915 matches
-
În completarea simplific)rilor, sau ca forme ale acestora, teoriile încorporeaz) asumpții teoretice. Imaginarea faptului c) masă se concentreaz) într-un punct, inventarea genelor, a mezonilor și neutronilor, postularea sintagmei de interes național, și definirea națiunilor ca actori unitari și intenționali - acestea sunt exemple de asumpții obișnuite. Teoriile sunt combinații de afirmații descriptive și teoretice. Expunerile teoretice constituie elementele nonfactuale ale unei teorii. Ele nu sunt introduse în mod gratuit sau la întâmplare. Ele nu sunt încorporate în teorie în manier
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
incorectă înțelegere a ceea ce este de fapt o asumpție. Din discuția preliminar), cunoaștem c) asumpțiile nu sunt nici adev)rate, nici false, si c) sunt esențiale pentru construcția teoriei. Putem cu ușurinț) s) admitem c) statele sunt în realitate actori intenționali neunitari. Statele urm)resc numeroase finalit)ți, care sunt adesea ambiguu formulate și contradictorii. Ele fluctueaz) odat) cu schimbarea direcțiilor politicilor interne, c)zând sub influența capriciilor unei clase schimb)toare de lideri politici și fiind determinate de rezultatele luptelor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
necesar să mă opresc doar asupra celor care au avut sau ar putea avea o influență decisivă și vizibilă asupra românilor.) Este, În aceste condiții, contra-spălarea creierului sau contra-reeducarea un termen adecvat? Există ea, ca atare, cel puțin la nivel intențional? Se poate vorbi de un sindrom al contra-reeducării, În sensul În care românii Încearcă să iasă sau sunt angrenați (cu intenții benefice) să iasă din starea de „spălare a creierului”? Precizez că nici una dintre instituțiile amintite aici nu a folosit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
comunismului, dar nu prin rugăciune. Rugăciunea mi se pare că ține tot de supraviețuire. Publicarea unor cărți valoroase În timpul comunismului putea fi Înțeleasă, simbolic, ca rezistență dezorganizată. În măsura În care fiecare scriitor știa ce-l interesează, În măsura În care scriitura sa avea un caracter intențional; dar realizarea În practică, era oare chiar rezistență? Nu acțiunea mi se pare nepotrivită, ci termenul. Anca Hațiegan: Deci cel care scria un jurnal pentru el - pentru sine - și era prins, spui tu, devenea rezistent tocmai pentru că era prins și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe de altă parte, deoarece unele procedee (interviul, de exemplu) pot fi utilizate și într-un sens și în altul. 2.2.1. Metode directetc "2.2.1. Metode directe" Pornindu-se de la faptul că acțiunile și conștiința umană sunt intenționale, în științele sociale s-a încetățenit practica de a interoga subiectul despre propriile valori, atitudini, conduite prin metode directe în cadrul anchetelor psihosociale. Cea mai cunoscută tehnică de investigare a atitudinilor este cea a scărilor (sau scalelor) de atitudine. Multiplele variante
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la început - că orientarea axiologică reprezintă componenta subiectivă latentă a personalității, dar și dezirabilul, este ușor de sesizat aportul metodelor directe. Într-un anumit fel, ele sunt cele mai propice pentru a plonja, cu mai puține medieri, în interiorul conștiinței, al intenționalului. În materie de ce crede individul, de opiniile lui intime, este greu de admis că altcineva decât el însuși le cunoaște mai bine. Desigur, opiniile, atitudinile, crezurile, în raport cu alte niveluri ale personalității și realității sociale, pot fi efemere; ceea ce nu înseamnă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au influențat profund teoria și practica tratamentului familial. Astfel că alături de trecerea despre care am vorbit (de la intrapersonal la interpersonal, sau de la individ la familie ca unitate), mai pot fi evidențiate următoarele: de la emoțional-abscons la cognitiv-comunicațional; de la inconștient (subconștient) la intențional; de la impulsional la controlat; de la structuri rigide la diferențiere și flexibilitate; de la „trebuie” la negocieri; de la experiențe sau condiționări trecute la probleme prezente. Dar după cum se va vedea în subcapitolul 9.3., respectivele treceri nu înseamnă rupturi totale și disjuncții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
respectivă trebuie însoțită de reguli metodologice riguroase, în funcție de scopurile propuse. Definirea noțiunii: deprindere motrică Numeroși autori au definit deprinderile motrice. Astfel Whiting (1975) citat de Dragnea A. și colaboratorii (2006) definește deprinderile motrice ca: „o serie de acțiuni motrice complexe, intenționale, implicând un lanț de mecanisme senzoriale, centrale și motorii care prin procesul învățării au devenit organizate și coordonate, astfel încât permit realizarea unor obiective, cu maximum de siguranță.”. M. Epuran (1993) consideră că deprinderile reprezintă: „calități ale actelor motrice învățate, care
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
așa cum există un Inconștient pulsional, există și un Inconștient spiritual. Acesta din urmă este Supra-Eul (Der unbewusste Gottă. Inconștientul spiritual al omului presupune o relație morală, unică, insesizabilă conștient, cu Dumnezeu. Această relație, deși inconștientă, este totuși, În mod paradoxal, intențională, prin orientarea sa permanentă către supranatural, ca tendință spirituală specifică omului (V. Franklă. Dumnezeu este, În acest caz, un model arhetipal suprem, absolut, rezultat din experiența colectivă a umanității, depozitat În Inconștientul colectiv și la care se face În permanență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
multe situații. În sensul acesta, G. Lanteri-Laura distinge următoarele semnificații ale pervertirii: aă semnificația medicală, de modificare a unor procese fiziologice (pervertirea apetitului alimentară sau În sfera sexualității (perversiunile sexualeă; bă semnificația morală, privind schimbarea Binelui În Rău, ca act intențional, În cazul individului, sau ca degradare a moravurilor societății, În anumite momente de criză istorică - o tempora, o mores; că semnificația psihologică, privind direcția de manifestare și modul de satisfacere a instinctelor (perversiune instinctualăă sau a caracterului (pervertirea intențiilor, folie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu el Însuși și obligat să-și evalueze actele comise. Așadar, căința este un proces prin care sufletul se purifică, se vindecă, ridicându-se și recăpătându-și virtuțile pierdute. Ea este primul pas către actul reparator. Reparația este un efort intențional sufletesc și moral. Ea are tot un caracter simbolic ritualizat. Reparația este fie o Întoarcere În timp, fie o Încercare de depășire a timpului, În ambele situații În raport cu momentul comiterii acțiunii de care persoana se simte culpabilizată. Reparația este și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
întreținere pentru prevenirea recăderilor, reprofesionalizarea etc.; postintervenția are două aspecte: recuperarea nespecifică sau medico-socială; recuperea specifică sau individuală. Capitolul 12 Psihoigiena individuală (II) 1. Activitatea Prin activitate înțelegem actul sau seria de acte psihice orientate conștient și voluntar, previzibil și intențional, în sensul realizării individuale a unui scop propus de individ, fie că se referă la o nevoie a sa, fiziologică sau psihologică, fie că este vorba de o activitate utilă pentru grupul comunitar uman căruia acesta îi aparține (C. Enăchescu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
beneficiat ulterior de serviciile speciale, s-a constatat reducerea simțitoare a evoluției procesului de victimizare. Cele mai frecvente servicii solicitate au fost grupurile de sprijin pentru viol și al femeii bătute. Obiectivul principal al acestor servicii a fost reducerea violenței intenționale. După asistență victimelor violenței interpersonale, acestea au fost orientate către agenții și programe specializate. Statisticele oferite de aceste servicii dau magnitudinea violenței în societate, fiind de un real interes în asistență victimelor violenței interpersonale și prevenirea victimizării ulterioare. V. Protecția
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
este cea care definește existența umană”. Experiența sufletească este o experiență interioară a conștiinței care-mi relevă sentimentul de sine pe care eu îl exprim în exterior prin limbaj. F. Brentano afirmă că „ceea ce caracterizează orice fenomen psihic este prezența intențională sau orientarea către un obiect”. Rezultatul este exprimarea prin cuvânt a acestuia. Întrucât orice conștiință este „o conștiință despre ceva” ( G. Lanteri-Laura) limbajul în psihologie și psihopatologie va reflecta „conștiința formelor psihice” normale sau patologice. Pentru E. Husserl, limbajul psihologiei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spre deosebire de psihiatria clinică ce are în vedere, așa cum am mai spus, „aspectul formal-extern” al tulburărilor clinice (simptom, sindrom, boală). M. Scheler distinge în cazul unui bolnav psihic două aspecte conjugate: o dereglare funcțională, în spatele căreia se situează expresia unor conținuturi intenționale de trăiri sufletești sau un anumit comportament de trăire sufletească. În sensul acesta M. Scheler subliniază necesitatea de a se face distincția între „dorința de a fi bolnav” și „dorința de a părea bolnav”. Plecând de la datele de mai sus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
face următoarea diferențiere între formele funcțiilor sufletești: a) funcțiile vitale (Lebensfunktion) sau funcțiile corporal-somatice; b) istoria vieții interioare (innere Lebensgeschichte) sau contextul conținuturilor trăirilor sufletești. În sensul celor de mai sus, centrul individual al persoanei oferă trăirilor sufletești anumite conținuturi intenționale ale căror interdependențe spirituale interne reprezintă însăși noțiunea de „istorie a vieții interioare”. În această succesiune de experiențe trăite poate fi urmărită o corelație istorică unică și irepetabilă, a cărei înțelegere se realizează prin întoarcerea ei către persoana spirituală individuală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ne ajută ca să înfruntăm atât pericolele externe, cât și pe cele interne. Ea apare ca nu „stimulent” al eforturilor noastre în fața dificultăților vieții cotidiene. Din punct de vedere psihopatologic, stările de angoasă se diferențiază între ele, după următoarele aspecte: fenomenologic, intențional și genetic. a) Aspectele fenomenologice care privesc aspectele anxietății sunt următoarele: spaima, sentimentul de frică, anxietatea ca sentiment, afectul anxios, indispoziția anxioasă. b) Aspectele intenționale consideră teama ca fiind orientată intențional, pe când anxietatea, ca fiind „frica fără obiect”, un „sentiment
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
punct de vedere psihopatologic, stările de angoasă se diferențiază între ele, după următoarele aspecte: fenomenologic, intențional și genetic. a) Aspectele fenomenologice care privesc aspectele anxietății sunt următoarele: spaima, sentimentul de frică, anxietatea ca sentiment, afectul anxios, indispoziția anxioasă. b) Aspectele intenționale consideră teama ca fiind orientată intențional, pe când anxietatea, ca fiind „frica fără obiect”, un „sentiment difuz de panică”. Anxietatea este un sentiment vital de constrângere, nedefinit și chinuitor, care te face să te simți cufundat sau azvârlit în inconștient, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
angoasă se diferențiază între ele, după următoarele aspecte: fenomenologic, intențional și genetic. a) Aspectele fenomenologice care privesc aspectele anxietății sunt următoarele: spaima, sentimentul de frică, anxietatea ca sentiment, afectul anxios, indispoziția anxioasă. b) Aspectele intenționale consideră teama ca fiind orientată intențional, pe când anxietatea, ca fiind „frica fără obiect”, un „sentiment difuz de panică”. Anxietatea este un sentiment vital de constrângere, nedefinit și chinuitor, care te face să te simți cufundat sau azvârlit în inconștient, în sfera necunoscutului, a ceva nedefinit, impalpabil
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morala, religia, filozofia, literatura, sociologia pentru care constituie o temă permanentă de reflecție. Există numeroase forme de înțelegere și definire ale suicidului. Personal am preferat următoarea definiție pe care o considerăm ca fiind mai cuprinzătoare: sinuciderea este actul de conduită intențională, voluntar-deliberată, legat de un motiv exogen (social sau psiho-social) și de o motivație endogenă (psihologică sau psihopatologică), specifice pentru fiecare individ în parte, cu rezonanță ideo-afectivă asupra personalității sale, declanșând pulsiuni autoagresive prin schimbarea atitudinii morale față de sine și față de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
melancoliforme endogene. K. Menninger distinge trei forme de suicid: a) Suicidul cronic reprezentat prin ascetism, martiraj, sacrificiul de sine, invaliditatea nevrotică, dependența de alcool, comportamentul antisocial, psihozele depresive. b) Suicidul focalizat reprezentat prin automutilare, apelul la intervenții chirurgicale repetate, accidentele intenționale, impotența sexuală, frigiditatea. c) Suicidul organic reunește componenta autopunitivă, componenta agresivă, componenta erotică și modalitatea preferată de suicid. În același context medico-psihologic, M. Quidu distinge următoarele tipuri de suicid: a) Suicidul reușit, acțiune autoagresivă complet realizată, urmată de moartea persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de curent de opinie construit treptat întreținut și amplificat permanent; Cenzura conduitelor, a opiniilor personale, a întâlnirilor sau reuniunilor etc, reprezentată prin următoarele: controlul selectiv al informațiilor către populație, oferta de informații (aparent) interzise care se scurg în mod dirijat, intențional, furnizarea de informații considerate oficial ca fiind interzise dar care de fapt servesc direct procesului de manipulare al maselor. În ceea ce privește tehnicile de manipulare, acestea, după J.A.C. Brown, sunt reprezentate prin următoarele: Folosirea stereotipurilor cu semnificație negativă (negri, evrei, comuniști
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
căci poate și să nu o facă. Cercetătorul fenomenolog se străduiește să înțeleagă rostul de a exista în lume ca bărbat, femeie sau copil. Această comprehensiune privește cunoașterea tradițiilor istorice, culturale și politice. McEwen adăuga și ceea ce a numit „geografia intențională”119. Max van Manen a admis această completare, pe care Husserl și Heidegger nu au avut-o în vedere 120. După van Manen, geografia intențională generează și accentuează subiectivitatea și intersubiectivitatea, în special la nivelul atitudinilor, valorilor și credințelor. Acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
comprehensiune privește cunoașterea tradițiilor istorice, culturale și politice. McEwen adăuga și ceea ce a numit „geografia intențională”119. Max van Manen a admis această completare, pe care Husserl și Heidegger nu au avut-o în vedere 120. După van Manen, geografia intențională generează și accentuează subiectivitatea și intersubiectivitatea, în special la nivelul atitudinilor, valorilor și credințelor. Acest proces este evident în mediul școlar; e) participarea poetică: cercetarea fenomenologică capătă adesea calități poetice. John Ciardi observase că pentru înțelegerea unui poem nu ajunge
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se poate vorbi despre : modelul asociaționist și al condiționării clasice, în care includem: teoria condiționării clasice și teoria condiționării prin contiguitate ; modelul behaviorist (asociaționist-comportamentist), în care pot fi cuprinse: teoria conexionistă, teoria condiționării operante (Skinner), teoria așteptării sau a behaviorismului intențional (Tolman), teoria mediației, teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentului, teoria revizuita a celor 2 factori ; modelul gestaltist care include teoria legilor organizării învățării; modelul functionalist-pragmatist concretizat prin: teoria experimentalistă sau a învățării progresive, teoria echilibrului funcțional în învățare (Claparede); modelul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]