318 matches
-
o mulțime de evenimente, produse ale acțiunii altora. Există o serie de diferențe substanțiale între întâlnirea mea cotidiană cu celălalt și cea prilejuită de istorie. În viața mea curentă mă întâlnesc mereu cu celălalt în diferite ipostaze. Unele sunt complet inteligibile pentru mine, altele însă mă surprind. Mergând la piață, vânzătorul mă întreabă ce doresc și mă servește. Mi se pare un comportament firesc, familiar. Un vecin mă salută și mă întreabă cum mă simt. De asemenea, mi se pare firesc
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În lipsa unor mijloace mai puternice, comprehensiunea este însă un instrument eficace. Ea face din istoria care la primul contact pare să fie o îngrămădire de evenimente care mai de care mai curioase, stranii un loc al familiarului, al normalului, al inteligibilului. În acest sens, metoda comprehensivă nu este altceva decât o prelungire a cunoașterii celuilalt, cu mecanismele ei elaborate de cunoașterea comună. Desigur că metoda istorică este mult mai cultivată, în sensul că informațiile, capacitățile de înțelegere a celuilalt sunt amplificate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
regularităților dintr-un domeniu cuprinzător de fapte experimentale prin introducerea unui nou sistem de concepte și principii. Este ceea ce Heisenberg caracteriza drept „o schimbare a structurii gândirii”, care oferă înțelegerea unor noi domenii de fenomene, acele fenomene care nu sunt inteligibile în structurile de gândire proprii vechii teorii. Calitatea elementelor constitutive ale unei asemenea structuri de gândire de a reprezenta condiții a priori ale posibilității experienței este scoasă în evidență, arată Heisenberg, de marile dificultăți de a și le însuși și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
rațiunii și științele. Ceea ce este istoric, local, propriu unei tradiții culturale limitate în spațiu și timp, nu a solicitat în aceeași măsură interesul său filosofic. Este sensul în care Kant a rămas atașat acelei orientări clasice a gândirii care valoriza inteligibilul în raport cu sensibilul, atemporalul în raport cu ceea ce este vremelnic, trecător, universalul în raport cu particularul. Blaga, dimpotrivă, a socotit că omul se realizează ca ființă deplină prin creația liberă de valori spirituale, creație care este întotdeauna cenzurată stilistic. Dacă accepta că în ordinea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și limitelor cunoașterii, devine o preocupare de actualitate nu numai în spațiul teoriei organizațiilor, ci și la scara organizațiilor concrete 19; fiecare din ele își elaborează și testează continuu reprezentările despre mediul de afaceri, misiunea și competențele proprii, făcându-le inteligibile membrilor săi. Tot în plan epistemologic, necesitatea înțelegerii, în complexitatea lor, a organizațiilor bazate pe cunoaștere a determinat și recurgerea la metafore dedicate. Exemplul reprezentativ prin excelență este metafora „organizației-creier”; aceasta redă esența unei organizații conștiente de sine, capabilă să
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Explicativ. Descrierea se concentrează pe întrebările: cum și de ce. Prin urmare, contează finalitatea evenimentelor și consecințele lor, motivele și intențiile celui care a provocat evenimentul. Scopul principal îl reprezintă acea explicație oferită de ziarist, prin care evenimentele lumii pot deveni inteligibile pentru cititor (vezi P. Charaudeau, 1997, p. 45). Ar fi o mare greșeală să reducem informația doar la știre, cu toată mulțimea variantelor ei. Presa, în integralitatea tuturor genurilor practicate de ea, pornește invariabil de la informație, de la acea primă și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de la Început a vieții de cuplu? Nu. Este cu totul altceva. Ea reprezintă În primul rând rezolvarea conflictului nevrotic al individului care a suferit un eșec În cadrul cuplului său. Cauzele care au dus la ruperea si dizolvarea cuplului trebuie făcute inteligibile Întrucât În caz contrar ele vor persista ca acuze reciproce Între foștii parteneri ai cuplului, iar aceștia le vor proiecta asupra unor alte persoane cu care vor veni În contact. este un proces dublu: pe de o parte este lichidarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
76-80, 167 ~ speculativă (sau metafizică) 16 (n. 5), 67, 79, 106 diferența dintre ~ și gândire 79-80 limite ale ~ (vezi și „limită“) paradox al ~ 166- 167, 174 D décadence 86 dincolo 39, 46, 53, 66, 97, 150, 184, 186 ~ de cele inteligibile 56, 66, 111, 141, 163, 173 ~ de sfera comună a sensului 11 (n. 1), 15, 23, 34 (n. 18), 136 ~ de sens și nonsens 51-54, 66, 96-97, 129, 145, 150, 163, 190, 194-196 ~ de sine 165-166, 169, 172, 178 ~ de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
76-80, 167 ~ speculativă (sau metafizică) 16 (n. 5), 67, 79, 106 diferența dintre ~ și gândire 79-80 limite ale ~ (vezi și „limită“) paradox al ~ 166- 167, 174 D décadence 86 dincolo 39, 46, 53, 66, 97, 150, 184, 186 ~ de cele inteligibile 56, 66, 111, 141, 163, 173 ~ de sfera comună a sensului 11 (n. 1), 15, 23, 34 (n. 18), 136 ~ de sens și nonsens 51-54, 66, 96-97, 129, 145, 150, 163, 190, 194-196 ~ de sine 165-166, 169, 172, 178 ~ de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
am luat receptorul. îmi exersasem discursul toată ziua. Hotărâsem să fiu încrezătoare și vorbăreață, nu plângăcioasă și acuzatoare. Dar buzele îmi tremurau așa de tare încât nu eram sigură c-am să pot să le mișc și să spun ceva inteligibil la momentul oportun. Am auzit un declic și inima mi s-a strâns de dezamăgire - îmi răspunsese robotul. M-am hotărât să las totuși un mesaj. Poate că cineva avea să ridice receptorul dacă îmi auzea vocea. Răbdătoare, am așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
17), acestea sunt puse în mișcare prin influența a două principii contrare: După cum iubirea și ura își câștigă dominația () asupra tuturor lucrurilor, Universul ia ființă sau este distrus într-o neîntreruptă succesiune, sunt principii motor acționând asupra elementelor imperceptibile simțurilor, inteligibile prin intermediul rațiunii . Empedocles a considerat aceste elemente ca egale calitativ, cantitativ și temporal , nașterea () lor fiind explicată prin unitatea lor, iar moartea ( prin separare întrucât nimic nu poate fi adăugat sau eliminat din suma lor (fr.17). Iubirea și ura
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
animam referri), însă la Sufletul pur, neatins de materie, de degradare, de dualitate (Ι, 69 anima enim aliena a silvestris contagione materiae) ca un creator față de creația sa (tantum se auctori suo ac sibi debens). Sufletul este termenul mediu între inteligibil și natura sensibilă, corporală pe care o produce în conformitate cu rațiunile seminale ( ) care imită Ιdeile; denotă putere de asimilare cu toate calitățile, adaptabilitate extraordinară la fiecare datorită abilităților în trasformare (ascensus - descensus) Plοt. IV, 8, 7, 58 Εnn. Noțiunile de aritmetică
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cronologic creării Sufletului. În Commentarii și Timaios, Universul material este definit ca o manifestare fizică a voinței și ordinii unui spirit creator sau zeu care conține principiile, dar nu și formele care constituie armonia universală. Întreaga natură materială este simbolul Inteligibilului, expresia vizibilă a invizibilului. Materia nu are substanță permanentă în spațiu și timp, imperceptibilul, indivizibilul, adică obiectul rațiunii o învăluie întru totul. aer) sunt mijloace prin care principiile inteligibile devin tangibile și vizibile (visum tactumque, ): focul și pământul în crearea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Platon stabilește o progresie continuă între elemente așezând două medietăți între cele două extreme: focul (tetraedric) și pământul (cubic), "cele mai opuse" elemente pe care atât pythagoreicii, cât si eleații le aveau ca principii 15, a vrut să determine în Inteligibil numărul elementelor știind că între o putere cubică și produsul ei cu 2 (cele două solide extreme) se pot insera două medietăți. Astfel, numărul elementelor va fi patru, stabilit de cei patru termeni ai unei progresii geometrice continue posibile între
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sicut in Timaeo Platonis adsertum est, non aliter tam controversa sibi ac repugnantia et naturae communionem abnuentia permisceri terram dico et ignem potuisse et per tam iugabilem competentiam foederari, nisi duobus mediis aeris et aquae nexibus vincirentur) justificând astfel cu ajutorul Inteligibilului tradiția empedocleană. Pentru a apropia contrariile și pentru a realiza iugabilis competentia (), Demiurgul trebuie să recurgă la apă și aer pentru ca fiecare dintre elemente să posede două calități (binae qualitates atribute), astfel încât una să se găsească la următorul element, iar
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Deus). Acțiunea demiurgică nu este diferită ca natură de acțiunea prin care Unu a dat naștere Intelectului, iar Intelectul Sufletului, are doar un grad inferior: lumina ce emană din el creează doar, întâlnind materia ca o oglindă, imagini ale Lumii Inteligibile care sunt Lumea Sensibilă (I, 14, 15).41 Sufletul Universal nu suportă niciun tip de modificare prin faptul că ordonează, guvernează și administrează Corpul Universal, creația sa, ci continuă să contemple realitățile inteligibile (Comm. incorporalitas animae I, 14, 20; Plot
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
lucrurile spre Lumea Inteligibilă. Relația Sufletul Universal Corpul Universal este echivalentă cu o uniune fără amestec (unio inconfusa; ; Porph. Symm. Zetemata), de vreme ce Sufletul își are sălașul în Lumea Inteligibilă, iar Corpul Universal rămâne corp, nefiind capabil să acceadă în Lumea Inteligibilului. Sufletul Universal creează Universul, acționând cu forță ordonatoare asupra lui, însă nu-i poate fi alterată esența, care este superioară, din cauza contactului cu materia amorfă. În ceea ce privește raportul suflet uman - trup, legăturile dintre cele două sunt realizate de Macrobius apelând, atât
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în trup nu se referă decât la partea inferioară și de mijloc a sufletului, fiecare suflet are o parte rațională, superioară ( ratio - I, 6, 42 - prima animae pars; I, 14, 7 - purissima pars) ale cărei priviri rămân imuabil întoarse spre Inteligibil, pe care descensus și ascensus nu o afectează. Nu se poate vorbi de o uniune între suflet și trup, ci de o adaptabilitate a sufletului la necesitățile trupului, un anumit tip de participare a sufletului la trup și nu invers
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
două: partea inferioară înglobează Pământul și cele șapte sfere planetare, partea superioară sfera aplanes. Lumea Sensibilă stă sub semnul caducității (caducorum) efemerului, este pasivă (ca și materia), supusă schimbării (permutatio), poate primi ființe divine, însă nu le poate da naștere; Inteligibilul, activ și creator, conține eternitatea hypostasurilor, se reflectă în Sensibil transmițându-i imagini ale sale, însă rămâne imuabil, identic cu sine, nealterat (I, 21, 34 nihil infra lunam esse divinum praeter animos deorum hominum... putentur) Capitolul 3 Căderea și înălțarea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
46, adică la Rac și Capricorn, evidențiază primul moment esențial al transformării sufletului care dezvăluie în același timp structura matematică a acestuia, trecerea de la unitate la diviziune (I, 12, 5-6). Sufletul este monadă (monas), esență simplă și unică la nivelul Inteligibilului, în apropierea Divinității (summus Deus = Unu), devine dublu, divizibil (dyas) în cădere, adică în contact cu Sensibilul. Aceasta, prin adaptarea sufletului la corporal, amintește de două teorii platoniciene: prima din Timaios 47 despre crearea Sufletului Universal prin amestecul esenței divizibile
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
pentru că nu a putut să-și îndrepte mereu privirile spre realitățile inteligibile și astfel a devenit incapabil de a le urmări docil și a fost privat de capacitatea de a contempla sau o soartă nefastă (), care determină uitarea ( oblivio) viziunilor inteligibile care ar fi putut să ajute sufletul și îi schimbă complet natura: dintr-o substanță ușoară și înaripată, devine greoaie și își pierde aripile (248bc; Plot. IV, 3, 26; Synesios V, 3). Macrobius preia teoria reminiscenței 48 și susține pierderea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
competentia, deși scopul întregului excursus era evidențierea caracterului special al numerelor 3 și 4, diviziunea neoplatonică a Universului (I, 11, 10-11). 1.7.3. de constanța și consecvența cu care aplică teoria contrariilor, opoziția sensibilă ascuțit - grav este ridicată în inteligibil și devine fundamentul muzicii sferelor; termenii progresiei geometrice, rezultate din îmbinarea numerelor pare și impare, sunt utilizați de Macrobius în crearea Sufletului Universal (I, 6, 45-46), la intervalele și acordurile muzicale (II, 1, 13), în calcularea distanțelor dintre planete (II
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
a întregului câmp al cunoașterii spre o finalitate pur explicativă. 2.1.1. în matematică, numerele reprezintă legătura tuturor lucrurilor, divine și umane, aparțin atât de sensibil, ca măsură a cantității și ca parte integrantă a multiplului, cât și de Inteligibil, ca Idei-numere (monada, diadă, etc.) și ca fundamentate spre Unitate (pară și impară, divizibilă și indivizibilă) care le este principiu. Parul și imparul, alături de proprietățile numerelor, proporții, progresii, raporturi numerice se află la baza creării Sufletului Universal (I, 6, 45-46
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
apă, și-i scot la mal. Și cârligul acela, ți-l agață,în buza de sus, ca unui purcel, sârma,în bot, ca să nu mai poată râma, prin legi, pentru a-și da seama, dacă, prin alea mai este ceva inteligibil. Dar, stai puțin: dacă ți se leagă aparatul ăla, de gât, strâns, ca să nu ai posibilitatea să fraudezi, cum te mai speli, cum te mai cureți, de mizeriile vieții pământești? Da’ce, te mai cureți? Nu. Pentru că, dacă recurgi la
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
acompaniat tiraniile în secolul XX. Alianța dintre știință și dictatură anticipează ridicarea viitorului sumbru al sclaviei și prăbușirii morale. Îi va fi dat acestui duel titanic între cele două minți geniale seduse de puterile științei să se extindă dincolo de limitele inteligibilului și ale cunoscutului. Aventurile lui Luc Orient și ale lui Hugo Kala sunt plasate pe fundalul vast și imprevizibil al ciocnirii cu civilizațiile extraterestre. Speculația ficțională ia ca punct de plecare ipoteza paleo astro nautică (popularizată și în spațiul românesc
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]