215 matches
-
apărări, deși destul de apropiate, trebuie distinse una de alta. Autorii menționați dau la rubrica „Raționalizare” exemplul unui homosexual care încearcă să-și explice comportamentul - pentru el o sursă de conflict - prin superioritatea estetică și intelectuală a bărbatului. În fața aceluiași conflict, intelectualizarea constă în examinarea neobosită a unor noțiuni precum incidența homosexualității în țară. Intelectualizarea este o dezbatere abstractă pe marginea unei teme care-l privește personal pe cel care discută despre ea (Sandler, 1985/1989). Am constatat în mai multe rânduri
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
rubrica „Raționalizare” exemplul unui homosexual care încearcă să-și explice comportamentul - pentru el o sursă de conflict - prin superioritatea estetică și intelectuală a bărbatului. În fața aceluiași conflict, intelectualizarea constă în examinarea neobosită a unor noțiuni precum incidența homosexualității în țară. Intelectualizarea este o dezbatere abstractă pe marginea unei teme care-l privește personal pe cel care discută despre ea (Sandler, 1985/1989). Am constatat în mai multe rânduri, în lucrări totuși bine documentate, o serie de confuzii între intelectualizare și raționalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în țară. Intelectualizarea este o dezbatere abstractă pe marginea unei teme care-l privește personal pe cel care discută despre ea (Sandler, 1985/1989). Am constatat în mai multe rânduri, în lucrări totuși bine documentate, o serie de confuzii între intelectualizare și raționalizare. Să reamintim că intelectualizarea este o abordare pur abstractă și generală a unei probleme care ne privește, pe când raționalizarea presupune recurgerea la motive logice (dar iluzorii) pentru explicarea reacțiilor. Cât despre apropierea dintre intelectualizare și izolare, ea este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
abstractă pe marginea unei teme care-l privește personal pe cel care discută despre ea (Sandler, 1985/1989). Am constatat în mai multe rânduri, în lucrări totuși bine documentate, o serie de confuzii între intelectualizare și raționalizare. Să reamintim că intelectualizarea este o abordare pur abstractă și generală a unei probleme care ne privește, pe când raționalizarea presupune recurgerea la motive logice (dar iluzorii) pentru explicarea reacțiilor. Cât despre apropierea dintre intelectualizare și izolare, ea este evidentă. Böhm (1951/1955) o subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
serie de confuzii între intelectualizare și raționalizare. Să reamintim că intelectualizarea este o abordare pur abstractă și generală a unei probleme care ne privește, pe când raționalizarea presupune recurgerea la motive logice (dar iluzorii) pentru explicarea reacțiilor. Cât despre apropierea dintre intelectualizare și izolare, ea este evidentă. Böhm (1951/1955) o subliniază, continuând astfel descrierea pe care o dă nevrozei de cerebralizare evocate mai sus: „Aceste persoane disecă totul prin cuvânt și nu simt nimic, dar, ca urmare a izolării obsesionale, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Aceste persoane disecă totul prin cuvânt și nu simt nimic, dar, ca urmare a izolării obsesionale, nu-și dau seama că acționează astfel din teamă de afect”. În izolare însă, remarcă Mucchielli (1981), afectul este detașat și refulat, pe câtă vreme în intelectualizare el este transpus în idee. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Nu orice intelectualizare este un mecanism de apărare. „Intelectualizarea vieții afective, tentativa de a stăvili procesele instinctuale legându-le de idei pe care le putem analiza în interiorul conștiinței este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
izolării obsesionale, nu-și dau seama că acționează astfel din teamă de afect”. În izolare însă, remarcă Mucchielli (1981), afectul este detașat și refulat, pe câtă vreme în intelectualizare el este transpus în idee. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Nu orice intelectualizare este un mecanism de apărare. „Intelectualizarea vieții afective, tentativa de a stăvili procesele instinctuale legându-le de idei pe care le putem analiza în interiorul conștiinței este una dintre achizițiile cele mai generale, mai primitive și mai necesare ale Eului uman
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că acționează astfel din teamă de afect”. În izolare însă, remarcă Mucchielli (1981), afectul este detașat și refulat, pe câtă vreme în intelectualizare el este transpus în idee. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Nu orice intelectualizare este un mecanism de apărare. „Intelectualizarea vieții afective, tentativa de a stăvili procesele instinctuale legându-le de idei pe care le putem analiza în interiorul conștiinței este una dintre achizițiile cele mai generale, mai primitive și mai necesare ale Eului uman” (Benassy, 1969). Chiar și la adolescenți
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cele mai generale, mai primitive și mai necesare ale Eului uman” (Benassy, 1969). Chiar și la adolescenți trebuie să distingem dobândirea unor aptitudini pentru raționamentul logic și pentru capacitatea de abstractizare, „imens câștig intelectual prilejuit de adolescență” (Braconnier, 1989), de intelectualizarea defensivă. A. Freud face o distincție clară între intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg și Boizou (1976) remarcă faptul că intelectualizarea „are un aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Eului uman” (Benassy, 1969). Chiar și la adolescenți trebuie să distingem dobândirea unor aptitudini pentru raționamentul logic și pentru capacitatea de abstractizare, „imens câștig intelectual prilejuit de adolescență” (Braconnier, 1989), de intelectualizarea defensivă. A. Freud face o distincție clară între intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg și Boizou (1976) remarcă faptul că intelectualizarea „are un aspect adaptativ foarte valorizat de cultura occidentală”. Apoi, nici intelectualizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și la adolescenți trebuie să distingem dobândirea unor aptitudini pentru raționamentul logic și pentru capacitatea de abstractizare, „imens câștig intelectual prilejuit de adolescență” (Braconnier, 1989), de intelectualizarea defensivă. A. Freud face o distincție clară între intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg și Boizou (1976) remarcă faptul că intelectualizarea „are un aspect adaptativ foarte valorizat de cultura occidentală”. Apoi, nici intelectualizarea care joacă rol de rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Braconnier, 1989), de intelectualizarea defensivă. A. Freud face o distincție clară între intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg și Boizou (1976) remarcă faptul că intelectualizarea „are un aspect adaptativ foarte valorizat de cultura occidentală”. Apoi, nici intelectualizarea care joacă rol de rezistență în cura psihanalitică nu poate fi considerată patologică. De fapt, rezistența este un proces obligatoriu în fiecare cură, întrucât este legată de refulare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
intelectualizarea defensivă proprie adolescenței și intelectualizarea care, în opinia sa, „rezolvă problema reală”, nefiind așadar sterilă (Sandler, 1985/1989). Rausch de Traubenberg și Boizou (1976) remarcă faptul că intelectualizarea „are un aspect adaptativ foarte valorizat de cultura occidentală”. Apoi, nici intelectualizarea care joacă rol de rezistență în cura psihanalitică nu poate fi considerată patologică. De fapt, rezistența este un proces obligatoriu în fiecare cură, întrucât este legată de refulare. O dată formulate aceste rezerve, trebuie să admitem, alături de A. Freud, că intelectualizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
intelectualizarea care joacă rol de rezistență în cura psihanalitică nu poate fi considerată patologică. De fapt, rezistența este un proces obligatoriu în fiecare cură, întrucât este legată de refulare. O dată formulate aceste rezerve, trebuie să admitem, alături de A. Freud, că intelectualizarea este o apărare periculoasă (Sandler, 1985/1989), ea putând conduce la obsesie și la reflecții sterile. Deutsch (1939/1970), care a întreprins un studiu dedicat „apărărilor intelectuale”, a evidențiat trei tipuri de persoane care recurg la intelectualizare: - intelectualii care, pornind
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
A. Freud, că intelectualizarea este o apărare periculoasă (Sandler, 1985/1989), ea putând conduce la obsesie și la reflecții sterile. Deutsch (1939/1970), care a întreprins un studiu dedicat „apărărilor intelectuale”, a evidențiat trei tipuri de persoane care recurg la intelectualizare: - intelectualii care, pornind de la sublimare, și-au construit rezistențe inatacabile; - nevrozații cu tulburări obsesive; - „pacienții cu afecte blocate sau perturbate, care, întrucât și-au refulat partea afectivă a vieții lor, au reținut latura intelectuală ca fiind singurul mijloc de exprimare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fi deosebit de dificilă în cazul celor trei tipuri de rezistențe, deoarece pacienții obțin din apărarea lor un «câștig secundar» constând într-o satisfacție narcisică și se simt cu atât mai puțin îndreptățiți să renunțe la acest mod de apărare”. O intelectualizare, spune același autor, poate fi calificată drept patologică mai ales dacă se instalează mult prea devreme sau dacă se prelungește la nesfârșit. „Dacă o identificăm la copil în stare latentă, este semn rău. Acesta poate fi semnul unei personalități schizoide
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
calificată drept patologică mai ales dacă se instalează mult prea devreme sau dacă se prelungește la nesfârșit. „Dacă o identificăm la copil în stare latentă, este semn rău. Acesta poate fi semnul unei personalități schizoide” (Sandler, 1980/1985). Dar dacă intelectualizarea nu mai dispare? Freud (1937a/1987) vede în aceste mecanisme „care nu sunt anulate după ce au scos eul din încurcătură în anii dezvoltării sale” un infantilism, întrucât „eul de acum puternic al adultului continuă să se apere împotriva unor pericole
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de retragerea apatică, prin faptul că evadarea într-o lume imaginară antrenează o scădere a interacțiunilor cu lumea înconjurătoare. Alte două mecanisme de apărare au puncte comune cu retragerea apatică, întrucât implică o eliminare a afectelor. Acestea sunt izolarea și intelectualizarea. Putem nota însă că, în izolare, activitatea subiectului nu este câtuși de puțin diminuată, spre deosebire de ceea ce se observă în retragerea apatică. Remarca este valabilă și în cazul intelectualizării; printre altele, în acest mecanism se produce o înlocuire a valorilor afective
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
retragerea apatică, întrucât implică o eliminare a afectelor. Acestea sunt izolarea și intelectualizarea. Putem nota însă că, în izolare, activitatea subiectului nu este câtuși de puțin diminuată, spre deosebire de ceea ce se observă în retragerea apatică. Remarca este valabilă și în cazul intelectualizării; printre altele, în acest mecanism se produce o înlocuire a valorilor afective prin valori intelectuale, ceea ce n-a fost niciodată sesizat în cazul retragerii apatice. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Deși retragerea apatică este un mecanism de apărare activat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Relațiile dintre sublimare și formațiunea reacțională nu sunt studiate în această rubrică, ele fiind expuse în secțiunea consacrată formațiunii reacționale (vezi pp. 181-189). În ciuda aparentei lor asemănări, este simplu să discernem între sublimare și intelectualizare. Acest din urmă mecanism permite evitarea trăirii unui conflict luându-i în considerare doar aspectele cognitive, cu detașare și obiectivitate, ca și cum ar fi vorba despre o problemă de ordin general. Astfel, individul fuge de o conștientizare intolerabilă a ceea ce reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ca și cum ar fi vorba despre o problemă de ordin general. Astfel, individul fuge de o conștientizare intolerabilă a ceea ce reprezintă, pentru el însuși, problema în cauză: „Intelectul este calmat în detrimentul afectului” (Ruszniewski, 1995). Spre deosebire de ceea ce intră în joc în sublimare, intelectualizarea nu comportă nici cea mai mică activitate de creație. Cât despre comparația dintre refulare și sublimare, ea ne rezervă surprize! Teoretic vorbind, sublimarea exclude refularea. Ultimul mecanism citat poate fi comparat cu un dig ridicat împotriva furiei apelor (imaginea îi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a „romanului psihologic”. Nu optează pentru narația la persoana întâi, pentru „naratorul-actor” și narațiunea „homodiegetică”, dar integrează narației „tradiționale” (fără excese intruziv-auctoriale) crâmpeie, „enclave”, chiar secvențe de cvasi-monolog interior, pe calea stilului indirect liber. Neavând prejudecata modernistă a „citadinizării”, a intelectualizării și infuziei de eseism în roman, nu i s-a părut totuși că alte medii (rural, ori cel de „târg” de basse province) ar fi lipsite de interes, de dramatism și complexitate. Iar cultivându-le acestora deschiderile și irizările simbolice
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
de un fir subțire, diafan - de reflecție. Ulterior va scrie și poeme de alt gen, mai consistente: contemplative, meditative, „de sentiment”, multe în notă elegiacă. Autorul operează adesea cu mijloace ale prozodiei clasice, comunicând însă efuziuni romantice, bine temperate prin intelectualizare. Rețin atenția în special gingașe cadențe de timbru blagian postbelic: „Prăpăstii moi cu umbre calde / ivesc măceluri printre raze; Zvon aprig, necurmat, în tâmple, / dăruitor de vechi extaze, / aduce lunecarea frântă”. Asemenea lui Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
viață, dragostea pentru copil și bunul simț, manifestând neîncredere în școală și în general, în autorități. Este necesar ca părinții să conștientizeze complexitatea și noile cerințe educaționale ale societății contemporane impuse de: dezvoltarea în ritm alert a științei și tehnicii, intelectualizarea intensă, problematica mediului înconjurător, democratizare și globalizare; Izolează copilul de influențele exterioare îndepărtându-i prietenii și interzicându-i petrecerea timpului liber în societate. Între teorie și practică Dintotdeauna am pus mare preț pe educație. Știam că arta de a fi
Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
Allais. Da, se pot construi orașele la țară pentru că acolo e aerul mai curat. Da, Africa poate fi reconstruită la New York, oralul pe vîrful scrisului, adică cea mai puternică imediatitate în vîrful perfecționărilor mediatice. Formidabil efect de operă. Dematerializarea suporturilor, intelectualizarea instrumentelor, formalizarea limbilor naturale în limbajul informatic al calculului binar, toată degresarea comunicării contemporane produce șocul în contrapartida arhaicului. A cărui oralitate nu este decît o manifestare printre altele. Priviți poezia modernă. Și-a tăiat legăturile cu dicția și ritmurile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]