4,097 matches
-
aceeași înălțime ideatică. Ca orice serie de texte poetice de o asemenea importanță, cea a lui Mircea Ivănescu vădește și o serioasă doză de sfidare, ea forțează cu delicatețe și tenacitate gustul lectorului. De o fascinantă discursivitate, aceste „narațiuni ale intelectului” (cum le numește Dan Laurențiu) fac parte din creațiile geloase care își modelează cititorii, o dată pentru totdeauna, cu un vis firesc de exclusivitate. În Poesie et profondeur, Jean Pierre Richard observă că, deși ieșit din prăpastia baudelairiană, Arthur Rimbaud: „vrea
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
în preajma animalelor împrumută ceva din felul lor de a fi în principal ignorarea regulilor ipocriziei sociale și energia declanșată pentru apărarea suveranității în teritoriul personal de candoare, pentru păstrarea vibrației creatoare. Deoarece acești oameni cu o morală sordidă, cu un intelect precar, cu un sentimentalism de mahala sînt artiști și, ca orice artiști, pot deveni punct de reper în ghidul unei lumi scrobite și mioape. Reproșul adresat "noilor regizori" că se adresează exclusiv marginalului, că se fac ecoul tuturor mizerabilismelor morbide
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
lungă. Trebuie să avem un accentuat simț al măsurii, dar pentru asta trebuie să fim profesioniști, cunoscători ai fenomenului plastic. Numai un artist autentic are măsura lucrurilor. Pentru un profesionist scara valorică artistică pe care o posedă în propriu-i intelect este un lucru fundamental. Dl doctor nu are în concepția sa nici o scară valorică. Dacă ar fi avut-o ar fi utilizat-o, comparându-și producția cu operele altor artiști, vii sau morți, de aici sau de aiurea. Ar fi
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
și politică. Definiția de dicționar din engleză (de exemplu, din The Concise Oxford Dictionary, 1999) selectează ca esențiale facultățile intelectuale: intelectualul este pur și simplu "a person with a highly developed intellect". Desigur, se poate discuta despre ceea ce presupune dezvoltarea intelectului (în principu, educație), dar e clar că sensul termenului englez nu este prea restrictiv. De fapt, și la I.A. Candrea (Dicționarul Enciclopedic "Cartea românească", 1931), intelectualul apărea ca "persoană care și-a cultivat mintea și se servește numai de
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
Enciclopedic "Cartea românească", 1931), intelectualul apărea ca "persoană care și-a cultivat mintea și se servește numai de inteligență spre a judeca lucrurile". Definițiile mai vagi din dicționarele străine sau din cele românești interbelice (în DA: "persoană care muncește cu intelectul, care cultivă manifestările inteligenței") au fost înlocuite în perioada comunistă cu un sens marxist, în variantă pur administrativă: intelectualitatea fiind o pătură socială (ca în lozinca, destul de rară, "Trăiască intelectualitatea patriei noastre!"), iar intelectualul o persoană care a urmat studii
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
de poezia optzecistă, taxat el însuși, în calitate de poet, de către Laurențiu Ulici drept "un optzecist întîrziat", autorul vădește tactul de-a nu confunda valorile. Realizează, pe urmele lui Mircea Eliade, că harul divin poate fi implicat în orice valoare spirituală. Curiozitatea intelectului îl mînă către bogate lecturi care nu contravin posturii de sacerdot, ci îi amplifică negreșit orizontul, o înzestrează cu o mai complexă cunoaștere a materiei sufletului omenesc, obiect în aceeași măsură al duhovnicului și al omului de litere. "N. Steihnardt
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
micșorat, redus la formatul unui ins neglijat și neglijabil, ocolit de recunoașterea meritelor ce e de presupus că le are, dedat unor ocupații mărunte. Dramatismul e resorbit în surîsul echivoc al autoironiei: „pentru mine poezia nu-i fête de l’intelect/ e doar un felinar în ceață/ cum?/ sau un fluture pe degetul îndrăgostitului/ ce cred despre Valèry?/ fiecare vers al său este un sicriu de cristal/ de cînd scriu/ de cînd mă știu/ ce întrebare!/ nu întrebuințez mescalină/ la magazinul
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
călugărului, apar în carte și demonstrații strînse, perfect logice (vezi argumentul tomist al existenței îngerilor). Nu de puține ori splendide formulări aforistice articulează cîte o idee: “Ești ceea ce știi să-ți adaugi”; “Boala demonică prin excelență este fascinația de sine”; “Intelectul omenesc e intelect angelic adumbrit de trup”; “Departele e materia primă a tuturor utopiilor, dar e și intuiția cea mai la îndemînă a transcendenței”;”Cultivi sublimul și abisalul și ratezi întîlnirea cu imediatul”. Nu de puține ori cititorul e îndemnat
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
carte și demonstrații strînse, perfect logice (vezi argumentul tomist al existenței îngerilor). Nu de puține ori splendide formulări aforistice articulează cîte o idee: “Ești ceea ce știi să-ți adaugi”; “Boala demonică prin excelență este fascinația de sine”; “Intelectul omenesc e intelect angelic adumbrit de trup”; “Departele e materia primă a tuturor utopiilor, dar e și intuiția cea mai la îndemînă a transcendenței”;”Cultivi sublimul și abisalul și ratezi întîlnirea cu imediatul”. Nu de puține ori cititorul e îndemnat să surîdă, ca
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
și trecut în cîmpul cultural sub semnul achizițiilor epistemologice mai vechi și mai noi ori chiar foarte noi. Autoarea pornește de la punctul de vedere că trecutul nu e o "comoară îngropată" pentru totdeauna, ci o "monedă de schimb" în comerțul intelectului cu propriile sale fabricate de natură ideatică ori sentimentală, prin urmare o convenție pe care o putem discuta ca atare: "O invenție, un construct determinat în mare măsură de prezent: perspective, interese, capacități de interpretare. Nu un exponat muzeal, confruntînd
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
adică intelectualii ce refuză a se înregimenta unui spirit al timpului. Exercițiul de reflecție duce la o "legitimitate disciplinară", la o "disciplină colectivă", produse de un destin istoric. Peste ceea ce constituie aportul individual s-ar cuveni să se boltească un intelect comun, "socializat", cum îl numește Michel Foucault. Natura mai mult ori mai puțin efemeră a cazurilor particulare e corectată de un anume tip de soluții generale, de un stil al operării cu un set de concepte și categorii intrinseci. însă
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
unor complexități bulversante. în nevăzut bîntuie puteri demoniace, uneori cu neputință de disociat de cele divine. La etajele insondabile ale existenței, binele și răul par a se întîlni, a se mixa în pasta unei ininteligibilități din punctul de vedere al intelectului uman, ca și a confuziei afective derivate, pe care instanțele oraculare nu sînt capabile a le limpezi. Așa încît un psalm dobîndește accente recriminatoare: "Zeu al păstorilor și al poeților/ Construindu-ți oracolele/ în măruntaiele păsărilor./ în măruntaiele munților,/ Construind
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
fundamentale pe care le citise" (pp. 96-97). Stere însuși simte (deși refuză să creadă) starea de inconfort pe care o produce femeii simpla sa prezență. Iubirea pentru Adriana a devenit pentru el o chestiune care ține mai mult de propriul intelect decît de realitatea propriu-zisă. Ca și în cazul lui Ulise, important pentru el este drumul, imaginarea idealizată a proximei întîlniri, nu finalitatea, revederea propriu-zisă. De altfel, el recurge la o adevărată strategie a amînării pentru a prelungi cît mai mult
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
lui Petru Poantă e cu totul remarcabil. D-sa are darul de-a strecura în pagină dîrele trăirii livresc-emoționale, în spontana lor șerpuire, de-a inculca printre rînduri o atmosferă, de-a resuscita fiorul unui timp revolut, totul sub zodia intelectului creator. "Metoda" de care face uz e disciplinat lirică, picant diegetică și, mai totdeauna, agreabil divagantă. înainte de-a numi localurile preferate ale echinoxiștilor, crede nimerit a face o incursiune în istoricul cafelei, căreia Jules Michelet îi închina, în Istoria
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
inteligent nu se îmbată", ca și, în nume propriu: "Luciditatea se instalează în emoție ca un stilet care adîncește toate fețele interioare. Toată viața sensibilă și afectivă este sporită de lumina în care o învăluie inteligența". Dar determinarea iubirii prin intelect constituie o formulă la rîndul său analizabilă, întrucît "inteligența" mereu invocată n-ar putea funcționa ca o instanță limitativă ori ca o stație de sosire finală, ci, în măsura în care se respectă, ca un stimul al aprofundării fenomenelor, observîndu-se natura lor intrinseră
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
ale femeii, care și ele ar putea spori - nu-i așa? - "voluptatea" cuplului, ci și față de propriile-i complexități virtuale, nu o dată blocate de prezumție. Odată aleasă o cale de interpretare a fenomenologiei erotice, îndeajuns de simplă chiar sub raportul intelectului analitic, altele nu mai intră în calcul. în definitiv, luciditatea nu e în sine un merit, așa cum nu e sticla care ne arată cu fidelitate lucrurile ce se află în spatele ei. Emoția fundamentală nu sporește ca valoare semnificantă în plan
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
două înclinații de căpetenie ale acestuia, implicînd nesocotirea, blamarea, interdicția celorlalte, nu poate avea decît efecte alienante, nu poate decît a-i dezechilibra structura și a-i perturba grav funcționalitatea. Cu asemenea reflecții am parcurs o carte interesantă, incitantă pentru intelect aș zice tocmai prin bunul său simț care dobîndește uneori o inflexiune polemică: Hîrtia de turnesol a lui Ion Dur. Ocupîndu-se de Nae Ionescu și de Cioran, autorul său calcă pe un teren minat dacă nu de negații explozive (deși
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
Gabriela Ursachi Ca scriitor iluminist de contur european, I. Budai Deleanu își măsoară dintru început anvergura unui intelect de excepție în preajma cărturarilor din gruparea Școlii ardelene, al cărui vîrf se va dovedi prin Țiganiada lui. "Poemationul eroi-comico-satiric"constituie "un product nou", după cum se ambiționează chiar "auctorele" în a-l situa pe linia originalității și este limpede că el
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
s-ar putea spune despre Vlad }epeș, dar nu că ar fi omul falselor pudori... Confesiunea lui și filozofia desprinsă din ea sunt încă mai îngrozitoare decât actele sale de cruzime. Autorul creează un personaj faustic, un om deopotrivă al intelectului și al acțiunii căutând depășirea limitei unanim acceptate și siluirea cursului istoriei. Închis în celula învelită în pânza de apă a Dunării, el urcă noaptea în turn și privește stelele îndepărtate, cu o foame de absolut la antipodul instinctelor lui
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
cei de azi, umbre în ceață. Totuși, autorul continuă să caute un răspuns la grava întrebare: ce îmbătrânește în noi?, rostită încă din primul vers. Cea mai mare parte din ființa noastră pare să se comporte mulțumitor: sânge, inimă, afectivitate, intelect, capacitatea de a intra în rezonanță cu lumea. Ce îmbătrânește în noi că neașteptat ne simțim într-o dimineață doritori să ne ascundem nume și față? Ce îmbătrânește în noi că-ntr-un amurg de zi și de viață ne
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
și cu mediul. Exercițiile lui corporale și vocale de pregătire, aparent simple, mi-au părut a fi tehnici anamnetice, de regresiune și de regăsire a unității persoanei, tehnici de permeabilizare a graniței care separă-unește conștientul și inconștientul, mintea și trupul, intelectul și afectivitatea, capacitățile cognitive și cele emoționale, memoria și imaginația etc. Exercițiile fizice cu care pregătește masa actorilor, însoțite și de comentarii precis-sugestive, sînt, de fapt, tehnici anamnetice, care fac apel la ființa complexă și trează, autentică și vie, a
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
consternând după caz. Prietenul său Rudolf Kassner observase de altfel, după o lungă perioadă de întrerupere a relațiilor, că lucrul cel mai important la Keyserling este "tocmai conexiunea dintre un temperament absolut colosal, chiar negerman în colosalul său, și un intelect foarte puternic, foarte pătrunzător, absolut ieșit din comun." Conexiunea aceasta, extrem de rară în opinia lui Kassner, explică probabil și poziția net antiintelectualistă a filosofului Keyserling, adversitatea sa față de tipul gânditorului pur, pe care îl ridiculiza susținând că ar fi exact
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
paradoxal al acelei inteligențe de ordin superior care, aparținând reprezentantului unei familii în care tradiția studierii și venerării lui Kant data încă din secolul XVIII, părea genetic programată pentru a trage concluziile ultime din descoperirea kantiană a limitelor rațiunii și intelectului. Întreaga orientare a "Școlii de Înțelepciune" fondată în anii '20 la Darmstadt ca o ultimă încercare de reînviere în plin secol XX a tradiției practicării filosofiei în sensul grecesc de dragoste pentru înțelepciune, ca și eforturile îndreptate cu inegalată energie
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
ar spune băieții ăia de la Faithless. Viziunea, domnilor cu porniri libidinale, viziunea acești George triști, viziunea, măi oameni buni cu suflet bun, vă poate fi de maaaaaaaare ajutor în unele momente ale pateticei dumneavoastră vieți, în care bucățica asta este intelectul dumneavoastră și asta este partea preocupată de sex. Haideți, încordați-vă și încercați o viziune, ceva, oricât de mică. N-o să vă iasă din prima, dar măcar se bifează la âîncordări>. V-am pupat pe creieru' mic!" Jurnalul Național - care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
acuma nici măcar nu sunt în stare să ajung până acolo". N-a fost niciodată antisemit ("evreii sunt un popor talentat"), își amintește cu nostalgie de întâlnirea cu Pasternak, în 1934, la Maleevka, la un simpozion literar. ("Uscățiv, foarte interesant ca intelect... Și ce m-a mai uluit la el a fost faptul că eu, om de la țară, n-am înțeles multe din ce-a spus el".) Dar cât mai e în viață, Babaevski e gata să-și apere romanul până la ultima
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]