215 matches
-
multe pagini în partea a IV-a a cărții sale, secțiune axată pe pubertate și apărările declanșate de teama față de pulsiuni prea puternice, dar o omite din listele mecanismelor de apărare ce marchează începutul și sfârșitul lucrării. Pentru A. Freud, intelectualizarea este o apărare specifică adolescenței. Adolescenții, remarcă ea, își transformă cu ușurință problemele personale în probleme mondiale (în Sandler et al., 1980/1985). Exempletc "Exemple" În piesa Regele moare a lui Ionescu (1963) regăsim un uimitor rezumat al diferitelor apărări
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
transformă cu ușurință problemele personale în probleme mondiale (în Sandler et al., 1980/1985). Exempletc "Exemple" În piesa Regele moare a lui Ionescu (1963) regăsim un uimitor rezumat al diferitelor apărări ce pot fi declanșate la anunțarea unei morți iminente. Intelectualizarea figurează și ea printre aceste apărări, cum o demonstrează următorul schimb de replici: „Sire, trebuie să vă anunțăm că veți muri. - Dar o știu prea bine. Cu toții o știm. Să-mi amintești când va veni clipa”. Regele vorbește cu detașare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sprijinit. Nu se plânge destul în jurul meu, nu sunt plâns îndeajuns”; - altruismul: pentru prima dată, regele se interesează de menajeră și de viața ei grea. Alte exemple, alese din viața cotidiană și nu din ficțiune, ne permit să percepem rolul intelectualizării în situații dramatice. Numeroși părinți, confruntați cu moartea apropiată a copilului lor, „recurg la capacitățile lor intelectuale pentru a-și da impresia că domină situația” (Futterman și Hoffman, 1974). Pun întrebări personalului medical și citesc multă literatură de specialitate. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sa avea totuși un sens și să se convingă că nu și-a pierdut cu totul interesul față de o activitate din care înainte își hrănea stima de sine. Bettelheim conchide: „Acest lucru m-a ajutat să îndur viața din lagăr”. Intelectualizarea poate fi și un mod de a evita dialogul autentic, la care persoana nu se simte în stare să participe, așa cum arată cazul următor prezentat cu Lamunière (1993). O tânără care a avut relații proaste cu mama sa, o bombardează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a dialoga cu fiica pe care i-o reproșa mamei sale. Ea vorbește cu Katia ca și cu un adult, neputând susține conversația „normală”, ca de la mamă la fiică, pe care nu a experimentat-o în copilărie. Refugiul său în intelectualizare este o tentativă de a evita această situație dificilă. Observațiile lui Freud cu privire la echivalența dintre intelectualizare și rezistență în timpul curei sunt confirmate de mărturisirea acestei femei psihanalizate: „Am ajuns știind dinainte ceea ce aveam să spun, fapt care distrugea în mare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și cu un adult, neputând susține conversația „normală”, ca de la mamă la fiică, pe care nu a experimentat-o în copilărie. Refugiul său în intelectualizare este o tentativă de a evita această situație dificilă. Observațiile lui Freud cu privire la echivalența dintre intelectualizare și rezistență în timpul curei sunt confirmate de mărturisirea acestei femei psihanalizate: „Am ajuns știind dinainte ceea ce aveam să spun, fapt care distrugea în mare parte regula asociației libere. În metrou am elaborat totul, în definitiv era o repetiție, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o etapă. Strânsa comunicare dintre om și materie. Dacă se va opri sau nu asupra acestei materii. Dacă nu cumva se va îndrepta spre o altă manifestare, pe care să o poată domina și prin care să se poată exprima”. „Intelectualizarea masivă utilizată în această povestire constituie, după Shentoub et al. (1990), o tentativă «nebunească» de a evita dorința («de a atinge vioara») și confruntarea cu angoasa de castrare («el nu crede că va ajunge la o anume măiestrie»).” Relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
tentativă «nebunească» de a evita dorința («de a atinge vioara») și confruntarea cu angoasa de castrare («el nu crede că va ajunge la o anume măiestrie»).” Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Analogiile dintre intelectualizare, raționalizare și izolare pot fi intuite fără mare greutate (toate aceste mecanisme fiind asociate, de altfel, nevrozei obsesionale). Legătura dintre intelectualizare și raționalizare este subliniată de Laplanche și Pontalis (1967), care semnalează faptul că aceste două apărări, deși destul de apropiate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ajunge la o anume măiestrie»).” Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Analogiile dintre intelectualizare, raționalizare și izolare pot fi intuite fără mare greutate (toate aceste mecanisme fiind asociate, de altfel, nevrozei obsesionale). Legătura dintre intelectualizare și raționalizare este subliniată de Laplanche și Pontalis (1967), care semnalează faptul că aceste două apărări, deși destul de apropiate, trebuie distinse una de alta. Autorii menționați dau la rubrica „Raționalizare” exemplul unui homosexual care încearcă să-și explice comportamentul - pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apărări, deși destul de apropiate, trebuie distinse una de alta. Autorii menționați dau la rubrica „Raționalizare” exemplul unui homosexual care încearcă să-și explice comportamentul - pentru el o sursă de conflict - prin superioritatea estetică și intelectuală a bărbatului. În fața aceluiași conflict, intelectualizarea constă în examinarea neobosită a unor noțiuni precum incidența homosexualității în țară. Intelectualizarea este o dezbatere abstractă pe marginea unei teme care-l privește personal pe cel care discută despre ea (Sandler, 1985/1989). Am constatat în mai multe rânduri
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
rubrica „Raționalizare” exemplul unui homosexual care încearcă să-și explice comportamentul - pentru el o sursă de conflict - prin superioritatea estetică și intelectuală a bărbatului. În fața aceluiași conflict, intelectualizarea constă în examinarea neobosită a unor noțiuni precum incidența homosexualității în țară. Intelectualizarea este o dezbatere abstractă pe marginea unei teme care-l privește personal pe cel care discută despre ea (Sandler, 1985/1989). Am constatat în mai multe rânduri, în lucrări totuși bine documentate, o serie de confuzii între intelectualizare și raționalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în țară. Intelectualizarea este o dezbatere abstractă pe marginea unei teme care-l privește personal pe cel care discută despre ea (Sandler, 1985/1989). Am constatat în mai multe rânduri, în lucrări totuși bine documentate, o serie de confuzii între intelectualizare și raționalizare. Să reamintim că intelectualizarea este o abordare pur abstractă și generală a unei probleme care ne privește, pe când raționalizarea presupune recurgerea la motive logice (dar iluzorii) pentru explicarea reacțiilor. Cât despre apropierea dintre intelectualizare și izolare, ea este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
abstractă pe marginea unei teme care-l privește personal pe cel care discută despre ea (Sandler, 1985/1989). Am constatat în mai multe rânduri, în lucrări totuși bine documentate, o serie de confuzii între intelectualizare și raționalizare. Să reamintim că intelectualizarea este o abordare pur abstractă și generală a unei probleme care ne privește, pe când raționalizarea presupune recurgerea la motive logice (dar iluzorii) pentru explicarea reacțiilor. Cât despre apropierea dintre intelectualizare și izolare, ea este evidentă. Böhm (1951/1955) o subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
serie de confuzii între intelectualizare și raționalizare. Să reamintim că intelectualizarea este o abordare pur abstractă și generală a unei probleme care ne privește, pe când raționalizarea presupune recurgerea la motive logice (dar iluzorii) pentru explicarea reacțiilor. Cât despre apropierea dintre intelectualizare și izolare, ea este evidentă. Böhm (1951/1955) o subliniază, continuând astfel descrierea pe care o dă nevrozei de cerebralizare evocate mai sus: „Aceste persoane disecă totul prin cuvânt și nu simt nimic, dar, ca urmare a izolării obsesionale, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Aceste persoane disecă totul prin cuvânt și nu simt nimic, dar, ca urmare a izolării obsesionale, nu-și dau seama că acționează astfel din teamă de afect”. În izolare însă, remarcă Mucchielli (1981), afectul este detașat și refulat, pe câtă vreme în intelectualizare el este transpus în idee. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Nu orice intelectualizare este un mecanism de apărare. „Intelectualizarea vieții afective, tentativa de a stăvili procesele instinctuale legându-le de idei pe care le putem analiza în interiorul conștiinței este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
izolării obsesionale, nu-și dau seama că acționează astfel din teamă de afect”. În izolare însă, remarcă Mucchielli (1981), afectul este detașat și refulat, pe câtă vreme în intelectualizare el este transpus în idee. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Nu orice intelectualizare este un mecanism de apărare. „Intelectualizarea vieții afective, tentativa de a stăvili procesele instinctuale legându-le de idei pe care le putem analiza în interiorul conștiinței este una dintre achizițiile cele mai generale, mai primitive și mai necesare ale Eului uman
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că acționează astfel din teamă de afect”. În izolare însă, remarcă Mucchielli (1981), afectul este detașat și refulat, pe câtă vreme în intelectualizare el este transpus în idee. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Nu orice intelectualizare este un mecanism de apărare. „Intelectualizarea vieții afective, tentativa de a stăvili procesele instinctuale legându-le de idei pe care le putem analiza în interiorul conștiinței este una dintre achizițiile cele mai generale, mai primitive și mai necesare ale Eului uman” (Benassy, 1969). Chiar și la adolescenți
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cele mai generale, mai primitive și mai necesare ale Eului uman” (Benassy, 1969). Chiar și la adolescenți trebuie să distingem dobândirea unor aptitudini pentru raționamentul logic și pentru capacitatea de abstractizare, „imens câștig intelectual prilejuit de adolescență” (Braconnier, 1989), de intelectualizarea defensivă. A. Freud face o distincție clară între intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg și Boizou (1976) remarcă faptul că intelectualizarea „are un aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Eului uman” (Benassy, 1969). Chiar și la adolescenți trebuie să distingem dobândirea unor aptitudini pentru raționamentul logic și pentru capacitatea de abstractizare, „imens câștig intelectual prilejuit de adolescență” (Braconnier, 1989), de intelectualizarea defensivă. A. Freud face o distincție clară între intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg și Boizou (1976) remarcă faptul că intelectualizarea „are un aspect adaptativ foarte valorizat de cultura occidentală”. Apoi, nici intelectualizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și la adolescenți trebuie să distingem dobândirea unor aptitudini pentru raționamentul logic și pentru capacitatea de abstractizare, „imens câștig intelectual prilejuit de adolescență” (Braconnier, 1989), de intelectualizarea defensivă. A. Freud face o distincție clară între intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg și Boizou (1976) remarcă faptul că intelectualizarea „are un aspect adaptativ foarte valorizat de cultura occidentală”. Apoi, nici intelectualizarea care joacă rol de rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Braconnier, 1989), de intelectualizarea defensivă. A. Freud face o distincție clară între intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg și Boizou (1976) remarcă faptul că intelectualizarea „are un aspect adaptativ foarte valorizat de cultura occidentală”. Apoi, nici intelectualizarea care joacă rol de rezistență în cura psihanalitică nu poate fi considerată patologică. De fapt, rezistența este un proces obligatoriu în fiecare cură, întrucât este legată de refulare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg și Boizou (1976) remarcă faptul că intelectualizarea „are un aspect adaptativ foarte valorizat de cultura occidentală”. Apoi, nici intelectualizarea care joacă rol de rezistență în cura psihanalitică nu poate fi considerată patologică. De fapt, rezistența este un proces obligatoriu în fiecare cură, întrucât este legată de refulare. O dată formulate aceste rezerve, trebuie să admitem, alături de A. Freud, că intelectualizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
intelectualizarea care joacă rol de rezistență în cura psihanalitică nu poate fi considerată patologică. De fapt, rezistența este un proces obligatoriu în fiecare cură, întrucât este legată de refulare. O dată formulate aceste rezerve, trebuie să admitem, alături de A. Freud, că intelectualizarea este o apărare periculoasă (Sandler, 1985/1989), ea putând conduce la obsesie și la reflecții sterile. Deutsch (1939/1970), care a întreprins un studiu dedicat „apărărilor intelectuale”, a evidențiat trei tipuri de persoane care recurg la intelectualizare: - intelectualii care, pornind
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
A. Freud, că intelectualizarea este o apărare periculoasă (Sandler, 1985/1989), ea putând conduce la obsesie și la reflecții sterile. Deutsch (1939/1970), care a întreprins un studiu dedicat „apărărilor intelectuale”, a evidențiat trei tipuri de persoane care recurg la intelectualizare: - intelectualii care, pornind de la sublimare, și-au construit rezistențe inatacabile; - nevrozații cu tulburări obsesive; - „pacienții cu afecte blocate sau perturbate, care, întrucât și-au refulat partea afectivă a vieții lor, au reținut latura intelectuală ca fiind singurul mijloc de exprimare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fi deosebit de dificilă în cazul celor trei tipuri de rezistențe, deoarece pacienții obțin din apărarea lor un «câștig secundar» constând într-o satisfacție narcisică și se simt cu atât mai puțin îndreptățiți să renunțe la acest mod de apărare”. O intelectualizare, spune același autor, poate fi calificată drept patologică mai ales dacă se instalează mult prea devreme sau dacă se prelungește la nesfârșit. „Dacă o identificăm la copil în stare latentă, este semn rău. Acesta poate fi semnul unei personalități schizoide
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]