186 matches
-
cuvântul scris, îi alină singurătatea. Eul care se zbate este ispitit de dorința de a reînvia trăiri latente. Armonia contopirii spirituale de altădată se deduce din dorul sfâșietor care îl mistuie obsesiv și care își caută ecoul: „Pun întrebări mereu insomniace/ Dorului tău să îi mai aflu pulsul ”(Pun întrebări mereu insomniace). Uneori se aude chemarea ce se stinge pustie, stingheră, înăbușită în imperiul tăcerii și oferită ca ofrandă zădărniciei (Poate ca nu o să avem zăpadă). Au fost iubiri devorate rapid
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
de dorința de a reînvia trăiri latente. Armonia contopirii spirituale de altădată se deduce din dorul sfâșietor care îl mistuie obsesiv și care își caută ecoul: „Pun întrebări mereu insomniace/ Dorului tău să îi mai aflu pulsul ”(Pun întrebări mereu insomniace). Uneori se aude chemarea ce se stinge pustie, stingheră, înăbușită în imperiul tăcerii și oferită ca ofrandă zădărniciei (Poate ca nu o să avem zăpadă). Au fost iubiri devorate rapid, apuse brusc, care lasă mereu în urmă ceva nerostit și neîmplinit
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
Se stinge din viață la 3 iunie 1924, fiind înmormântat în cimitirul nou din Praga. Franz Kafka era o fire tragică, sceptică, taciturnă, chinuită de gândul morții, de întrebări, incertitudini, angoase și fobii, o fire hipersensibilă, introvertită, sinceră, scrupuloasă, nocturnă, insomniacă, timidă, sfioasă, solitară și reflexivă, trăsături pe care le regăsim în alchimia sufletească a oricărui scriitor de geniu. Opera kafkaiană este receptată la adevărata ei valoare abia postum. Prietenul scriitorului, Max Brod îi ignoră dorința testamentară de ardere a manuscriselor
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
spre cabine, sub toate scările dintre punți, în saci de dormit sau pe pături, pe rucsaci, pe foi de cort, după întărituri de papornițe. Fiecare își zamicise un locșor de pus capul și trăgea fără griji la aghioase. Pentru puținii insomniaci pripășiți pe vapor din rândul celor care confundă vâsla cu lopata, care răpuși de rău de mare, care cu sufletul la gură și cu ochii nedezlipiți de furia valurilor de la proră, pentru neadormiții aceștia, spectacolul lumii grecești scufundate în somn
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
acostează cu tot spectacolul desfășurării uriașelor parâme de oțel și cu bubuitul fioros al trapei de la pupa, care are meritul că trezește pe toată lumea de la bord. Încă nedezmeticiți, oamenii locului se pun mașinal la coada de coborâre. Rupți de oboseală, insomniacii tremură ușor în aerul încă răcoros și, chiar coborâți pe țărm, o să mai aibă o vreme vagi senzații de tangaj. Suntem toți și ne îndreptăm spre aripa dreaptă a portului pe care apoi îl lăsăm puțin în urmă, ca să ne
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
Acasa > Poezie > Amprente > POEȚII NU DORM NICIODATĂ Autor: Nina Corduneanu Publicat în: Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Poetu-i însetatul nopții, insomniacul blestemat Să-și plimbe-n lanț singurătatea, cu luna plină-mbrățișat. Poeții nu dorm niciodată, trudesc pe vaste sincronii, Poeții tac, dar și-n tăcere suspină-n criptici simfonii. Poeții-s lespezi de granit, mărturisind nemuritor, Mai singuri decât Dumnezeu, sinucigași
POEȚII NU DORM NICIODATĂ de NINA CORDUNEANU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342928_a_344257]
-
atingi cu buze de rubin Privirea ta ce scapără noroc Săgeată-i ce mi-a-nfipt în piept un chin Căci porți în ochii livada înflorită Iar mie-mi zboară fluturi în stomac Și umblu beat de-a florilor ispită Îndrăgostit, nebun, insomniac... Ți-ai revărsat întreagă feerie De flori, de cântec și de zări senine Și-atins fatal de-această aporie Declar solemn că-s dependent de tine! Poezii de Gabriela Mimi Boroianu 20.03.2016 Referință Bibliografică: Freamăt de iubire / Gabriela
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
Poeme > Devotament > RONDELUL FLORILOR DE LILIAC Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1497 din 05 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Îmbracă-mă în flori de liliac Și dă-mi un trup măcar cu împrumut Să poți simți, gustând insomniac Iubirea-mprăștiată-n așternut. * De doruri și suspine să dezbrac Un gând ce te robește absolut Îmbracă-mă în flori de liliac Și dă-mi un trup măcar cu împrumut. * Pe pernă inima să mi-o desfac Și dorurile toate ce-ai
RONDELUL FLORILOR DE LILIAC de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374627_a_375956]
-
mă rog s-o lumineze Dumnezeu pe Lixandra și să vrea acasă. Dar ți-ai găsit! Ea îmi stăvilește planul și, întorcându-se către Seneca, îi lansează o invitație la Ceainăria din Pasajul Macca-Villacross, convinsă că suntem ca și ea insomniaci, în consecință, potențiali consumatori ai ceaiurilor de-acolo și-ai atmosferei cu totul insolite. Sărmana țestoasă întrecuse chiar măsura! Nu-mi încheiasem câinoasa apreciere la adresa musafirei mele fără limite, ca mon voisin, de parc-ar fi fost martor la instructajul
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
inspirând aerul înmiresmat al spațiului, îmi simțisem într-atât de stimulate papilele, uitând absolut de bere, de vin ori de alte licori, rostind la unison cu propriul ego un înflăcărat îndemn: Să bem, dar să nu bem! Ședința de terapie insomniacă a durat ceva. Personal, am pierdut șirul soiurilor de ceaiuri încercate, preluând de la toate o armonie de mirosuri ce mi-au afectat memoria olfactivă forever, concomitent cu amplificarea stării de fericire de care aproape uitasem că există. Lixandra, cât era
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > TRAVERSARE Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Era noapte cruntă. Călătoream pe sensul inimii. Felinarele străjuiau drumul insomniacelor biciuri de gând. Iar stelele se împleticeau năuce printre pietre pe caldarâm. Oh! Atâtea îngânări de umbre și lumini! Grabită, inima îmi număra pașii cu ochii înrourați de revelații. Doar dragostea te însoțește prin întuneric, îmi șopteam tainic, traversându-mă
TRAVERSARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374098_a_375427]
-
și norii-ncărcați de pe cer... invidioși. Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timp pân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimp al schimbului de răsărituri și apusuri stelare, să pot prelua atribuțiile toamnei tutelare. Pân' atunci rămân o insomniacă ambulantă. Până-n suflet cresc flori. Nu voi fi capitulantă. Voi încerca iar și iar. Dar pentru a câta oară? Citește mai mult Toamna vine iar, cu brațele ei goale,ploile reci și ceața îi dau din nou târcoale. În adâncuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși.Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timppân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimpal schimbului de răsărituri și apusuri stelare,să pot prelua atribuțiile toamnei tutelare.Pân' atunci rămân o insomniacă ambulantă.Până-n suflet cresc flori. Nu voi fi capitulantă.Voi încerca iar și iar. Dar pentru a câta oară?... IV. CLIPE RĂTĂCITOARE, de Irina Bbota, publicat în Ediția nr. 2068 din 29 august 2016. Sunt clipe-n care uneori ți-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
inghinal un haute-cuturist bisexual!? Ce înțelepciuni mai emite un fotbalist ori cum a glumit un oier cu o pițiponacă siliconată! Exclus!! Asta însemna, nici mai mult, nici mai puțin decât sfârșitul lumii civilizate... Sinuciderile păreau inevitabile. Și totuși... Când internauții insomniaci nu mai avură la ce să caște ochii toată noaptea ca să aibă motive de a dormi toată ziua, căzură într-un somn adânc. Peste câteva zile când îi trezi foamea începură să caute de lucru că era jale. Hackerii deveniră
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
Caruselul cu iluzii Ni s-au tocit cărările sub talpă Desculți și goi prin vise alergând, Tocmiți pe viață, la dorință, calfă Ne-am pomenit străini cu-același gând... Ardeau luminile pe străzi dar orbi, Ne căutam în fiecare noapte Insomniaci, cu brațele de corbi Să smulgem simțămintele din moarte. Și ne luptăm cu zilele deșarte Când trandafiri ard fără folos, Cenușa lor cărările desparte Și tălpile iubirilor le-au ros... Neputincioși ne mai oprim pe-un vers Sădind o amintire
CARUSELUL CU ILUZII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377960_a_379289]
-
plurisemantizate ochii le sticlesc ca în haită devorând tipare sintactice (sp)arte mâini diafane de poeți coli nude lumi imunde scheletul cuvintelor este bine articulat se poate preschimba oricând într-o pisică languroasă miorlăind vers(atil) într-un lup bântuind insomniacii cu ghere ascuțite colți atavici sihastru al nopților eretice ființă diurnă cu blana amirosind a sânge dezarticulat cuvintele au mândria lor pachidermică se scriu doar tăvălite prin sânge în nopțile stihiale când din blana lor udă picură (s)tropii poeziei
(LYCAN)TROP de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376414_a_377743]
-
nobilul sentiment numit „iubire”, această trăire cameleonică și învăluitoare: când tandră și înflăcărată, când taciturnă și rece... dar totdeauna acompaniate ( poemele) de lirismul estetizat al poetului Georgi Cristu. Nu lipsesc din peisaj: marea, țărmul, plajele cu nisip aurifer, munții, „pietrele insomniace”, „luna într-o fază ciudată”, „parcul ispitelor”, anotimpurile cu încărcătura lor de mister, toate acestea inducând o varietate de stări care duc spre o lume a sensibilului, sprea acea dorință arzătoare de a descifra miezul fiecărui lucru, fenomen ... cenzurate ( în
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
lui, își instalează seara, noaptea, șevaletul în plin San Marco, între ultimii pelegrini, sub luminița unei lămpi agățate în cozoroc. Ce pictează? Aceleași și aceleași case și podețe coșcovite, știute de el pe de rost. Colorate cu guașa tincturată a insomniacului. Urmărite, acum, de ochii încercănat-hulpavi ai neadormiților lumii. Azi, un unic reper: Tinterotto. Nunta din Cana. La Santa Maria della Salute. Ce întremător e să faci kilometrii ăștia, pe jos, de la Santa Fosca, pînă aici, la colosala bazilică, doar pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lați, vituperează tot ce-i în juru-i, și cu înzecită savoare neagră mai cu seamă prestația demnă a aceluiași președinte. Cîtă apă la moară au dat (inconștient, oare?) cei doi pernicioaselor forțe criptocomuniste accedînd acum iar la putere! Cel puțin insomniacul pamfletar și-a găsit foarte recent, în chiar revista cu pricina, în persoana distinsei Annie Bentoiu, promptul diagnostic. Dar ce fac? N-am fugit tocmai de lumea aceasta a gîlcevilor și înverșunărilor? Ce edenică-i, în dimineața asta curată, pajiștea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și din iatacuri de taină, mandarinii galonați și negalonați ai puterii vocalizează într-o sotto voce grav-cavernoasă, responsabilă, asigurînd masa electorală panicată de iminența războiului să stea cuminte, să nu mai pună întrebări speriate excedatelor televiziuni privat-obștești. Vigilența lor de insomniaci responsabili e curată garanție. Iar dacă fidelul electorat aude cumva noaptea vuiet de bombardiere (americane? engleze?), să fie convins că ei, și numai ei, le-au permis zborul pe cerul înstelat de deasupra patriei. Ce tot ai, dom'le, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ciripind zapp on line între alte două arătări shakespeariene. Se poartă. Ies, promițîndu-mi să revin cu disponibilitate sporită la sarabanda găselnițelor. Și pătrund în Filarmonică. Unde știu sigur că voi asculta un Mozart ca atare. Necontaminat de inventivitatea nu știu cărui dirijor insomniac, moroncit, cumva, de rap, de zapp, de... E de tot hazul ambîțul puterii postcomuniste în a-și atribui răsturnarea lui Ceaușescu. Nu numai tropăitorii din "parlamentul" anilor nouăzeci, ai unei țări buimăcite încă de totalitarism răsăritean, dar și, iată, mult
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fusese conaționalul lor I.C. Frimu, nici o surpriză, istoria mișcării muncitorești neaoșe nefiind punctul lor forte în materie enciclopedică. Cum, sigur, nici a Pont(osului) lor lider. Cum se mai leagă lucrurile! Nu se stinsese bine ecoul ce-l produsese provocarea insomniacei lor bunicuțe în chestia polului de stînga, că se și echipaseră, cruzii acneici, în maieurile al căror roșu lor personal nu le spunea nimic despre ce se petrecuse în jumătate de secol comunist. Imensa mirare (și totuși nu atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stîngii. E ceva însă mult mai parșiv decît memoria scurtă a omului iliescian de după '89. Ca și cum nu și-ar da seama că lumea s-a schimbat în așa măsură încît nu mai stă sub dihotomicul de mult fumat: stînga-dreapta, mințile insomniace ale pesedismului nu-și conștientizează eroarea. O țin una și bună: menținerea unui pol politic în stare să contracareze, nu-i așa, obrăznicia formațiunii aflate acum la putere, percepută ca fiind, da, de dreapta. Cea care, oroare!, fluturînd doctrina liberalismului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
B. realizează nenumărate traduceri și adaptări pentru scenă ale unor piese unde este și protagonist (Cotletele de Bertrand Blier, de exemplu), precum și trei volume de eseuri și proză confesivă, Portrete și subtexte (1968), Luni, marți, miercuri (1978) și Note de insomniac (2000). Este laureat al Premiului Academiei Române (1997) și Mare Ofițer al Legiunii de Onoare (2002). Cărțile lui B. sunt pseudo-jurnale, texte în care coexistă amintiri, portrete, note critice, învederând o „existență plurală” lucidă, un permanent dialog cu sine însuși, cu
BELIGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285688_a_287017]
-
Piscator, Laurence Olivier), anecdote, „cancanuri” dezvăluite discret, adevărate „comedii miniaturale”, formulări inspirate („un bun actor trăiește pe scenă fără să abuzeze de ea”) dau savoare acestor pagini. SCRIERI: Portrete și subtexte, București, 1968; Luni, marți, miercuri, București, 1978; Note de insomniac, București, 2000. Repere bibliografice: Al. Piru, Însemnările unui actor, LCF, 1968, 10; Paul Georgescu, Un actor despre el însuși, „Informația Bucureștiului”, 1968, 14 mai; Vlaicu Bârna, Un portret și alte modele, VR, 1968, 7; Constantin Crișan, Jurnal de lectură, CNT
BELIGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285688_a_287017]