156,939 matches
-
umanist: binele va învinge!) dar și arta narațiunii, conturul personajelor și mai ales "trama filosofică" destăinuie un maestru care, à la Calvino sau Umberto Ecco, se "joacă" și comercial. Profesor universitar, lusitanist, cu unele cochetării diplomatice (a fost director al Institutului Italian de Cultură din Lisabona între 1987-1989), trăitor în diferite capitale europene, inclusiv la Paris, traducător de poezie portugheză, autor al unor zeci de romane în mare parte premiate și ecranizate, Antonio Tabucchi "pune în aplicare", în thriller-ul Capul
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
în șoaptă, ar putea crede că-l așteaptă vreun experiment literar radical, vreo scriere avangardistă. Pagina e ruptă în două: jumătatea de sus este ocupată de jurnalul pe care autorul l-a ținut între 1986-1990 (jurnal deja apărut la Editura Institutul European); jumătatea de jos este rezervată dosarului lui Stelian Tănase din arhivele Securității (sînt fragmente, bineînțeles, dintr-un dosar care acoperă anii 1984-1989). Cele două identități ale autorului sînt puse față în față într-o manieră binevenit agresivă. în general
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
N. până la sfârșitul vieții, de ceva putere politică nu s-a bucurat nici G. Călinescu, între voluminoase purtătoare de broboade și bundițe, între robuști aborigeni în cojoace și chimire noi. Ba poate că da: a izbutit să-i angajeze la Institutul ce-i poartă astăzi numele, foști condamnați politici, precum Vladimir Streinu, Ovidiu Papadima, Dinu Pillat - și cu contract, pe Șerban Cioculescu! Acasă în grădină, ridicase o troiță cu Sfântul Gheorghe ucigând balaurul. În particular - și am fost martor - îl învinuia
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
încheierea păcii. - Adică? - Mai bine să ne ocupe americanii, decît armata roșie!" Un diplomat maghiar mi-a povestit această anecdotă cînd, la începutul lui 1989, am mers pentru prima oară la Budapesta ca să investighez posibilitatea de a fonda acolo un institut de studii aprofundate, după modelul Colegiului Wissenschafts din Berlin. Ungurii știu să te flateze chiar atunci cînd te critică: sub masca autoironiei, interlocutorul meu încerca să mă avertizeze că mai am încă multe de învățat despre istoria Ungariei și a
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
ministrul a început să murmure neliniștit: "Sînt prea mulți, sînt mult prea mulți."" Cînd l-am întrebat ce anume îl nemulțumea atît de tare, mi-a răspuns că erau prea mulți evrei printre cei împreună cu care îmi propusesem să înființez institutul. El personal nu era, nici pe departe, antisemit, voia doar să îmi atragă atenția asupra tristului adevăr că în Ungaria antisemitismul nu se restrîngea doar la domeniul trecutului și, în consecință, dacă doream să reușesc, trebuia să țin seama de
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
ideal estetic, și totodată principalul impediment politic; într-un amestec de refuz și admirație, autorii străini au afirmat și ei același lucru - și uneori chiar cu mai multă convingere decît au făcut-o germanii înșiși. Cînd în 1942 și 1943, Institutul de sociologie din Londra a urmat sugestia lui Morris Ginsberg de a organiza o serie de conferințe și dezbateri avînd ca temă gîndirea și concepțiile germane, rezultatul a fost cît se poate de măgulitor pentru națiunea cu care Anglia purtase
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
doar un exemplu semnificativ pentru cît de mare importanță li se acordă, chiar și în zilele noastre, dezbaterilor culturale de tipul celei de la Societatea de sociologie din Londra, încheiată cu un soi de epifanie a lui Goethe. În 1949, Allensbach Institut, echivalentul nemțesc al Institutului Gallup, a chestionat un eșantion reprezentativ de germani în legătură cu personalitatea lui Goethe. Era anul fondării Republicii Federale Germane, după cum își amintesc cu mîndrie cei de la institut. Subvenționat de principalul post de televiziune din Germania, sondajul a
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
pentru cît de mare importanță li se acordă, chiar și în zilele noastre, dezbaterilor culturale de tipul celei de la Societatea de sociologie din Londra, încheiată cu un soi de epifanie a lui Goethe. În 1949, Allensbach Institut, echivalentul nemțesc al Institutului Gallup, a chestionat un eșantion reprezentativ de germani în legătură cu personalitatea lui Goethe. Era anul fondării Republicii Federale Germane, după cum își amintesc cu mîndrie cei de la institut. Subvenționat de principalul post de televiziune din Germania, sondajul a fost repetat anul acesta
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
un soi de epifanie a lui Goethe. În 1949, Allensbach Institut, echivalentul nemțesc al Institutului Gallup, a chestionat un eșantion reprezentativ de germani în legătură cu personalitatea lui Goethe. Era anul fondării Republicii Federale Germane, după cum își amintesc cu mîndrie cei de la institut. Subvenționat de principalul post de televiziune din Germania, sondajul a fost repetat anul acesta (1999, n. t.), la 250 de ani de la nașterea poetului. Străinilor, acest chestionar li se poate părea ridicol, germanii însă îl iau și astăzi în serios
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
Minerva, București, 1999, 475 p.; Vol. IV. Note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt. Ed. Minerva, București, 2000, 690 p.; Vol. V. Note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt. Fundația Națională pentru Știință și Artă. Academia Română. Institutul de Istorie și teorie literară ,, G. Călinescu". Ed. C.N.I. ,,Coresi" S.A., 2001, 720 p. 2) - Caete de Dor. Metafizică și poezie. Vol. i (nr. 1-4, 1951, Paris). Ediție critică. Preambul de Constantin Amăriuței. În loc de prefață un interviu cu Virgil Ierunca
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
iudaismul, integrarea persoanelor cu handicap și, nu în ultimul rînd, raporturile Bisericii Ortodoxe Române cu dictatura comunistă. Religie și naționalism... are la origine o lucrare de doctorat, susținută în 1995 la Universitatea Liberă din Bruxelles de Olivier Gillet, cercetător la Institutul de Studiu al Religiilor și Laicității al aceleiași universități. Ca și în situația lucrării lui Gail Kligman, Politică și duplicitate, care discută problema controlului demografic și, implicit, dreptul femeilor la avort, cartea lui Gillet are ca subiect o chestiune foarte
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
mare noroc din viața mea și cred că cel mai mare noroc din generația mea sau, cel puțin din seria noastră de critici literari: că am ajuns, în 1980, după numai patru ani de "stagiu în producție", cercetător literar la Institutul de Teorie și Istorie Literară G. Călinescu. Asta n-au avut-o nici Mircea Scarlat, care îmi aduc aminte că a dat atunci concurs cu mine, nici Artur Silvestri, care îmi aduc aminte că ar fi vrut să intre atunci
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
Teorie și Istorie Literară G. Călinescu. Asta n-au avut-o nici Mircea Scarlat, care îmi aduc aminte că a dat atunci concurs cu mine, nici Artur Silvestri, care îmi aduc aminte că ar fi vrut să intre atunci la institut. Nu spun că eram singurul sau că eram cel mai bun pentru asta, ci că a fost, într-adevăr, un mare noroc ca, în timp ce toți colegii mei plecau în țară navetiști sau ajunseseră ziariști și-așa mai departe, eu, practic
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
Angela Gheorghiu "potopește" literalmente spațiul în care apare. A fost prezentă în țară pentru câteva zile cu prilejul lansării bucureștene a filmului Tosca, o producție multinațională și prioritar franceză; a fost prezentă la București grație invitației lansate și susținute de Institutul Francez. Scrisă pe un libret ce are la bază piesa lui Viectorien Sardou, opera lui Puccini - mult mai cunoscută decât piesa de teatru - a beneficiat de nenumărate ecranizări. Cu decenii în urmă - nu menționez câte anume, la București, la Cinematograful
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
bine și toți cei cu rezultate bune era prevăzut să fie primiți în Comsomol, însă n-au putut face nimic și m-au lăsat în pace. "Ai grijă, îmi spuneau mulți colegi, îți va fi mai greu să intri la institut!" Moartea lui Stalin ne-a zguduit viața din temelii. Orele de școală, practic, nu se mai țineau, profesorii plângeau în hohote și toți pășeam cu capetele plecate. La radio se transmiteau încontinuu marșuri funebre și se simțea, cumva, că nu
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
încercau să dispună de soarta mea, mă ardea și îmi cerea să ripostez activ. În septembrie 1960, intrasem deja la universitate și m-am înțeles cu un prieten care locuia aproape de Piața Maiakovski și cu un altul care studia la Institutul de Teatru să începem din nou lecturile la monument. Calculul era simplu: cei ce veneau odinioară aici și nu erau prea speriați de "hingherirea" de care avuseseră parte, după două-trei întâlniri de-ale noastre, cu siguranță vor veni. Chiar așa
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
mai mult din minți și considerau că nu trebuie să mai îngăduie această libertate: de la prima lectură puneau la cale provocări, îi rețineau pe recitatori și comunicau numele acestora la instituțiile de învățământ, pentru că majoritatea dintre noi eram studenți. În institute au fost luate măsurile de rigoare, în general excluderea din facultate. În realitate măsurile punitive, represaliile împotriva noastră erau organizate de comitetul orășenesc al Comsomolului și de comandamentul său operativ, în fapt de KGB. Periodic băieții noștri erau percheziționați, le
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
noi tot felul de prostii, cel mai des că suntem niște paraziți, că nu ne ocupăm de nimic serios, că nu lucrăm nicăieri. Ultima chestiune era, într-adevăr, o realitate, întrucât, printr-o decizie a KGB-ului, eram excluși din institutele de învățământ și nu ni se dădea nicăieri de lucru. Dar toată această defăimare, practic, ne făcea reclamă și toți oamenii se înghesuiau să ne asculte "la maiaciok". În 1961, în luna aprilie, în piață s-a desfășurat o adevărată
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
îngroziți de ziua de muncă. Dacă mă gândesc bine, avertismentul d-lui Guest nu cred c-a făcut cine știe ce impresie burtă-verzimii din înaltele cabinete ale puterii. Un sondaj bine-adus din condei (și ce nu e posibil, când doi dintre așii institutelor de specialitate dorm pe preșul premierului?) domolesc nu doar spaimele puterii, ci și dilemele votantului necondiționat, care crede că guvernul e corupt, dar mai crede că așa se cuvine. Cum ar fi ăla un guvern cinstit? Păi, un guvern de
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
a diferitelor ediții între ele, a manuscriselor, atâtea câte s-au mai păstrat, descrise în sine, în destinul ajungerii lor în anume loc, fondurile manuscriselor de la Biblioteca Academiei și Muzeul literaturii, din ansamblul Saint Georges al Bibliotecii Naționale, din Biblioteca Institutului G. Călinescu, de unde publică "în premieră" o scrisoare a lui Al. Rosetti referitoare la Enigma Otiliei, sau cronica singulară și mai puțin cunoscută a lui D. I. Suchianu. Și cum stabilește tabloul variantelor, ceea ce presupune colaționare și, înainte de acest prag, pregătirea
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
Mihai Șora Eram încă la Editura pentru Literatură (EPL) când, în a doua jumătate a anilor șaizeci, doamna Cornelia Ștefănescu - cercetătoare, pe atunci, la Institutul "G. Călinescu" - a prezentat redacției care se ocupa cu repunerea în circulație publică a patrimoniului cultural o propunere de reeditare, pe etape, a operei lui Mihail Sebastian, pe care publicul acelei vremi nu apucase să-l cunoască decât ca autor
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
Graur, J. Byck, Iorgu Iordan (om de stînga, antifascist, din Universitatea din Iași), alături de Emil Petrovici (colaboratorul lui Sextil Pușcariu!, dar și cel care votase deschis împotriva lui Ion Antonescu 1)) - erau "în grațiile" puterii comuniste; universitari, academicieni, directori de institute, conducători de reviste și de colective de cercetători - într-un cuvînt, conducători de școli lingvistice. Meritele lor în crearea unei lingvistici moderne, actuale, sînt foarte importante. O bună parte a celor ce astăzi au un nume în lingvistica românească își
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
toată considerația noastră: textele publicate după cele mai vechi versiuni românești (multe din ele inedite) sunt însoțite de ample studii menite să clarifice delicatele și numeroasele aspecte de ordin filologic și lingvistic. Pentru munca de cercetare, colectivul de specialiști de la institut merită toată lauda.
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
pentru naivi mai constituie un secret că sondajele de la noi reprezintă nu reflectarea, ci manipularea realității. Dar nu e suficient să vedem cine plătește sondajele - ar trebui să vedem și cine execută comanda. Cum, în majoritatea cazurilor, e vorba de institute ce-și duc viața de pe azi pe mâine, să nu ne mire tendința de-a plusa în favoarea celor aflați în fruntea bucatelor. Ei știu că dacă nu-i supără pe potentații zilei, există șanse ca și data viitoare partidele cu
Prohodul vesel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14667_a_15992]
-
specializate în devastarea sistematică: în patru-cinci ani, n-au mai rămas din biata căruță economică decât niscaiva cuie ruginite ( acelea pe care le invoca într-un discurs memorabil Petrică Roman.) Simultan, au fost infiltrate prin șantaj, amenințare sau cumpărare televiziunile, institutele de sondare a opiniei publice, societatea civilă, presa și, evident, partidele. În scurtă vreme, frizura tip KGB putea fi întâlnită ( și mai poate) în prezidiile tuturor formațiunilor politice. La momentul potrivit, agenții direcți sau indirecți ai Securității au făcut miracole
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]