422 matches
-
legat de ea. Suspiciunea i-a crescut când Kilbane s-a ridicat și a venit spre catedră ca să mai ceară o foaie în plus. Kilbane e un băiat dezagreabil, cu o față urâtă și galbenă, cu un aer insolent și insinuant. Pe buza de sus i se furișează o dungă subțire de păr, ca un pui de omidă. Îi dădea fiori Shebei. În timp ce scotocea în sertar după hârtie, i s-a părut că stătea deranjant de aproape de scaunul ei, dar doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nu aibă vreodată scuza necunoașterii. Presa nu este un castron uriaș în care se amestecă la grămadă toate nutrimentele și ingredientele meseriei. Presa are multe cotloane și îngăduie ziaristului mai multe feluri de a fi: dinamic, sentimental, visător, sincer, brutal, insinuant, critic sau investigator. Poți să lucrezi la știri, la sport, la externe, la cultură sau mondene. Poți să-ți reglezi bioritmul după nebunia unui post de televiziune sau după lentoarea pașnică a unei reviste săptămânale, de tip magazin. Important este
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un gigantic experiment social pe cobai. Erau testate astfel potențialul de nemulțumire, impactul posturilor de radio occidentale, reactivitatea la bancuri și critici ale regimului. Îi recunoșteam, îmi făcusem de mult un obicei secret din a le urmări fizionomiile, mimica, atitudinea insinuantă, arogantă, superioară, de inși obișnuiți să nu fie contraziși, le „citeam” semnalele, strategia - rândurile de aici sunt și rodul observațiilor empirice ale puberului și adolescentului de atunci. Erau pentru mine Pericolul de care trebuia să te ferești și, ca să te
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care-l citează des și care, deși filosof mai sistematic, era și un eseist cu preocupări foarte apropiate de ale lui. Dar mai sunt, de pildă, Barrès, Montherlant, E. M. Cioran. Despre Barrès a scris Mihai Ralea câteva pagini de comprehensiune insinuantă, pătrunzând cu delicii amare și lente în dedalul acestui suflet voluptos și înfiorat. Ralea își simțea cu Barrès o afinitate antinomică irezistibilă, o bifurcație pasională pe toate planurile, estetic, etic și politic. Memorialul din Spania al lui Ralea este în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
arată că puterea tinde acum să o anuleze, că nu mai este dispusă să o accepte 1. Până la formele extreme enumerate de M. Iorgulescu, cultura tolerată sau literatura rezistenței se confruntă cu Îngrădiri și restricții mai mărunte și mai perfide, insinuante și piezișe, care transpun În viață nu doar un set de documente și principii partinice, ci și, foarte adesea, zelul și umorile (acestea, nelimitate și imprevizibile ale) activiștilor care exercitau, de la mai multe paliere, controlul asupra literaturii, Împlinind cu asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
plin de seducție al feminității debordante. Și Vivian, și Carmen sunt amazoane lipsite de inhibiții, gata să-și pună la bătaie întregul, vastul arsenal de farmec. Sexualitatea hipertrofică, bolnavă, animalică a surorii mai mici nu e radical diferită de aceea insinuantă, calculată, primejdioasă a surorii mai mari. Ambele progenituri ale generalului par să trăiască doar pentru a-și satisface, rapid și fără rezistență, capriciile. Protejate de banii tatălui, ele ies la atac ca din spatele unor metereze lubrice de cinism și aroganță
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de puține ori sugerează tragicul, comentariile sale (ale unui solar) se organizează într-un fel de cod existențial verticalizant, cod învederând o anumită despovărare, de unde planarea, levitația pe o linie transorizontică, privirea oarecum calmă, dicțiunea patetic-mărturisitoare; finalmente un ceremonial verbal insinuant, raportabil la personajele îndurerate ale lui Eschyl dialogând pe tema destinului. Din filozofia celor vechi se păstrează doar unda vibratorie, simbolistica, modurile alegorice; frecvent, în textele stănesciene se adună, în apariții meteorice, figuri istorice și figuri mitice cu precădere helenice
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
rămâneau douăzeci și unu de ani; cincisprezece volume și plachete, în succesiuni repezi, aveau să-l propulseze în primul plan al liricii contemporane; receptarea sa critică putea fi invidiată. Se adăuga și farmecul personal; contribuia la legenda dimoviană dacă nu un umor insinuant nonconformismul său fățiș cu priză printre confrați. Sub un titlu tern, Versuri (1966), întâia sa carte semnala o prezență fastă, de evidentă forță expresivă. Preocupa ideea de destin, fără plonjări în metafizic, fără întrebări și poncife; motiv de modulații libere
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
răstoarnă pe Ștefan Rareș (1551- 1552), omoară pe [Ioan] Joldea Vodă (1552), întronează pe Alexandru Lăpușneanu (în prima domnie, din 1552-1561), îl alungă și încununează pe Eraclide Despota, îl macelă și îl urcă pe scaun pe Ștefan Tomșa”... Dincolo de paralelismele insinuante, parțial negate, parțial deconspirate de articolele pe care le scrie în presa vremii, unde critică virulent ceea ce el consideră a fi decadență și sterilitate la noua generație de politicieni, percepută ca incapabilă să îndeplinească programul revoluției pașoptiste (pe care Hasdeu
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
compactă a vinului untdelemnos. Nu era C otnar ro șu. Era Cotnar alb. Și cu toate acestea, în cupa de cleștar, la flăcările lumânărilor, Cotnarul acesta alb avea răsfrân geri de purpură și sânge...” „Simțeam strecurându se un miros subtil, insinuant și lasciv. Mi se părea și mie că undeva, îndărătul nostru, cineva uitase o candelă aprinsă, pare a mirosi a smi rnă... a tămâie” - scria și N.D.Cocea Al.O. Teodoreanu îl descria: „Cu gust amărui de coajă de nucă foarte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mulțumi să întrebe: - Merge treaba, măi diavolilor” Invitat la o masă bogată, conu Manole îl întrebă pe invitat: - Simți ceva? Simțeam într adevăr, prin mirosul obișnuit și de lucr uri vechi ale casei, strecurându se un miros mai subtil, mai insinuant, iritant și lasciv. M-am uitat mirat în jurul meu. Mi se părea că undeva, îndărătul nostru, cineva uitase vreo cădelniță aprinsă. I-am răspuns simplu: - Parc-ar mirosi a smirnă, a tămâie. Conu Manole zâmbea: - Uită-te acum și la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
războiului de independență este complexă și variată. Mihail Kogălniceanu trebuia să ia atitudine față de orice nou fapt, care se ivea și să lămurească atitudinea României, față de guvernele puterilor garante, care erau să fie bănuitoare, fie ostile, dar de cele mai multe ori insinuante pentru a influiența cursul politic al statului român. Deținând protofoliul Afacerilor Externe în guvernul liberal, format la 27 aprilie 1876, Kogălniceanu pregătește încă de la începutul mandatului său un șir de măsuri, care 16 aveau să ducă până la urmă, la dobândirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
meritele incontestabile ale lui Burebista, cel din izvoarele istorice . Putem admite existența unei dualități a puterii - puterea politică care întruchipează statul cu atributele sale, reprezentată de rege, ridicat din rândurile aristocrației nobiliare - tarabostes - și puterea spirituală, mult mai subtilă și insinuantă, reprezentată de marele preot. De asemenea, putem admite existența caracterului teocratic al statului la geto-daci și caracterul de confederație al statului, în care dacii au rolul conducă tor, pornind tocmai de la faptul că marele preot poate fi în același timp
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Îl seduce prin frumusețea ei pe avocat, ea roșește mereu, iar tatăl ei, preot, mănâncă Țâri și bea vin. Un alt preacuvios părinte, Matache, e destinatarul unei anonime În care nu doar paraclisierul și feciorul lui, Giugică, sunt discreditați, ci - insinuant - și părintele care „s-a Încurcat la pelin, a treia zi de Paști, cu partidul, În colț la Savu, În odăiță, pe-nfundatele”; semnatarul scrisorii, „un creștin enoriaș”, transmite implicit un avertisment preotului ce a păcătuit pe- nfundatele (adică În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mascotă a unui batalion, avea să devină eroul unui roman (Memoriile unui șobolan, de Pierre Chaine). Chiar dacă nu sunt invitați la război, greierii joacă, totuși, un rol vital: de îndată ce își curmă cântecul, soldații știu că gazele asfixiante se apropie silențios, insinuant. Ca să înțelegem cu adevărat ce tragedie, ce nerozie este războiul, se cuvine să ne plecăm urechea la animalele de câmp și de pădure. Imediat ce tac tunurile, se înalță iar cântecul greierilor și al lăcustelor, al porumbeilor și al turturelelor. Intermezzo
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
propune să identifice în ficțiunea lui Daneliuc reminiscențele lecturii din Cezar Petrescu trebuie să se recunoască, practic, învins. Pe scheletul epic din Omul din vis regizorul articulează un spectacol cinematografic fără nici un precedent românesc, care stă, indiscutabil, sub semnul alunecării insinuante, demonice înspre o moarte care nu dovedește practic nimic. Căci în Glissando totul curge, într-adevăr, conform principiului enunțat, discret, de protagonist ("Lucrurile alunecă, domnule Ordeanu!"), totul glisează între realul terifiant și oniricul nu mai puțin coșmaresc, între o viață
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
omul modern, alienat de civilizație. În zadar însă. Fantasma erotică se amplifică halucinant, și nu doar în forma previzibilă a unor imagini plastice, referitoare la "trup" (golful părea "rotund ca sânul și șoldurile ei"), ci și în maniera, infinit mai insinuantă, a percepțiilor sonore, muzicale, desemnând "sufletul" (apa mării se bătea de țărm "cu înmlădieri ca acelea ale glasului ei"). Altfel spus, iubirea "eroului" nostru e o boală a închipuirii, dar și o boală închipuită, de care el nu ține să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ubicuu al puterii, McKerrow semnalează faptul că analiza lui Foucault nu se concentrează exclusiv asupra chestiunii legitimității statului. O astfel de opțiune este, cu siguranță, una limitatoare, în orice analiză a puterii. Foucault, în schimb, își propune să urmărească caracterul insinuant al puterii în întregul "corp social"714. Astfel, critica lui Foucault are în vedere două tipuri de analize: pe de o parte, este vorba despre analiza statelor și a puterii economice; pe de altă parte, însă, Foucault se angajează într-
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care răstoarnă pe Ștefan Rareș (15511552), omoară pe [Ioan] Joldea Vodă (1552), întronează pe Alexandru Lăpușneanu (în prima domnie, din 1552-1561), îl alungă și încununează pe Eraclide Despota, îl macelă și îl urcă pe scaun pe Ștefan Tomșa... Dincolo de paralelismele insinuante, parțial negate, parțial deconspirate de articolele pe care le scrie în presa vremii, unde critică virulent ceea ce el consideră a fi decadență și sterilitate la noua generație de politicieni, percepută ca incapabilă să îndeplinească programul revoluției pașoptiste (pe care Hasdeu
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
Secvența a treia surprinde transformarea făpturii celui ce iubește. Aceasta pare a se naște și ea din nou dintrun deșert în strălucire. Noua fizionomie poartă semnele, urmele leoaicei arămii care trecealene. În evidentă opoziție cu sintagma în încordare, mișcarea lentă, insinuantă și vicleană deacum reliefează o nouă vârstă a iubirii. Ultima ipostază a superbei sălbăticiuni sugerează temperarea și adâncirea emoției provocate de marea aventură a cunoașterii și autocunoașterii prin iubire. Epitetul cromatic (arămie) invocă, pictural, bogăția de culori a sfârșitului amiezei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Cațavencu nu duce la recuperarea scrisorii, așa încât acesta este eliberat și invitat acasă la prefect. Scena „negocierii“ dintre Tipătescu și Cațavencu (actul al IIlea, scena IX) reliefează în chip semnificativ relația celor doi și comporta mentul lor duplicitar. Replicile amabil insinuante sunt însoțite de un joc scenic contrastiv, evidențiind resentimentele fiecăruia. În schimbul scrisorii, Tipătescu îi oferă postul de primar, de avocat al statului și moșia Zăvoiul, dar refuză sprijinirea candida turii onora bilului domn Nae, așa încât scena se încheie cu reizbucnirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
minor, spirit de observație nu lipsit de finețe și, mai ales, un limbaj agreabil, care se adaptează ușor oricărei epoci, oricărui subiect. Cel mai bine îi reușește, în plan stilistic, antifraza, o manieră isteață, cu maliții străvezii, de a modula insinuant subtextul, care sabotează cu delicii secrete enunțul pieziș (Pruncul serdarului Panait, Ghinea spânul, Părintele Mardarie de la Vovidenie, Herșcu tinichigiul). Din atracția pentru trecut se înfiripă sub condeiul ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar cu un anume parfum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
liber și amăgirea de sine, omul mare și sacrosanctul său interes personal, „îndreptările” rizibile aduse de progres conturează farsa perpetuă a bâlciului deșertăciunilor (Piacere per piacere, Camuflajul, O firmă revoluționară). La un pol, intenția satirică, ironică și tehnicile denigrării - jocul insinuant cu proporțiile, distrugătoarele antiteze -, la celălalt, elogiul deschis al ordinii, al vigorii creatoare. A. n-a fost un spirit retrograd, ci un adversar al falsității. „Tezaure mocnite” zac în popor. Fierarul afirmă forța faptei, țăranul a împrumutat înțelepciunea pământului. Poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
că li se ascunseseră cu premeditare hainele, condiția restituirii acestora fiind rămânerea lor la cină. Înaintarea epică se face pe firul întins al unor scene și dialoguri de o convivialitate suspectă și tensionată, Colin și Mary fiind ademeniți lent și insinuant pe un traseu calculat, spre singurul deznodământ previzibil. Lațul se strânge în jurul unor victime prea slabe de înger și prea încrezătoare, prea indecise în somnambulismul lor narcisic. Cina din casa ororilor este un prilej de confruntare a celor două cupluri
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Hanna plecase din Transilvania la vârsta de 17 ani; o dată ajunsă la Berlin, se angajase la firma Siemens, după care urmase, în timpul războiului, un angajament deocamdată nemărturisit. În fine, din 1945, lucrează ca taxatoare. Nu avea familie. Povestea se derulează insinuant din scene și detalii, aparent în limita firescului, care apoi, în a doua parte a cărții, vor ilumina și vor explica enigmaticul comportament, cenzura sentimentală, controlul confesiunii, dar mai ales ciudățeniile Hannei, între care cea de a-și pune iubitul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]