzurate de nimeni. În mai 1946 se deschide procesul lui Ion Antonescu și al principalilor săi colaboratori. Liberalul consideră că guvernul F.N.D. îndrăznește să transforme un asemenea proces de anvergură istorică într-o manevră politicianistă
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
cele mai onorabile, numele cel mai des invocat fiind Ernst Cassirer. Secțiunea care se ocupă propriu-zis de "numere caragialiene", mult lăudată de către referenți pentru ineditul ei, se constituie în "medalioane micromonografice dedicate numerelor"; toate numerele de la "unu" la "treisprezece" sînt inserate într-o schemă identică, de-a lungul a aproape o sută de pagini: o poveste despre accepțiunile numărului în lexicul simbolic și o trecere în revistă a ocurențelor numărului respectiv în opera lui Caragiale. De exemplu, numărul "patru" apare ca
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
a îmbrățișa întregul spațiu cultural al contemporaneității: "Noi mergem în pas cu vremea", afirmă directorul publicației. Revista se imprima săptămînal și al cărei profil ideologic era marcat de climatul nesiguranței politice al sfîrșitului deceniului al patrulea al veacului trecut. Poezia inserată în coloanele revistei bucureștene oglindește fidel întreaga claviatură a timpului, de la poeții consacrați ca Tudor Arghezi (1880-1967), V. Voiculescu (1884-1963) cu poemul Pe Decindea Dunării în pagina tematică, Poeții în peisajul românesc, Ion Minulescu (1881-1944) cu Romanța celor trei corăbii
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Aurel Marin și Const. Pârlea (1917-1985). În general acești poeți satisfăceau amîndouă redacțiile. Pe de altă parte G. Călinescu îi publica pe unii la rubrica Primii pași, cum a fost cazul cu Petru Sfetca (1919-1987) iar în România literară era inserat într-un grupaj intitulat Primăvara literară în Banat. Acești tineri băteau atunci la porțile poeziei, care uneori li se deschideau cu multă ușurință. G. Călinescu îi publica pe acești poeți tineri cu condiția să semneze și texte critice de o
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
automat, reveniți asupra textului? Firește. Dar pe niște lucruri mărunte. și-atunci sînt foarte atent, ca să stric sau să îmbunătățesc, dar ceea ce se numește estetică, în general, nu mă interesează. Așa se formează poemul și ajungi acolo unde vroiai și... Inserați în poemele dvs. multe nume proprii, cum sînt studenta Leonie, Laura Wierme, Alexiou sau domnișoara Taup. Au existat cu adevărat aceste personaje sau sînt pure creații? Sînt niște fantome, dar care sînt, probabil - probabil, pentru că n-am lucrat cu mintea
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]