848 matches
-
un happy end. Dimpotrivă. Ați întrevăzut oare acest roman și ca pe o posibilitate de dialog, prin literatură, între două civilizații, două culturi, care au conviețuit vreme îndelungată? E.S.: Ah, nu, nu l-am întrevăzut așa, fiindcă-i lipsește orice intenționalitate. Cînd în sfîrșit am predat ultima versiune a romanului (a cincea, după ce predasem manuscrisul într-o primă formă cu doi ani înainte) am fost întrebat la editură: ,și acum, după ce ați terminat romanul, care este comportamentul dvs. vis-ŕ-vis de ceea ce
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
minunat de frumoasă, care știe foarte bine nemțește. Faptul că cele două culturi, cele două areale culturale (că noi, sașii, prin religia noastră și prin constituția noastră suntem tributari spiritualității vestice) se întîlnesc! într-adevăr, fără să fi fost o intenționalitate cum s-ar putea bănui, însuși faptul că cele două areale culturale se întîlnesc prin acești doi tineri, va transporta și va transpune ceva din ceea ce am denumit eu adineaori ,spiritualitate ortodoxă", ,omul ortodox"... Cum am spus-o de mai
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
literaturii de sertar. Desigur, au existat și înaintea acestui moment de cotitură scrieri cu caracter discret, sortite unei publicări amînate ori postume, în speță cele cu un accentuat caracter privat: jurnale, memorii, corespondență etc. Dar, într-un context democratic, această intenționalitate ce le particulariza era firească, emanînd din liberul arbitru al autorului. în schimb, în circumstanțele cenzurii și ale unidirecționării ideologic-politice, o sumă de texte se vedeau silite de instanțe din afara conștiinței auctoriale la o așteptare nelimitată a dezvăluirii lor publice
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
fost sau nu la curent cu sursele la care face speculativă trimitere exegetul (frecvent, bunul simț ne dă un răspuns negativ), credem că ele pot fi invocate în virtutea unei concepții de autonomizare a operei față de creatorul său, opera depșășindu-i informațiile, intenționalitatea, conștiința operațională. Ea e compusă din straturi "la vedere" și din straturi disimulate, practic inepuizabile, care transmit insolite mesaje. Fiind de părere că sîntem cam "leneși la pricepere", vorba Sfîntului Pavel, în cazul lui Caragiale, din pricina unei vechi preconcepții, derivate
Caragiale între oglinzi paralele (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10884_a_12209]
-
operațiune sintetică a unei arhitecturi sonore) sau schematic (tributar aserțiunii aristotelice conform căreia forma redă ideea operei), conceptualismul muzical inițiază în general o sumă de matrici generatoare, ce comportă disponibilitatea de a da naștere la multiple cazuri particulare concentrice la intenționalitatea originară. Paradoxal, cu cît investiția de luciditate, de încăpățînare prin care ni se amintește că lumile sonore sînt guvernate de legi fizico-matematice, de a căror tiranie nu poate scăpa pînă la urmă nici un compozitor, cu atît mai evidentă este scurgerea
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
limbi moderne, unii dintre ei și poeți, cum ar fi C. H. Blanken, Edmund Keeley, Robert Elsie, Jacques Bouchard, Paola Maria Minucci sau Yunna Moric. Distribuția limbilor alese pentru a fi reprezentate în Alfabetul poetic spune și mai multe despre intenționalitatea antologiei. Sunt reprezentate toate cele trei mari grupuri lingvistice europene: romanic, germanic și slav. Încercarea editorilor vizează, o proiecție europeană a lui Kavafis, poet care, deși a trăit relativ puțin timp pe Bătrânul Continent, a exercitat o reală fascinație asupra
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
bază fetișizarea de care vorbeam mai devreme, aroganța solipsismului sau obsesia entropiei nu fac decât să determine complex noțiunea. Îngustată de numeroase lupte conceptuale, literatura lui Cărtărescu s-a depărtat tot mai mult în interpretări de ceea ce este ea ca intenționalitate: o istorie a ființei. Iertată fie-mi formularea, poate pretențioasă; însă, privită în întregul ei, literatura lui Cărtărescu stă sub semnul „dezvă luirii” și al anamnezei - exact definiția heideggeriană a adevărului. De aici, numeroase erori de judecată critică. Nu-i
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
iubire, scriitorii contemporani se întrec în aprecieri și controverse. Pentru unii, tema e răsuflată și nu poate trece dincolo de convenț ie; alții, mai temperați, recunosc provocarea, și în- țeleg că o poveste de dragoste trebuie să fie mereu parte a intenționalității. Straniu sau nu, lucrurile se petrec la fel pentru muzicieni: examenul maturității stă într-o compozițe lentă, „de dragoste”. În romanul actual, iubirea, de cele mai multe ori, nu are prim-planul. Din teama alunecării în literatura glossy, de divertisment, sau pentru că
Copilăria adulterului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4074_a_5399]
-
negăsit în/ bucătăria unei poete", afirmase deja autoarea în pentru Fleur Adcock.) în mod progresiv, scrisul poetei câștigă în emoție, în fervoare (una introvertită, ce-i drept), în spontaneitate, devenind joc pro se, plăcere pură, imersată în sine, în absența intenționalității. Iar poemul final, alcătuit din versurile terminale ale poemelor ce compun ultimul ciclu, apare ca un ansamblu autonom, al cărui cuvânt de ordine este misterul, paradoxul creator: ,să nu trăiești/ ușor/ să nu scrii ușor să nu mori ușor./ Dumnezeu
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
o înscriere a acestuia într-o altă dimensiune care nu este cea a realității imediate. Marea provocare a artei contemporane constă, în opinia mea, în a demonstra că dimensiunea simbolică se poate anula, lăsând în fața ochilor noștri imaginea „dezgolită” de intenționalitate a reprezentării, în estetica ei imanentă și efemeră. La acest nivel, „frumusețea” nu se arată decât pe sine. Corpul femeii frumoase se poate privi cu naturalețea cu care privim un peisaj. „Sexualitatea” este un dat intrinsec, nu este manipulată de
FOTOMEMORII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361153_a_362482]
-
între paginile 102-138, tratează modul de înțelegere a teologiei persoanei de către Părintele Stăniloae, drept „cea mai mare taină a lumii create”, fiind dezbătute și anlizate aici, câteva dintre caracteristicile acesteia, cum ar fi: centralitatea în creație, structura dialogică sau relațională, intenționalitatea spre comuniune și altele. Ștefan Toma a prezentat persoana umană ca și subiect al revelației lui Dumnezeu, aspectul veșnic al existenței ei și iubirea, ca și suprema manifestare a persoanei. Autorul a analizat conștiința de sine, libertatea, valoarea unică și
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
și adevărurilor biblice, ca de altfel și a funcției ecleziastice este infamă și de anatemizat. Se urmează oare calea unei „exorcizări” lexicale în acest sensibil și pretins imaculat domeniu al simțirii și trăirii noastre autentice ? „Opinia” stranei a avut întotdeauna intenționalitate benefică pentru turmă ca și pentru mireni, iar Ecleziastul s-a rugat mereu și „pentru cei care nu mai are cine să se roage!”. Fondul și acțiunea biblică sunt persiflate și terfelite în cuvinte pe care hârtia, pagina virtuală și
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367092_a_368421]
-
ca realitate pură, iar semnificația este închisă în însăși limitele ei? Este opera semn sau imagine, mă întreb adeseori. Pentru a răspunde la această întrebare încerc să identific rădăcinile modalității semnice și ale celei imagistice, rădăcini care se află în intenționalitatea conștiinței creatoare. În ambele cazuri acestea sunt modalități culturale. Această fenomenologie face apel la gândirea kantiană. În aceste condiții ajung la concluzia că opera de artă ideală este o sintagmă absolută, purificată de orice urmă asociativă. Al.Florin ȚENE Referință
CRITICA MIJLOC DE A ÎNŢELEGE OPERA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351587_a_352916]
-
francezul Jean-Paul Sartre(1905-1980 ), filozof, prozator, dramaturg și eseist, având idei de stânga, fondatorul existențialismului ateu prin lucrarea “L`etre et le neant “ ( Ființa și neantul) publicată în 1943 dezvăluia teza libertății individului, a necesității obțiunii, a libertății determinată de intenționalitatea continuă a conștiinței. A avut legături strânse cu URSS. Tot în acestă perioadă Louis Aragon, poet și prozator francez, soțul Elisei Triolet aderă în 1927 la comunism, publicând în 1949-1951 romanele de angajare politică “Comuniștii “și “Săptămâna patimilor “(1958 ).În
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
francezul Jean-Paul Sartre(1905-1980 ), filozof, prozator, dramaturg și eseist, având idei de stânga, fondatorul existențialismului ateu prin lucrarea “L`etre et le neant “ ( Ființa și neantul) publicată în 1943 dezvăluia teza libertății individului, a necesității obțiunii, a libertății determinată de intenționalitatea continuă a conștiinței. A avut legături strânse cu URSS. Tot în acestă perioadă Louis Aragon, poet și prozator francez, soțul Elisei Triolet aderă în 1927 la comunism, publicând în 1949-1951 romanele de angajare politică “Comuniștii “și “Săptămâna patimilor “(1958 ).În
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
francezul Jean-Paul Sartre (1905-1980), filozof, prozator, dramaturg și eseist, având idei de stânga, fondatorul existențialismului ateu prin lucrarea „L`etre et le neant” (Ființa și neantul) publicată în 1943, dezvăluia teza libertății individului, a necesității obțiunii, a libertății determinată de intenționalitatea continuă a conștiinței. A avut legături strânse cu URSS. Tot în acestă perioadă Louis Aragon, poet și prozator francez, soțul Elisei Triolet aderă în 1927 la partidul comunist, publicând în 1949-1951 romanele de angajare politică „Comuniștii” și „Săptămâna patimilor” (1958
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
periculos mi se pare structura „teroristă“ a sensului, adică sabotarea, sistematică și metodică, a unei hermeneutici interioare, avidă de echilibru conservator. Pu-tem vorbi astfel despre „violarea“ securității semantice, prin excelență „spirituală“ la origine: capacitatea semnificației de a se plasa „peste“ intenționalitatea discursului auctorial, de a o împinge din condiția de repaos sau echilibru mental și de a o atrage în tot felul de „roluri“ sau circumstanțe dramatizate (dramatice!). Frica de a vorbi se extinde în conștiință considerabil, „deoarece fără a spune
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
ca să rezistăm. Îi mințim pe alții, ne mințim pe noi inșine. Mințim în mod conștient și câteodată inconștient. Mințim din interes sau nemotivat, vinovați sau nevinovați, pe față sau pe ascuns. “În cazul unei minciuni (operație comunicațională de tip persuasiv), intenționalitatea generală o constituie atingerea unui scop, intenționalitatea prezentă o reprezintă cadrul (o vânzătoare, o oră de curs, o petrecere), iar intenționalitatea reacțională este replica efectivă în contextul discuțiilor”. Mitul Referitor la mit, “totul poate fi mit, deoarece universul este infinit
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
mințim pe noi inșine. Mințim în mod conștient și câteodată inconștient. Mințim din interes sau nemotivat, vinovați sau nevinovați, pe față sau pe ascuns. “În cazul unei minciuni (operație comunicațională de tip persuasiv), intenționalitatea generală o constituie atingerea unui scop, intenționalitatea prezentă o reprezintă cadrul (o vânzătoare, o oră de curs, o petrecere), iar intenționalitatea reacțională este replica efectivă în contextul discuțiilor”. Mitul Referitor la mit, “totul poate fi mit, deoarece universul este infinit și fiecare obiect din lume poate trece
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
sau nemotivat, vinovați sau nevinovați, pe față sau pe ascuns. “În cazul unei minciuni (operație comunicațională de tip persuasiv), intenționalitatea generală o constituie atingerea unui scop, intenționalitatea prezentă o reprezintă cadrul (o vânzătoare, o oră de curs, o petrecere), iar intenționalitatea reacțională este replica efectivă în contextul discuțiilor”. Mitul Referitor la mit, “totul poate fi mit, deoarece universul este infinit și fiecare obiect din lume poate trece de la o existență închisa , mută la o stare orală, deschisă apropierii de societate. Mitul
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
51). El opta pentru teza punerii de înțelesuri. După cum, lucru demonstrat de M. Heidegger, orice comprehensiuni este obligatoriu precedată de o precomprehensiune, tot astfel înaintea oricărui mesaj se înregistrează un pre-mesaj, constând într-o investiție uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție uni- sau bilaterală. El poartă irepresibil o inscripție intențională: fie destinator-“ială”, fie destinatar-“ială”, fie bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
51). El opta pentru teza punerii de înțelesuri. După cum, lucru demonstrat de M. Heidegger, orice comprehensiuni este obligatoriu precedată de o precomprehensiune, tot astfel înaintea oricărui mesaj se înregistrează un pre-mesaj, constând într-o investiție uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție uni- sau bilaterală. El poartă irepresibil o inscripție intențională: fie destinator-“ială”, fie destinatar-“ială”, fie bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
51). El opta pentru teza punerii de înțelesuri. După cum, lucru demonstrat de M. Heidegger, orice comprehensiuni este obligatoriu precedată de o precomprehensiune, tot astfel înaintea oricărui mesaj se înregistrează un pre-mesaj, constând într-o investiție uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție uni- sau bilaterală. El poartă irepresibil o inscripție intențională: fie destinator-“ială”, fie destinatar-“ială”, fie bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
ca să rezistăm. Îi mințim pe alții, ne mințim pe noi inșine. Mințim în mod conștient și câteodată inconștient. Mințim din interes sau nemotivat, vinovați sau nevinovați, pe față sau pe ascuns. “În cazul unei minciuni (operație comunicațională de tip persuasiv), intenționalitatea generală o constituie atingerea unui scop, intenționalitatea prezentă o reprezintă cadrul (o vânzătoare, o oră de curs, o petrecere), iar intenționalitatea reacțională este replica efectivă în contextul discuțiilor” (Vladutescu S., 2006, p. 150). Mitul Referitor la mit, autorul ne spune
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
mințim pe noi inșine. Mințim în mod conștient și câteodată inconștient. Mințim din interes sau nemotivat, vinovați sau nevinovați, pe față sau pe ascuns. “În cazul unei minciuni (operație comunicațională de tip persuasiv), intenționalitatea generală o constituie atingerea unui scop, intenționalitatea prezentă o reprezintă cadrul (o vânzătoare, o oră de curs, o petrecere), iar intenționalitatea reacțională este replica efectivă în contextul discuțiilor” (Vladutescu S., 2006, p. 150). Mitul Referitor la mit, autorul ne spune, “totul poate fi mit, deoarece universul este
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]