208 matches
-
să diminuăm acuitatea observațiilor lui Mircea Borcilă, credem, totuși, că "receptarea" și "încadrarea" câștigurilor semanticii cognitive de către lingvistica integrală nu ar trebui să se limiteze la achiziții empirice, ci poate să includă și anumite scheme sau modele teoretice, pe care integralismul să le gestioneze într-o manieră mai eficientă. Unul dintre aceste modele este, în opinia noastră, modelul prismatic pe care lingvistul belgian Dirk Geeraerts l-a elaborat pentru abordarea "expresiilor compuse"324. Ca și alți frazeologi contemporani, Geeraerts tratează cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
constituente ale expresiei, dar și în măsura în care el este căutat atunci când nu este dat."339 3.3.1. Datorită complexității și clarității sale, modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts se prezintă ca extrem de util nu doar pentru cognitivism, ci și pentru integralismul lingvistic. Desigur, nu putem utiliza aici taxonomia cvadripartită a "expresiilor compuse" pe care a propus-o lingvistul belgian, deoarece aceasta vizează o singură categorie de texteme (expresiile idiomatice). Însă modelul prismatic poate fi aplicat în studierea tuturor categoriilor "discursului repetat
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
punct de pornire în această direcție îl constituie conceptul de "solidarități cultural-discursive", pe care îl vom aprofunda în următorul capitol al volumului (v. infra, IV.1.3.2.) și care pornește de la conceptul coșerian de "solidarități lexicale". În accepțiunea fondatorului integralismului, "solidaritățile lexicale" presupun o relație sintagmatică (AB) de tip unidirecțional, în sensul că ocurența termenului determinat (A) este implicată în mod necesar de ocurența termenului determinant (B)344. Textemele funcționează după un principiu asemănător, cu precizarea că, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
corpului etc.), care face obiectul unor "caracterizări" diverse. 1.3.2. Trecând la cealaltă axă configurativă, e de remarcat că toate textemele diasketice sunt, prin chiar natura lor, niște configurații sintagmatice. Ele reprezintă niște solidarități, asemănătoare celor identificate de către fondatorul integralismului lingvistic în planul lexicului structurat, dar de o altă natură. În acest sens, am putea porni chiar de la exemplele de solidarități lexicale oferite de către Walter Porzig, pe care le citează și Coșeriu: Cu ce se mușcă? Cu dinții. Cu ce
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deducem din expresia lingvistică felul în care popoarele concep "lucrurile": sunt speculații periculoase și prost fundate."376 Totuși, considerăm că lingvistului de la Tübingen - altfel, pe deplin consistentă cu ansamblul doctrinei sale - ar trebui supusă unei examinări mai atente. Astfel, fondatorul integralismului lingvistic disociază, pe urmele lui Platon între a numi și a spune (onomázein vs. légein), "ceea ce corespunde aproximativ distincției dintre lexic și gramatică": numirea se referă la "organizarea lumii în categorii și specii", pe când spunerea vizează "problema stabilirii de relații
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și compusele îl conțin deja pe a spune, i.e., corespund din punct de vedere lingvistic unei anumite "gramaticalizări""379. Mai mult, sub raport semantic, textemele conțin, prin chiar natura lor de "discurs" (repetat), semne (parțial) actualizate. De aceea, deși fondatorul integralismului afirma la un moment dat că ""limba", în afară de cazul în care am dori s-o alcătuim din bucăți întregi de "zicere", nu spune nimic despre nimic"380, trebuie să reamintim că această restricție nu se aplică și textemelor, pentru că textemele
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemele sunt tocmai asemenea "bucăți întregi de "zicere"" prin care se spune ceva despre (alt)ceva în planul unei limbi "istorice". În consecință, abordarea textemelor din unghiul lingvisticii "idiomatice" este nu doar legitimă, ci și întru totul conformă cu principiile integralismului. 4.3. Totuși, câteva precizări se cuvin făcute cu privire la această abordare. În primul rând, existența unui textem într-o anumită limbă (ca expresie a unei "doxe" colective) nu înseamnă că toți vorbitorii limbii respective subscriu în mod automat la "opinia
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
doar un repertoriu de lexeme și de reguli gramaticale, ci și - prin intermediul textemelor - o cunoaștere a "lucrurilor" care le determină într-o anumită măsură gândirea și vorbirea. Ceea ce am încercat să subliniem de-a lungul capitolului de față este că integralismul lingvistic ne oferă un cadru conceptual optim pentru a identifica, descrie și sistematiza această formă particulară de cunoaștere "idiomatică". Capitolul V Textemele din perspectiva lingvisticii textului 1. Statutul textemelor în discursul "informativ" 1.1. În capitolul de față vom discuta
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
funcțiilor gramaticale, ci despre o redimensionare a funcțiilor lor textuale. Sistematizarea acestor funcții, pe care pragmatica a încercat să le depisteze și să le ordoneze încă din anii '60 ai secolului trecut, reprezintă deocamdată unul dintre sectoarele insuficient explorate ale integralismului lingvistic. În cunoscuta sa Textlinguistik (1977), Coșeriu a oferit chiar el câteva sugestii în această privință, dar nu și-a propus să realizeze o taxonomie exhaustivă a funcțiilor textuale 392. Totuși, la fel ca în numeroase alte cazuri, observațiile coșeriene
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deviant" al expresiilor lingvistice. 4.2. În ciuda autonomiei lor de principiu, operațiile amintite interferează adesea în configurarea textelor concrete. De altfel, un fenomen similar a fost remarcat de către Coșeriu în ceea ce privește "formarea cuvintelor"396. Acesta a fost motivul pentru care fondatorul integralismului a dispus cele trei tipuri de "structuri paradigmatice" (modificarea, dezvoltarea și compunerea) într-o ordine crescătoare, de la simplu la complex. În ceea ce privește configurarea discursivă a textemelor, am încercat, de-a lungul capitolului de față, să urmăm un parcurs similar: cele șapte
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
țină cont de două aspecte metodologice. 1.3.1. În primul rând, "o dimensiune a sensului, care apare în text, nu trebuie să coincidă în mod necesar cu sensul întregului text și chiar al întregii opere a autorului"408. Fondatorul integralismului a ilustrat această situație printr-o analiză proprie a romanului Don Quijote, concepută ca o replică la interpretarea lui Leo Spitzer, care considera că dimensiunea fundamentală a operei lui Cervantes ar fi "nesiguranța numelor", fenomen pus în legătură cu un așa-zis "perspectivism
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dintre coordonatele unui asemenea demers, care vor putea servi astfel drept ghid sau, cel puțin, drept termen de referință pentru viitoarele explorări în domeniu. 2. Astfel, am urmărit să exploatăm, în cercetarea noastră, mai ales două dintre tezele cruciale ale integralismului lingvistic: primatul semanticului în cadrul nivelurilor "vorbirii" (și, implicit, al semanticii în cadrul disciplinelor lingvistice), respectiv tripartiția limbaj (în general) - limbă ("istorică") - text (discurs individual). Pornind de la aceste principii, am considerat că o lingvistică a "discursului repetat" (și, în special, o lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemele, ca unități convenționale ("repetate"), pot contribui nu doar la creația de sens, ci și la creația de lumi. În acest scop, am adoptat aparatul conceptual al teoriei "poezei discursive", elaborate de Mircea Borcilă, care se dovedește compatibilă cu premisele integralismului lingvistic. Alegându-și ca material ilustrativ romanul Creanga de aur (1933) de Mihail Sadoveanu, studiul nostru a urmat trei pași: identificarea și interpretarea cuantelor referențiale construite pe baza textemelor; identificarea și interpretarea câmpurilor referențiale și străbaterea traseului generativ/hermeneutic care
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Clusium, Cluj-Napoca, pp. 66-78. Borcilă, Mircea, "Blaga și Coșeriu. O conjuncție pentru eternitate", în Caietele "Lucian Blaga", Societatea Culturală "Lucian Blaga". Zilele "Lucian Blaga", ediția a XIII-a, 12-13 mai 2003, pp. 5-6. Borcilă, Mircea, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", în Limba română, vol. 16, nr. 1-3, 2006, pp. 43-49. Borcilă, Mircea, "Tra Blaga e Coşeriu. Dalla metaforica del linguaggio a una poetica de la cultura", în Nicoleta Neșu (ed.), Romania culturale oggi. Quaderni di Romania Orientale
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1982. Taylor, John R. și Robert E. MacLaury (eds.), Language and the Cognitive Construal of the World, Mouton de Gruyter, Berlin/New York, 1995. Tămâianu, Emma, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Clusium, Cluj-Napoca, 2001. Tămâianu-Morita, Emma, "Valorizarea integralismului în lingvistica japoneză. Câteva repere", în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" - Philologica, vol. 46, nr. 4, 2001, pp. 107-116. Tel Quel, Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" 1960-1971, introducere, antologie și traducere de Adriana Babeți și Delia Șepețean-Vasiliu, Univers, București
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Coșbuc, ediție îngrijită, note și prefață de Stella Petecel, Univers, București, 1980. Vinogradov, V.V., Ob osnovnuikh tipakh frazeologicheskikh edinits v russkom yazuike, în A. A. Șahmatov, 1864- 1920. Sbornik statey i materialov, Nauka, Moscova, 1947, pp. 339-364. Vîlcu, Dumitru Cornel, Integralism și fenomenologie, vol. 1: Orizontul problematic al integralismului, Cluj-Napoca, Argonaut & Scriptor, 2010. Vlad, Carmen, Textul aisberg. Teorie și analiză lingvistico-semiotică [2000], ediția a doua, revăzută și adăugită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Weinreich, Uriel, "Problems in the Analysis of
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Petecel, Univers, București, 1980. Vinogradov, V.V., Ob osnovnuikh tipakh frazeologicheskikh edinits v russkom yazuike, în A. A. Șahmatov, 1864- 1920. Sbornik statey i materialov, Nauka, Moscova, 1947, pp. 339-364. Vîlcu, Dumitru Cornel, Integralism și fenomenologie, vol. 1: Orizontul problematic al integralismului, Cluj-Napoca, Argonaut & Scriptor, 2010. Vlad, Carmen, Textul aisberg. Teorie și analiză lingvistico-semiotică [2000], ediția a doua, revăzută și adăugită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Weinreich, Uriel, "Problems in the Analysis of Idioms", în Jaan Puhvel (ed.), Substance and Structure
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
present study provides a relevant insight into some essential coordinates, which may further serve as guidelines for other explorations in the field. 2. Thus, we aimed to explore in our research project particularly two of the crucial tenets of linguistic integralism: the primacy of semantics within the levels of language (and, implicitly, within the branches of linguistics), and the threefold organization of language (as speaking in general - concrete particular language - discourse). Based on these principles, we claim that a "linguistics of
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
repeated") units can contribute not only to the creation of sense, but also to the creation of worlds. In this regard, we adopt and use Mircea Borcila's theory of "discursive poiesis", which is consistent with the tenets of linguistic integralism. By selecting as case study Mihail Sadoveanu's novel Creanga de aur/The Golden Bough (1933), our analysis follows three steps: identifying and interpreting the referential quanta based on textemes; identifying and interpreting the referential fields, as well as reconstructing
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în special, a celei coșeriene) în spațiul lingvistic anglo-american a generat o serie de confuzii și de prejudecăți în prezentarea acestei orientări în manualele de specialitate. Fenomenul are deja o vechime considerabilă (v., în această privință, polemica pe care fondatorul integralismului lingvistic a purtat-o cu John Lyons în studiul "Pour et contre l'analyse sémique", 1983) și, mai grav, el se perpetuează cu consecințe nefaste chiar și în clipa de față (o dovadă recentă în acest sens constituind-o prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cluj-Napoca, 2005. Nicoleta-Daisa Neșu, Textul politic. Limite și deschideri semiotice, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2005. Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală. O abordare funcțional-tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Clusium, Cluj-Napoca, 2007. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie, vol. 1: Orizontul problematic al integralismului, Cluj-Napoca, Argonaut & Scriptor, 2010. Eugenia Bojoga, Oana Boc și Dumitru-Cornel Vîlcu (eds.), Coseriu: Perspectives contemporaines, vol. 1-2, 2013-2014. 181 Mircea Borcilă, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", în Limba română, vol. 16
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deschideri semiotice, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2005. Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală. O abordare funcțional-tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Clusium, Cluj-Napoca, 2007. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie, vol. 1: Orizontul problematic al integralismului, Cluj-Napoca, Argonaut & Scriptor, 2010. Eugenia Bojoga, Oana Boc și Dumitru-Cornel Vîlcu (eds.), Coseriu: Perspectives contemporaines, vol. 1-2, 2013-2014. 181 Mircea Borcilă, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", în Limba română, vol. 16, nr. 1-3, 2006, pp. 48-49. 182 Dumitru Stanciu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cluj-Napoca, 2007. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie, vol. 1: Orizontul problematic al integralismului, Cluj-Napoca, Argonaut & Scriptor, 2010. Eugenia Bojoga, Oana Boc și Dumitru-Cornel Vîlcu (eds.), Coseriu: Perspectives contemporaines, vol. 1-2, 2013-2014. 181 Mircea Borcilă, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", în Limba română, vol. 16, nr. 1-3, 2006, pp. 48-49. 182 Dumitru Stanciu, Proverbul, izvor de cunoaștere a gândirii și expresiei folclorice a poporului român. Comparație cu paremiologia popoarelor balcanice, Teză de doctorat, Universitatea din București, 1983. Gabriel Gheorghe, Proverbele
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aisberg ș.a. 185 De exemplu, Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Dacia, Cluj-Napoca, 1989 și Monica Spiridon, Melancolia descendenței. O fenomenologie a memoriei generice în literatură, Cartea Românească, București, 1989. 186 Mircea Borcilă, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", pp. 43-44. 187 Eugeniu Coșeriu, "The Principles of Linguistics as a Cultural Science" ["Principiile lingvisticii ca știință a culturii", 1992], traducere de Liviu Bleoca, în Transylvanian Review, vol. 9, nr. 1, 2000, pp. 108-115. Eugeniu Coșeriu și Marin Mincu, Coșeriu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limbaj", în Omul și limbajul său, p. 180. 238 Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 198. 239 Ibidem. 240 Pentru această relație este relevantă și disocierea între "lucru" și obiect intențional, fundamentată pe baze fenomenologice (v. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie). 241 Eugeniu Coșeriu, "Dincolo de structuralism" ["Au-delà du structuralisme", 1982], în Omul și limbajul său, p. 298. V. și Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", și Elena Faur, "Integral Semantics and Conceptual Metaphor: Rethinking Conceptual Metaphor Within an
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]