270 matches
-
din tabel, există o corespondență între puterile apetitive și puterile cognitive, întrucat ceea ce este cunoscut și ceea ce este dorit (appeto, appetere) sunt unul și același obiect, privit însă sub rațiuni diferite; unul și același obiect poate fi cunoscut senzorial și intelectiv, dar poate fi considerat și ca fiind potrivit sau bun, sub aș pectul puterilor apetitive. Întrucât cercetarea puterilor apetitive depășește aria de interes a acestui volum, voi lăsa această problemă deoparte, concentrându-mi în schimb atenția exclusiv asupra puterilor cognitive
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelect: când văd că o persoană respira, merge, vorbeste, îmi dau imediat seama că este în viață, „văd“ că este vie. O singură mențiune trebuie făcută în cazul acestui tip de obiecte sensi bile, anume că nu orice obiecte cognoscibile intelectiv pot fi denumite astfel, ci doar cele ce sunt experimentate conco mi tent cu percepția senzorială: șed statim quod ad occursum rei sensatae apprehenditur intellectu (Sentenția libri De anima, lib. 2, l. 13, n. 14). Din cele spuse până acum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ființă care este creată de Dumnezeu, principiu prim și universal al întregii ființări, cel în care ființă și esență sunt una (3.3.). În care dintre aceste cazuri putem vorbi despre asemănarea implicată în procesul cunoașterii, fie ea senzorială sau intelectiva? Din moment ce cunoașterea este un proces care începe de la simțuri, iar acestea sunt mai întâi afectate de formele unor obiecte externe sufletului, putem spune, cu siguranta, că primele două categorii ale asemănării nu pot fi cognitive, deoarece nu putem vorbi în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu pot fi înțelese asemenea unor „ima gini pictografice“. Cât privește însă celelalte entități intermediare, imaginile (phantasmata) , speciile inteligibile și conceptele, problema rămâne încă deschisă și o voi aborda în subcapitolele aferente cunoașterii la nivelul simțurilor interne și la nivelul intelectiv. Odată stabilit sensul termenului similitudo că împărtășire sau comunicare a unei forme putem să avansăm și să ridicăm o nouă întrebare: ceea ce percepem este asemănarea, din moment ce aceasta se află în ochi, sau este forma a cărei asemănare este specia din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acest nivel. Altfel spus, disputa lor poate fi urmărită și la aceste prime două niveluri ale cunoașterii. Robert Pasnau descrie, într-un studiu, trei modele posibile ale relației dintre specii (sensibile și inteligibile) și puterile cognitive, fie ele senzoriale sau intelective, în filozo fia medievală de factură aristoteliciana. Acestea sunt: mode lul adjectival (A), modelul actualizator (B) și modelul obiect (C). După spusele lui Pasnau, aceste modele pot fi aplicate mai multor doctrine medievale ale cunoașterii, cum ar fi cele propuse
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fie obiectele simțurilor; (b) speciile sensibile există doar atunci când puterile sen zorial cognitive sunt actualizate, adică atunci cand simțurile simt; (c) speciile sensibile nu sunt cauze ale actelor senzoriale. Așa cum văd eu lucrurile, spunând că puterea cognitivă, fie ea senzorială sau intelectiva, trebuie să devină una cu specia înseamnă că inițial ele nu sunt identice, ci diferite una față de cealaltă, de unde rezultă că specia nu poate fi un principiu intern al cunoașterii, ci poate deveni, prin asimilare, una cu cunoașterea, ceea ce este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai apoi această să fie restrânsă, exegetul centrându-si analiza doar pe cazul speciilor inteligibile. Observ aici cel puțin două supoziții de fundal: (1) faptul că trebuie să existe un comportament omogen al speciilor la nivelul senzorial și la cel intelectiv, motiv pentru care pot fi tratate la fel, si (2) faptul că manieră în care este tradus și înțeles termenul latin appre hendo, apprehendere, în forma lui pasivă apprehenditur, are un conținut epistemic. Înainte de a decide asupra aplicabilității acestui model
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe care le-am cunoaște și nu doar asemănă ri ale obiectelor pe care le cunoaștem, științele și artele nu ar mai fi despre obiecte din lumea înconjurătoare, ci despre specii, ceea ce este fals deoarece: 1. în cunoaștere, senzorială sau intelectiva, ar interveni subiectivismul; 2. subiectivismul în cunoaștere ar conduce la relativism; 3. relativismul ar conduce către scepticism; 4. artele și științele au fost inventate pentru a cunoaște obiectele așa cum există în natură, nu așa cum exisă ele într-una sau alta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu este cea care este văzută, ci cea prin care [lucrul] este văzut. Același lucru este [adevărat] și despre intelectul posibil. Deoarece pasajul citat da seama de cunoașterea intelectiva, nu îl voi analiza acum într-o manieră detaliată, urmând a reveni asupra lui în capitolul dedicat speciilor inteligibile. În orice caz, din moment ce există un astfel de termen care întărește argumentul doctrinei act-obiect la nivelul intelectiv, ar trebui să existe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
da seama de cunoașterea intelectiva, nu îl voi analiza acum într-o manieră detaliată, urmând a reveni asupra lui în capitolul dedicat speciilor inteligibile. În orice caz, din moment ce există un astfel de termen care întărește argumentul doctrinei act-obiect la nivelul intelectiv, ar trebui să existe și un echivalent al său la nivelul cunoașterii senzoriale. Pentru a reda acțiunea perceperii, Toma din Aquino folosește termenul apprehendo, încât ar trebui să întâlnim, cel putin o dată pe parcursul corpusului tomist, un termen de felul prae
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
doctrina act obiect; 2. în opera de maturitate Toma din Aquino nu respinge în mod explicit ceea ce afirmă în tinerețe; 3. în cazul cunoașterii senzoriale, verbul folosit de Toma din Aquino este apprehendo, verb cu conotații cognitive; 4. la nivelul intelectiv există un cuvant folosit pentru a reda funcția de cunoaștere imediată a speciilor inteligibile, anume praeintelligo. Pentru mai multă rigurozitate, cred ca este necesară o ana liza mai detaliată a validității acestor patru elemente ale argumentației: 1. Faptul că un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interpretarea debutează cu analiza speciilor sensi bile, dar, în momentul în care descoperă epuizarea resurselor care susțin argumentația la nivelul senzorial, trece la analiza rolului speciilor inteligibile, ca și cum nu ar exista nici un fel de diferențe între nivelul senzorial și cel intelectiv, respectiv între speciile sensibile și cele inteligibile. Faptul că primele entități intermediare sunt cunoscute de puteri cognitive senzoriale materiale, pe când celelalte, de către puteri cognitive intelective imateriale introduce o distan ta între ele, distanța pe care Pasnau nu pare a o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
speciilor inteligibile, ca și cum nu ar exista nici un fel de diferențe între nivelul senzorial și cel intelectiv, respectiv între speciile sensibile și cele inteligibile. Faptul că primele entități intermediare sunt cunoscute de puteri cognitive senzoriale materiale, pe când celelalte, de către puteri cognitive intelective imateriale introduce o distan ta între ele, distanța pe care Pasnau nu pare a o lua în calcul. De vreme ce doctrina act-obiect pune accent pe desfășurarea activității puterii cognitive care cunoaște „într-un anumit fel“ specia, diferența dintre puterile senzoriale și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
introduce o distan ta între ele, distanța pe care Pasnau nu pare a o lua în calcul. De vreme ce doctrina act-obiect pune accent pe desfășurarea activității puterii cognitive care cunoaște „într-un anumit fel“ specia, diferența dintre puterile senzoriale și cele intelective are, cred, un cuvânt greu de spus, căci pentru puterile intelective cunoașterea vizează universalul, nu particularul. Luând toate aceste mențiuni în calcul, trebuie sa concluzionam că doctrina act-obiect poate fi aplicată doar în cazul scrierilor de tinerețe ale lui Toma
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pare a o lua în calcul. De vreme ce doctrina act-obiect pune accent pe desfășurarea activității puterii cognitive care cunoaște „într-un anumit fel“ specia, diferența dintre puterile senzoriale și cele intelective are, cred, un cuvânt greu de spus, căci pentru puterile intelective cunoașterea vizează universalul, nu particularul. Luând toate aceste mențiuni în calcul, trebuie sa concluzionam că doctrina act-obiect poate fi aplicată doar în cazul scrierilor de tinerețe ale lui Toma din Aquino, nu și în cazul celor de maturitate. După această
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cea care individualizează compusul: (ÎI.2.27.) Anima autem intellectiva [...] eo modo individua tur secundum materiam corporalem ut dictum est, în quan tum scilicet habet habitudinem ut sit formă huius cor poris (De spirit. creat., a. 9, ad 15). Sufletul intelectiv [...] este individualizat, cum s-a spus, în funcție de materia corporală, adică în măsura în care are dispoziția de a fi formă acestui corp. Luând în calcul principiul individuației, constatăm că X și Y diferă, printre altele, și datorită materiei din care sunt alcătuiți, ceea ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
îl privește, el doar experimentează o serie de senzații, pe care le poate descifra cu fiecare simt în parte, și nimic mai mult. Pentru a ști că mănâncă o prăjitură este nevoie să intre în acțiune simțurile interne și puterile intelective. Despre acestea, despre manieră în care își desfășoară ele activitatea și despre rolul pe care entitățile intermediare îl joacă la aceste niveluri voi discuta în cadrul subcapitolelor următoare. În urmă analizei rolului speciilor sensibile la nivelul simtu rilor externe, am putut
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
progenitura prin auz sau prin vaz sau prin ceva de acest fel. Totuși, puterea co gitativa diferă de puterea estimativa. Căci [puterea] cogitativa percepe [obiectul individual] că existând sub o natură comună, ceea ce se întâmplă deoarece este unită cu puterea intelectiva în același subiect; de aceea recunoaște acest om ca fiind acest om și această bucată de lemn ca fiind această bucată de lemn. Pe de altă parte, [pu terea] estimativa nu percepe obiectul individual că existând sub o natură comună
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intențiile de acest fel prin com paratie. Din acest motiv i se spune rațiune particulară, căreia medicii îi atribuie un organ determinat, anume partea de mijloc a creierului; [rațiunea particulară], într-a devar, compară intențiile individuale, la fel cum rațiunea intelectiva [compară] intențiile universale. Relevante pentru acest subcapitol ar fi câteva diferențe dintre puterea cogitativa și puterea estimativa. Puterea cogitativa descoperă intențiile individuale, cele care nu pot fi percepute de simțurile externe, prin operația de comparare. Recunoașterea faptului că intențiile individuale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cel al cauzalității formale sau a participării, puterea cogitativa este analizată prin prisma capacităților ei de a compara intențiile individuale, analog rațiunii universale, si de a recunoaște individualele că existând sub o anumita natură comună, grație par ticiparii la partea intelectiva, grație conjugării cu aceasta. 3.2.3. Cum anume cunoaște puterea cogitativa intențiile individuale și de ce este numită și rațiune particulară? Pentru a răspunde la întrebarea acestui subcapitol voi avea în vedere ceea ce spune Toma din Aquino în Summa con
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
posibil prin care omul înțelege decât prin actul sau de pregătire a imaginilor pe care intelectul agent le actualizează și pe care intelectul posibil le împlinește. Ceea ce îl face pe om să fie om este capacitatea lui de a cunoaște intelectiv. Pentru Toma din Aquino, cunoașterea intelectiva este cunoaștere a universaliilor, a celor ce pot fi pre dicate despre mai multe. Formulând lucrurile așa cum am făcut-o în cea de-a treia întrebare, care dă și numele acestui subcapitol și la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin actul sau de pregătire a imaginilor pe care intelectul agent le actualizează și pe care intelectul posibil le împlinește. Ceea ce îl face pe om să fie om este capacitatea lui de a cunoaște intelectiv. Pentru Toma din Aquino, cunoașterea intelectiva este cunoaștere a universaliilor, a celor ce pot fi pre dicate despre mai multe. Formulând lucrurile așa cum am făcut-o în cea de-a treia întrebare, care dă și numele acestui subcapitol și la care încerc acum să răspund, presupun
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tea sunt evident false, va trebui să regândesc problemă modalității în care puterea cogitativa „cunoaște“. O lectură atentă a fragmentului citat oferă cheia înțelegerii adecvate a acestei puteri: puterea cogitativa, fiind un simț intern, are un organ corporal, pe când cunoașterea intelectiva nu are nici un organ corporal, încât pot concluziona că puterea cogitativa nu poate îndeplini funcțiile cunoașterii. Cum operează, totuși, puterea cogitativa? Compune și divide intențiile particulare și pregătește imaginile care urmează a fi actualizate de către intelectul agent și înțelese de către
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin „manieră cvasi-silogistica“? Silogismul este un tip de argument logic în care, din două premise, este extrasa o concluzie. Nimic neclar până acum, doar că, în cazul memoriei, suntem la nivelul simțurilor, iar pentru Toma din Aquino doar la nivelul intelectiv există puteri înzestrate cu capacitatea de a face inferențe. E drept că atunci când am discutat despre puterea cogitativa am adus în discuție silogismul de tip practic în compoziția că ruia intra și un simț intern, dar în respectivul caz intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul era cel care ajută puterea cogitativa să se comporte aseme nea unei rațiuni universale. Or, în cazul memoriei, Toma din Aquino pare a afirma că această operație cvasisilogistica este realizată doar de acest simt intern, nefiind implicată nici o putere intelectiva. Cum poate așadar un simț intern să acționeze cvasi-inferential? Cheia de rezolvare a acestei probleme este de găsit în Summa theologiae (I, q. 78, a. 4, ad 5):(ÎI.3.16.) Ad quintum dicendum quod illam eminentiam habet cogitativa et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]