397 matches
-
Acestea nu sunt convergente. Studenții sunt preocupați, cu prioritate, să „treacă hopurile”; adevăratele lor motivații privesc însă nu aceste hoops pe care le consideră „rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră pe ambele. Designul instrucțional postmodern pledează pentru abolirea a ceea ce studenții numesc hoop jumping și promovarea cu prioritate a scopurilor de autoformare (personal knowledge-building goals). Designerul instrucțional postmodern se află exact pe poziția exprimată cu umor de Mark Twain: „N-am lăsat niciodată școala
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
consideră „rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră pe ambele. Designul instrucțional postmodern pledează pentru abolirea a ceea ce studenții numesc hoop jumping și promovarea cu prioritate a scopurilor de autoformare (personal knowledge-building goals). Designerul instrucțional postmodern se află exact pe poziția exprimată cu umor de Mark Twain: „N-am lăsat niciodată școala să-mi afecteze educația”256; b) Apreciază interdependența dintre conținut și metodă! Teoria designului tradițional tratează conținutul și metoda ca un ortogon instrucțional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instrucțional postmodern se află exact pe poziția exprimată cu umor de Mark Twain: „N-am lăsat niciodată școala să-mi afecteze educația”256; b) Apreciază interdependența dintre conținut și metodă! Teoria designului tradițional tratează conținutul și metoda ca un ortogon instrucțional de factori independenți. Designul instrucțional și curricular postmodern susține că întregul nu poate fi divizat. Dacă folosești metoda socratică, atunci realizezi o predare care nu poate fi împărțită în pretest, instruire, experiență de învățare, posttest etc.; întregul este învățarea care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe poziția exprimată cu umor de Mark Twain: „N-am lăsat niciodată școala să-mi afecteze educația”256; b) Apreciază interdependența dintre conținut și metodă! Teoria designului tradițional tratează conținutul și metoda ca un ortogon instrucțional de factori independenți. Designul instrucțional și curricular postmodern susține că întregul nu poate fi divizat. Dacă folosești metoda socratică, atunci realizezi o predare care nu poate fi împărțită în pretest, instruire, experiență de învățare, posttest etc.; întregul este învățarea care le articulează pe toate; c
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
multe modele de instruire, ba chiar să încerce să le modifice, să le optimizeze și să creeze noi modele; e) Gândește în termeni de design al mediilor de învățare și al experiențelor, și nu în termeni de alegere a strategiilor instrucționale! Metaforele sunt importante. Ce face designerul - „selectează” strategia sau „aranjează” experiența de învățare? Designerii postmoderni doresc mai mult o gândire instrucțională bazată și desfășurată în termeni interactivi și experiențiali decât o gândire în termeni de simple produse și reprezentări școlare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în termeni de design al mediilor de învățare și al experiențelor, și nu în termeni de alegere a strategiilor instrucționale! Metaforele sunt importante. Ce face designerul - „selectează” strategia sau „aranjează” experiența de învățare? Designerii postmoderni doresc mai mult o gândire instrucțională bazată și desfășurată în termeni interactivi și experiențiali decât o gândire în termeni de simple produse și reprezentări școlare; f) Gândește instruirea ca pe un instrument esențial al profesorilor și elevilor, pe care îl pot folosi în comun în procesul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
procesul învățării! Fă ca acest instrument să fie ușor de folosit! Acest mod de a gândi se opune mentalității profesorului refractar care tinde mereu să uniformizeze. Profesorii și studenții sunt încurajați să utilizeze cât mai inteligent și mai creativ „uneltele instrucționale” și toate resursele instruirii. Respectând acest principiu, designerul abandonează controlul asupra „produsului instruirii” în favoarea stimulării participării elevilor la experiențe de învățare proiectate în totalitatea lor; g) Consideră că strategiile care furnizează perspective multiple, de fapt, încurajează elevul să-și exerseze
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
complexitatea problemelor, simplificând și evitând confuziile. Designerul postmodern trebuie să exerseze cea mai bună judecată autonomă, nu să abandoneze gândirea celui care învață într-un ocean de complexitate ce permite tot felul de confuzii; h) Apreciază încărcătura valorică a strategiilor instrucționale! Strategiile instrucționale se dezvoltă din filosofiile noastre despre lume și din sistemele noastre de valori. Nu numai conținutul, ci și strategia pot fi trăsături ale unei anumite poziții ideologice sau ale unei motivații a celui care învață. Designerii competenți trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
simplificând și evitând confuziile. Designerul postmodern trebuie să exerseze cea mai bună judecată autonomă, nu să abandoneze gândirea celui care învață într-un ocean de complexitate ce permite tot felul de confuzii; h) Apreciază încărcătura valorică a strategiilor instrucționale! Strategiile instrucționale se dezvoltă din filosofiile noastre despre lume și din sistemele noastre de valori. Nu numai conținutul, ci și strategia pot fi trăsături ale unei anumite poziții ideologice sau ale unei motivații a celui care învață. Designerii competenți trebuie să fie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Designerii competenți trebuie să fie sensibili la legătura subtilă dintre proiectele lor și situația dată. V. Alegerea mijloacelor trebuie să respecte două reguli: a) Include tendințele media ca pe decizii ale acestora! Diferitele mass-media transmit audienței „mesaje”, independent de conținutul instrucțional. Show-urile TV sunt, cel mai adesea, total diferite de ceea ce învață copilul. Caută orice element de „curriculum ascuns” în diferitele media. Evită stereotipurile negative și „înclinațiile” culturale. Nu neglija legătura subtilă dintre promisiunea retorică a mass-media și intențiile globale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
the Design and Evaluation of School Programs, Macmillan, New York, 1994, p. 103. 221. Ibidem, p. 97. 222. La acea dată, Brent G. Wilson era profesor asociat de tehnologia instruirii la University of Colorado (Denver). Se evidențiase ca specialist în design instrucțional și problematica teoriilor constructiviste ale învățării. Preocupările prioritare priveau impactul constructivismului și postmodernismului cu principiile și fundamentele clasice ale designului instrucțional. A colaborat în acest sens cu Jim Teslow și Rionda Osman-Jouchoux. Studiul precizat în nota următoare este o sinteză
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
G. Wilson era profesor asociat de tehnologia instruirii la University of Colorado (Denver). Se evidențiase ca specialist în design instrucțional și problematica teoriilor constructiviste ale învățării. Preocupările prioritare priveau impactul constructivismului și postmodernismului cu principiile și fundamentele clasice ale designului instrucțional. A colaborat în acest sens cu Jim Teslow și Rionda Osman-Jouchoux. Studiul precizat în nota următoare este o sinteză a cercetărilor realizate de B.G. Wilson împreună cu aceștia. 223. B.G. Wilson, „The Postmodern Paradigm”, în C.R. Dills și A.A. Romiszowski
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernist” nu este o metodă reală, ci o parodie menită să discrediteze pluralismul hermeneutic al demersurilor folosite în cercetarea postmodernă. Wilson își dovedește lipsa de bună-credință în valorizarea autentică a acestor demersuri. Dacă și-ar fi dorit să concilieze designul instrucțional modern cu gândirea postmodernă, ar fi putut prezenta metodele reale ale celei din urmă. Dar, în acest fel, nu ar mai fi putut estompa caracterul univoc și unilateral al gândirii moderne care fundamentează tehnologia educațională și designul curricular clasic. Nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
234. R.M. Gagné, The Conditions of Learning, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1966. 235. C.M. Reigeluth este unul dintre cei mai fervenți discipoli ai lui R.M. Gagné. De-a lungul deceniului nouă al secolului trecut a optimizat un model de design instrucțional bazat pe „paradigma condițiilor învățării”. A început în 1980 cu un studiu realizat împreună cu M.D. Merrill, B.G. Wilson și R.T. Spiller („The Elaboration Theory of Instruction: A Model for Structuring Instruction”, Instructional Science, 9/1980, pp. 195-219). Studiile din anii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
237. H. Simon, The Sciences of the Artificial, The MIT Press, Cambridge, 1983. 238. H. Simon a ignorat aceste reproșuri îndreptățite. Ele îi aparțin autorului acestei cărți. Reducționismele și simplificările lui Gagné ne-au determinat să aducem serioase amendamente modelului instrucțional pe care l-am conceput și l-am experimentat în școlile românești în anii 1980-1990 pentru determinarea eficacității generale a instruirii. Modelul meu de design instrucțional a fost inspirat de paradigma lui Gagné. A trebuit însă să-i completez sugestiile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cărți. Reducționismele și simplificările lui Gagné ne-au determinat să aducem serioase amendamente modelului instrucțional pe care l-am conceput și l-am experimentat în școlile românești în anii 1980-1990 pentru determinarea eficacității generale a instruirii. Modelul meu de design instrucțional a fost inspirat de paradigma lui Gagné. A trebuit însă să-i completez sugestiile cu principii mastery learning (Carroll, 1963; Carroll și Bloom, 1968); am adoptat taxonomia lui Bloom-Krathwohl-Harrow și am preluat procedura de operaționalizare a obiectivelor pedagogice propusă de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a lui Metfessell și a colaboratorilor săi; toate acestea depășesc, evident, cadrul teleologic strâmt al paradigmei lui Gagné (vezi cărțile mele: Didactica Nova sau Arta de a-i învăța pe toți - aproape - totul, Aramis, București, 2005; Inspecția școlară și designul instrucțional, în colab. cu I. Jinga, Aramis, București, 2004). 239. Wilson, op. cit. (nota 2). 240. D. Schön, Educating the Reflective Practitioner, Basic Books, New York, 1987. 241. Realitățile americane constatate de Schön (1987) par universale. În orice caz, școala românească a asimilat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
București, 2004). 239. Wilson, op. cit. (nota 2). 240. D. Schön, Educating the Reflective Practitioner, Basic Books, New York, 1987. 241. Realitățile americane constatate de Schön (1987) par universale. În orice caz, școala românească a asimilat extrem de precar marile achiziții ale designului instrucțional modern tocmai din cauza a ceea ce Wilson (1997) numea the chasm between theory and practice, between researcher and practitioner. 242. Wilson, op. cit. (nota 2). 243. Este vorba despre lucrările lui C.M. Reigeluth Instructional-Design Theories and Models (Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, 1983
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
munca lor” (op. cit., vezi nota 2). 247. Wilson își numește inventarul de reguli care alcătuiește ghidul a laundry list of tips for doing ID with a postmodernist twist - adică „o listă de spălătorie cu bacșișurile necesare pentru a face design instrucțional cu contorsionatul dans postmodernist” (op. cit., vezi nota 2). 248. Wilson folosește expresii mult mai „tari” decât traducerea noastră: gap models of needs; gap-oriented strategies. Am preferat o formulă mai puțin expresivă, dar ceva mai precisă. 249. Vezi studiul lui W
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
for Research in Mathematics and Science Education, Final Report for Office of Naval Research Grant, San Diego, decembrie 1991. 254. Expresia hidden agenda poate fi tradusă și prin „planul secret”. Teoria existenței unui „subtext tainic” al oricărui proiect curricular sau instrucțional poate fi extinsă la orice discurs pedagogic. Această realitate indubitabilă justifică hermeneutica pedagogică și demersurile pedagogiei critice. B.G. Wilson pare să ignore importanța acestora; el se mulțumește cu argumentele destul de slabe expuse de D.D. Noble în studiul prea puțin semnificativ
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Teachers College Records, 73 (2). Jervis, K., Montag, C. (eds.) (1991), Progressive Education for the 1990s: Transforming Practice, Teachers College Press, New York. Jinga, I., Negreț-Dobridor, I. (1999), Învățarea eficientă, Aldin, București. Jinga, I., Negreț-Dobridor, I. (2004), Inspecția școlară și designul instrucțional, Aramis, București. Johnson, M. (1967), „Definition and Models in Curriculum Theory”, în Educational Theory, 17 (2), pp. 127-140. Joyce, B.R. (1966/1972/1986), Models of Teaching, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Judd, C. (1918), Introduction to the Scientific Study of Education, Ginn
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
constă în planificarea, eșalonată pe lecții și repere temporale exacte, de predare a materiei respective, în conformitate cu programa școlară unde sunt prevăzute capitolele, temele și subtemele, cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea acestora. Proiectarea unei lecții constă în identificarea secvențelor instrucționale care se vor derula în cadrul unui timp bine determinat, respectiv o oră școlară 2, concretizându‑se, de la caz la caz, în proiecte de lecție, scenarii didactice, proiecte de activități educative recuperativ‑compensatorii, planuri de lecție etc. În activitatea de proiectare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trebuie să stăpânească diverse tehnici generice de instruire, să aibă capacitatea de a le utiliza pertinent și să le poată implementa acolo unde este nevoie. Trebuie să știe cum să angajeze grupul de elevi pentru a asigura disciplina în mediul instrucțional și cum să organizeze procesul de instruire pentru a îndeplini standardele instituției școlare; să fie experți în stabilirea normelor de interacțiune socială între elevi și în relația profesor-elev; să poată efectua evaluarea individuală și cea frontală. • Autoevaluarea sistematică și capacitatea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
gândirea discriminatorie și să-și adapteze predarea la noile descoperiri, idei și teorii. • Implicarea în comunitatea școlară Profesorii trebuie să contribuie la eficientizarea procesului de învățământ în comunitatea din care fac parte prin lucrul în colaborare în privința programelor școlare, politicii instrucționale și perfecționării didactice; pot evalua gradul de progres al unității școlare respective și cunosc resursele comunitare care pot fi angajate în beneficiul elevilor; identifică modalități de colaborare cu părinții, implicându-i concret pe aceștia în activitatea școlii. 1.4.2
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
instructiv; - utilizează propriile cunoștințe de specialitate pentru a lua decizii pertinente la nivelul programelor de studiu; - stimulează înțelegerea de către elevi a fundamentelor materiilor studiate, relațiile interdisciplinare și aplicabilitatea practică a cunoștințelor dobândite; - selectează sarcini de lucru pertinente pentru elevi. • Mediul instrucțional: - profesorii stabilesc cadrele unui mediu școlar sigur, stimulativ, afectuos, inclusiv, în care elevii își pot asuma inițiative și pot lucra atât în grup, cât și individual; - pun accentul pe echitate, dreptate și efort individual, asigurându-le elevilor posibilitatea de a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]