230 matches
-
intrat cu drepturi depline de a judeca operele scriitorilor și a emite verdictul”, totdeauna chibzuit, obiectiv. “Tânărul critic avea să-și orienteze activitatea după cele mai juste criterii estetice. Macedonean la origine, el era dotat cu un fond ancestral de intelectualism”, de cărturar crescut de mic în acest mediu, cărțile dându-i întotdeauna siguranță, 1 Detalii despre acest mare scriitor și unele din volumele sale, în: Din mucenicia neamului românesc, vol. I-II, pe care le-am publicat la Ed. PIM
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de director. - Nu-i un post de importanță vitală. Un director se poate bizui pe sfaturile experților în orice chestiune. E greu să exprimi în cuvinte farmecul lui Kent, dar cred totuși că savanții, fiind totdeauna complexați de învinuirea de intelectualism ce li se aduce, sunt bucuroși să aibă în fruntea lor un om capabil de emoții puternice și, în același timp, cu merite științifice indiscutabile. - Nu sunt de acord cu afirmația dumitale că postul de director ar fi lipsit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
scrie despre el: istoricii i-au consacrat un paragraf în istoria secolului XX” („Dama cu inima sgîriată“, în Contimporanul, nr. 74). Victime predilecte sînt genurile populare: melodrama, romanul de dragoste și cel de aventuri, dar și proza moralizatoare, „fabulistică”, psihologismul, intelectualismul pretențios. În Contimporanul, nr. 72, Sergiu Dan publică (pe jumătate de pagină) „prefața” absurdistă a unei proze intitulate „Rocambole. Mare roman de aventuri“, despre un caraghios Rocambole moldav, parvenit și cleptoman, precoce antrenat sexual printr-un incest cu sora sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
postuleze un al treilea principiu: realitatea este superioară ideii. Aceasta implică evitarea diferitelor forme de tăinuire a realității: purismul cu iz angelic, totalitarismul de tip relativist, nominalismul ostentativ, proiectele mai mult formale decât reale, fundamentalismele anacronistice, eticismele lipsite de îngăduință, intelectualismele fără înțelepciune» (EG 231). Aceste șapte pericole amintite de papa Francisc pot să devină - cel puțin ar trebui să devină - ghidul pentru o reinterpretare și o reevaluare a întregii noastre vieți, atât din punctul de vedere al implicării personale pe
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
așa, vii și zdrobești inima unui tată, care nu poate să facă mărturisiri. Dar să ne întoarcem la nepoată-mea. Îi zice Lili. Bre, să vezi fată modestă, bine crescută, rușinoasă, cultă, dar nu îndopată cu fel de fel de intelectualisme de astea, care strică femeile. Îți fac o mărturisire: Olimpia mea n-are mai nici o zestre, pot să zic, și e pretențioasă foc. În sfârșit, vreau să vezi fata, m-am angajat, față de tată-său, că am să te prezint
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și la o evoluție pur organică, așa cum a conceput istoricismul juridic al unui Savigny sau Puchta, ci presupune o intervenție conștientă și voluntară, nici statul nu este un simplu rezultat al devenirii. Nu e semnificativ că raționalismul în degradarea lui, intelectualismul, s-au preocupat mai mult de teoria statului decât iraționalismul, care se oprește mai bucuros la națiune și preferă dreptului poporul? Drept, stat, națiune, popor indică o descreștere a raționalității și o creștere spre primordial. Poporul este totdeauna originar; națiunea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
context, să-și facă autoportretul de „disident”: prima dispută și ruptură cu Ceaușescu a avut-o în 1971, după vizita acestuia în Coreea de Nord, vizită în urma căreia Iliescu a criticat societatea coreeană dezumanizată. Din cauza acestei reacții, Ceaușescu l-a acuzat de „intelectualism”, retrogradându-l și sugerându-i să se instruiască în sens comunist. „A aplicat cu mine metoda chinezească, a trimiterii la reeducare”, precizează Iliescu în mod hiperbolic și inadecvat (p. 33). După care ar fi urmat diferite stadii ale decăderii politice
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
victime și călăi, se presupune. În amplul interviu pe care i-l ia politologul Vladimir Tismăneanu (Marele șoc. Din finalul unui secol scurt, 2004), Ion Iliescu recapitulează succint așa-zisa sa disidență: în anii ’70, Ceaușescu l-a acuzat de „intelectualism” și l-a trimis la „reeducare” la Timișoara și Iași (unde a ocupat tot funcții de apparatcik!). Ideea și conceptul de revoluție din decembrie sunt apărate cu mai puțină vehemență ca în celelalte cărți, dar la fel de ferm: „Contestarea faptului că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sau ar avea valoare după el, și cu atât mai puțin ce este valoarea "în general". Ar trebui să arate în mod obiectiv (în sensul de descriptiv și empiric) cum se produce valoarea. El trebuie să evite "sociocentrismul" și chiar "intelectualismul", care constă în a considera că dacă un lucru este valabil pentru cercetător, el este valabil și în general. Tipic în cadrul sociologiei culturii, obiectul "carte" este valorizat și valorizant în grupul din care face parte universitarul. Nu trebuie însă considerat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Jocul social constă în a produce condițiile pentru necunoașterea acestei dimensiuni economice și a convinge că acțiunea se bazează pe adevărul angajării. Aceasta este întreaga diferență față de economism, pentru care calculul este conștient. Economiștilor ca Gary Becker, Bourdieu le taxează "intelectualismul", ca și tuturor sociologilor adepți ai individualismului metodologic, în măsura în care ei ignoră necesitatea socială a negării practice a interesului. Astfel, nici interesul, nici strategia nu trebuie înțelese în sensul fatalist sau teleologic al economiei pure și al raționalității intenționale. Este vorba
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pot fi studiate ca atare, în autonomia lor relativă (în cadrul unui comunitarism politic, un fel de transpunere a segmentării piețelor), ceea ce înseamnă respingerea paradigmei câmpurilor, potrivit căreia raporturile între grupuri și subculturi sunt întotdeauna de subordonare și dominare. • Subiectivism și intelectualism Această reprezentare a socialului duce, inevitabil, la o "hipertrofie" a sensului trăit, ceea ce Bourdieu numește "subiectivism", chiar "intelectualism". Capacitatea reflexivă a actorilor este supraestimată, la fel cum capacitatea sociologilor de a se rupe de sensul comun este subestimată. Sensul trăit
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
segmentării piețelor), ceea ce înseamnă respingerea paradigmei câmpurilor, potrivit căreia raporturile între grupuri și subculturi sunt întotdeauna de subordonare și dominare. • Subiectivism și intelectualism Această reprezentare a socialului duce, inevitabil, la o "hipertrofie" a sensului trăit, ceea ce Bourdieu numește "subiectivism", chiar "intelectualism". Capacitatea reflexivă a actorilor este supraestimată, la fel cum capacitatea sociologilor de a se rupe de sensul comun este subestimată. Sensul trăit, care este prezentat aici ca o resursă pentru modificarea sau variația normelor sociale, dincolo este interiorizat, inculcat, chiar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
44, 70, 73, 81, 85, 94, 96, 101-104, 109, 147, 150-151, 168, 182, 184, 189, 191-192, 199, 202, 209-210, 218, 246, 248, 254, 266, 273, 294, 299, 310-311. Instituționalizare, 181, 187-189. Intelectual, 39, 52, 78, 170-173, 254, 274, 283, 289. Intelectualism, 75, 285, 305. Intenție, 10-11, 24-25, 28, 44-45, 81, 106, 126, 138, 141, 225, 237-238, 278, 281, 286. Interacționism / simbolic, 184, 263, 292, 302-303, 306. Intercomunalitate, 208-209. Interes general / (teoria ~), 13, 71, 74, 205, 207, 210, 212, 216, 217, 249
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
desfășurat artistic, un întemeietor, un inovator. Narațiuni s-au mai scris și până la ei, însă nu cu atâta măiestrie, încât să uimească contemporanii și posteritatea în aceeași măsură. Lucrările lor încorporează atât spiritul moralizator al Evului Mediu 19, cât și intelectualismul Renașterii, sunt opere aflate la granița dintre două lumi, una vetustă, supusă influențelor dogmatice, temătoare și nebuloasă, alta manifestând o deschidere extraordinară spre nou, valorificând în același timp cultura antică, spre valențele nebănuite ale spiritului uman care se poate înălța
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
desfășurat artistic, un întemeietor, un inovator. Narațiuni s-au mai scris și până la ei, însă nu cu atâta măiestrie, încât să uimească contemporanii și posteritatea în aceeași măsură. Lucrările lor încorporează atât spiritul moralizator al Evului Mediu 19, cât și intelectualismul Renașterii, sunt opere aflate la granița dintre două lumi, una vetustă, supusă influențelor dogmatice, temătoare și nebuloasă, alta manifestând o deschidere extraordinară spre nou, valorificând în același timp cultura antică, spre valențele nebănuite ale spiritului uman care se poate înălța
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
referențială gen Daniel Ogilvy, de restituirea realului printr-o structură narativă și figurativă elocventă (cf. Super Glue și remake-urile sale: vecinul aspirat de un aparat electrocasnic super-performant). La polul opus se situează publicitatea oblică a paradoxului, jocului, imaginației, acuzată de intelectualism (cf. Ph. Michel pentru care meseria de publicitar înseamnă "fabricarea diferenței într-o societate monotonă în sensul literal al cuvîntului" apud J.M. Floch, 1995: 197). Hedonismul și narcisismul postmodern exaltă într-o formă perenă publicitatea mitică resursele marilor simboluri universale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
singurul poem care poate reface unitatea ființei". Apropierea de limbajul expresionistic, vizibilă dintru început, e constantă, deși muza lui George Vulturescu s-ar putea numi Bendis, Sabazis sau Cotyso, deși îl țin în loc figuri novo testamentare, Varlaam, Ioachim, Ioan, Timotei. Intelectualismul, datele livrești (în exces), aluziile la antici și moderni, acestea și altele devin însemnele unui mental cu nostalgii de integralitate de unde trimiteri la Homer, la Enkidu (invocat de Nichita Stănescu), la neoplatonicianul Marsilio Ficino, la Goethe și Dostoievski, la Rilke
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
viața Spiritului, în grația și vraja adevăratei Realități, în stare de beatitudine, Beatitudinea este coexistentă cu Ființa Conștiință, face parte din natura noastră profundă. Toate atributele ce se referă la Ființa eternă se regăsesc în Beatitudinea eternă, încătușată de ignoranță, intelectualism, individualism și egoism. Individualismul este un concept al eu-lui și generează răul relelor : egoismul. Ele țin toate de ce e trecător în noi, dar în care, din păcate, ne investim talanții cu toată inconștiența de care suntem capabili, lăsînd Dincolo-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pre-rațională cum le place unora mai comozi să creadă. Chiar atunci cînd se solicită "sacrificiul intelectului" și "pacea minții", impunîndu-se o dogmă ce nu poate fi decît un obiect al credinței, religiile respective nu încetează să întrețină raporturi intime cu "intelectualismul rațional" și chiar o anumită "apologetică raționalistă". Weber abordează religiile ca "sisteme de gîndire" puse în operă prin intermediul experienței, într-o manieră mai mult sau mai puțin conștientă. "Experiența religioasă în sine spune el este evident irațională, dar aceasă iraționalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ca fiind omul său - obligându-l pe filosoful ideilor pure să-și precizeze conceptul și să adauge: cu unghiile plate... Orice s-ar spune, ambianța filosofică din agora Atenei nu era lipsită de picanterie! Pe atunci, ideile pure, idealismul și intelectualismul platonician erau combătute cu argumente mai bune decât discursurile interminabile. 2 Elogiul peștelui masturbator. Nu prea-l vedem pe Platon masturbându-se în piața publică! El, care proslăvea meritele tuturor ipocriziilor posibile și imaginabile, n-ar fi ezitat, într-o cetate
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ca și cum am Încerca să reconstituim teologia lui Duns Scot din istorisirile unui țăran din Languedoc, care ne-ar relata conținutul predicii duminicale a parohului său. Nu se poate nega Însă că școlile monarhiene nu păcătuiesc nici ele prin exces de intelectualism, acesta fiind apanajul aproape exclusiv al radicalilor. 6. Dualismul cathar Al cincilea dintre tratatele cuprinse În Cartea celor două Principii, culegerea de scrieri a bisericii albigenzilor radicali, poartă titlul Contra Garattenses (Împotriva discipolilor lui Garattus), Garattus fiind episcopul catharilor monarhieni
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
similare ca aceea a filosofului-pedagog Herbart (care a înființat un seminar la Königsberg, în 1810) sau ca aceea înființată de Rein la Jena în 1886, avându-și sursa tot în ideile herbartiene. Dar la Iași, „în locul concepției unilaterale, greșite, a intelectualismului herbartian, s-a pus ca temei al înțelegerii naturii omenești concepția coexistenței celor trei puteri sufletești... în care primatul nu-l are, în nici-un caz, intelectul, ci mai degrabă celelalte două puteri sufletești, sentimentul și voința, făuritoarele idealurilor...”. Situația „subordonată
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Editura Cartea Românească, 1973; Retorica", Editura Cartea Românească, 1975. Nota gravă îi lipsește lui Ion Nicolescu, deși el ne vorbește despre dragoste, viață și, obsesiv, despre moarte. Fără multă filozofie, I. Nicolescu lunecă pe panta emoției mascate sub semnul unui intelectualism confirmat într-o formulă cunoscută în poezia noastră începând cu anii 1910-1912 în revista "Simbolul", continuând cu poezia ludică până la horele argheziene. Iată-l dadaist: " e în toate-o bicicletă/ în toate-un cavaler/ cavalerul nu regretă/ bicicletele din cer
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
semn al "slăbiciunii intelectuale sau ale defetismului practic"21. Dar, așa cum arată M. Florian, "cultul istoriei" s-a ivit tocmai ca o reacție la adresa raționalizării excesive, proprii iluminismului clasicizant: el "a luat naștere dintr-o decepție și oboseală produsă de intelectualism, de cultul Rațiunii"22. (Noi am subliniat deja avantajele "propriei noastre mărginiri". De altfel, vom reveni asupra acestei precarități și a provocării pe care o reprezintă ea pentru asumarea unui destin creator în științele spiritului.) d) Stadiile istorismului Pe temeiul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Să-i lăsăm pe scriitori să-și dezvolte intriga în operele lor. Noi, ca oameni ai concretului, ai practicii și ai realității, vom vorbi despre altceva dincolo de un "Cine?". Întotdeauna intelectualii media, mai ales acei intelectuali profund integrați tradiției unui intelectualism modern desuet, care doar învață să instrumentalizeze cuvinte și să infereze idei și imagini, au fost intrigații de un "Cine vorbește?", aflat în afara sistemelor (social-politice), reacționând ironic, denigrator și mistificator la spus-ul acelui "Cine?". Acești intelectuali, dominați de instincte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]