121 matches
-
vânturile de nordvest, 33%). Masele de aer capătă un caracter foenal la coborârea de pe dealurile înalte în depresiunea de contact, traversând oblic coasta. Aici, aceste mase staționează mai mult timp suprarăcindu-se, determinând temperaturi scăzute. Apele subterane din materialul argilo-mornos, cu intercalații de nisipuri și pietrișuri provin din precipitațiile căzute în zona "Coastei de tranziție", infiltrându-se în zona joasă. În unele sectoare nivelul apelor subterane crește până spre suprafață, producând unele înmlăștiniri (Bădeni, Ceplenița, Cotnari). În urma secetelor nivelul apei subterane coboară
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
atenție condițiile de geneză și distribuția geografică a diferitelor tipuri de soluri. Pe substratul geologic descris în capitolul II.2, specialiștii au identificat pe teritoriul acestei comune următoarele tipuri de material parental (V. Butnaru, 1959): a) - Succesiuni de marne și intercalații subțiri de nisipuri ce constituie substratul cu cea mai mare răspândire în zonă. b) -Depozite loessoide fin nisipo- lutoase uniforme, omogene ca textură,fără stratificații, friabile, se rup în coloane, formând pereți de 2- 8 m. Alcătuiesc un substrat de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
prin care aceasta poate fi îmbogățită în oxihidroxizi de Fe (+cuarț). Acest procedeu este utilizat și astăzi de unii manufacturieri de vase de ceramică. Proveniența acestei argile nu ridică o problemă deosebită, aceasta fiind disponibilă din abundență sub formă de intercalații în depozitele sedimentare de platformă din Moldova. Pigmentul negru analizat conține jacobsit. Acest mineral a fost pus în evidență și în alte studii (CONSTANTINESCU et ali 2007). Este foarte posibil ca acest mineral să provină din crustele de alterare ale
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vest se orientează doar pâraie scurte, torențiale, mai importante fiind Răcătăul (din mica Depresiune Parincea) și Polocinul. În general (cu excepția parțială a Tutovei), văile sunt strâmte și adânci, cu versanții puternic înclinați, săpate în roci moi (lutoase și argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri). Pantele mari și substratul geologic de roci neconsolidate sau slab consolidate, corelate cu acțiunile negative ale omului prin tăierea vechilor păduri (în vederea extinderii pășunilor și terenurilor agricole și vitipomicole), ca și lucrările agro-viti-pomicole efectuate aproape exclusiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
administrativ-teritoriale a României. Prin poziția sa în vest-nord-vestul acestui județ, teritoriul comunei cumulează multe din caracteristicile naturale și umane ale părții central-nordice a Colinelor Tutovei. * Natura. Substratul geologic este alcătuit din sedimente marine terțiare (sarmato-miocene) argilo-nisipoase (cu subțiri și discontinui intercalații grezoase), în care s-au adâncit văile, plus depozite cuaternare continentale, de alunecare locală (pornituri) pe unii versanți, și de acumulare aluvială (luto-nisipoasă sau nisipo-pietroasă) pe fundul văilor curgătoare. Relieful este reprezentat prin culmi deluroase paralele N-S, cu înălțimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sat marginal pe teritoriul comunei Voinești din județul Vaslui. Numele satului rămâne încă învăluit în mister. Presupunerea populară că satul Stâncășeni și-ar trage numele de la apelativul "stâncă" nu-și are justificare, întrucât în structura geologică a regiunii nu apar intercalații de roci dure, pietroase. Posibilitatea ca el să provină de la vreunul dintre primii stabilizați sau fruntași ai satului cu numele de Stan sau Stancu contravine regulilor de formare a toponimelor în accepția autorizată al lui Iorgu Iordan (din Toponimia românească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
200m deasupra nivelului mării, dar ea coboară de la peste 300m în fundul Mangalului până la sub 150m altitudine absolută la punctul de confluență cu pârâul Iezer. Datorită adâncirii accentuate și stratelor de roci moi: argile, luturi și nisipuri (cu rare și subțiri intercalații de gresii și pietrișuri slab consolidate) (de vârstă sarmatică și meoțiană) pe care le secționează, versanții văii au pante puternic înclinate, afectate de erodarea superficială a solului și de eroziune torențială în adâncime (ravene, râpi), asociate pe alocuri cu alunecări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
incipiente, până la cele mai avansate. Pe terenurile cultivate, micile eroziuni se lărgesc din ce în ce mai mult,datorită ploilor torențiale, distrugând recoltele. Pe versanții înțeleniți apar forme simple de eroziuni, cu profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile mai nisipoase, cu intercalații marnoase sau gresiere, ravenele capătă forme curioase, cu îngustări și lărgiri succesive, cu praguri, marnite de fund și laterale. Aceste eroziuni duc la supraînălțarea șesurilor de pe văile pâraielor, provoacă însemnate pagube în agricultură și alte sectoare ale economiei, prin accentuarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni se încadrează în zona hidrografică a colinelor pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului Covurluiului), în subunitatea culmilor interfluviale care cuprinde partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu granulație variată și cu intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea prezintă o litografie, o petrografie destul de variată, de la gresii și conglomerate puternic cimentate și până la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
aspectele generale pe care le îmbracă în aproape tot cursul evoluției. Având în vedere faptul că zona studiată, din punct de vedere petrografic, este alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva platouri structurale: dealul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aproape de suprafață. Exemplu, la est de satul Tăbălăești, la 300 m altitudine, lângă șoseaua Huși - Iași, apa este la adâncimi de 3,5 - 4 m; Prezența acestor pânze locale de apă aproape de suprafață se datorește prezenței lentilelor de marne, ca intercalații în cuprinsul complexului nisipos superior (de vârstă meoțiană). • pânzele de apă de pe pantele coluviale și deluviale. Aceste ape se nasc prin degradarea pânzelor captive și se scurg pe sub mantaua dezagregată ce acoperă panta. • pânzele de apă captive. Fragmentarea adâncă de către
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
găsesc pânze care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de porțiunea din valea inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor pânze de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se scurg sub formă de șiroiri, producând
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
largi. Astfel, la afluenții de ordinul al III-lea, aceasta este cuprinsă între 209,8 m/km la râul Valea Merilor și 92, 46 m/km la râul Drăgan. În primul caz, înclinarea terenului se realizează pe seama depozitelor nisipo-argiloase cu intercalații de gresii, în timp ce pante de 92,46 m/km se grefează pe depozite predominant nisipoase. La afluenții de ordinul al II-lea, acest indicator morfometric variază între 147,9 m/km, la râul cu numărul 9, situat pe partea stângă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu grosimi de 1.600 metri la Târgu Frumos și 1.121 metri la Iași. Depozitele sarmatice au grosimi mai mici de 100 metri în nord-est și peste 500 metri în sud-vest și sunt dominate de argile și marne cu intercalații de nisipuri și lentile de gresii și prundișuri. Peste depozitele marine se găsește o pătură subțire și discontinuă de luturi loessoide, aluvio-coluviale și aluviale. Podișul Sucevei este alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate și cu o înclinare în general concordantă cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de produse indigene deficitare și produse noi. Pe baza aspectului macroscopic și a proprietăților fizicomecanice, în unele depozite de tufuri vulcanice din țara noastră se disting următoarele varietăți: tuf macroporos aflat de regulă la baza zăcămintelor, tuf mediu poros și intercalații de tuf microporos. Tuful macroporos deși zeolitizat, îndeplinește cel mai bine condițiile de utilizare în domeniul construcțiilor. IV.2. Tufuri vulcanice: Aplicații practice Tufurile vulcanice, se evidențiază prin câteva proprietăți specifice cum ar fi capacitatea adsorbție - desorbție, capacitatea de schimb
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri cu intercalații de argile și argile nisipoase în grosime de 8 m (între 159 m și 167 m altitudine) care reprezintă partea terminală a nisipurilor de Bârnova. Peste nisipurile de Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
deschide partea superioară a Basarabianului și Chersonianului bazal, care oferă unele particularități faunistice, ce nu se întâlnesc în alte zone ale Platformei Moldovenești de pe dreapta și stânga Prutului. Fauna slab salmastră conține mactre mici și congerii din nisipurile de Bârnova, intercalații cu fauna de apă dulce (Anodonta, Unio etc.), gesso-calcare cu Mactra podolica. ȘCHEIA Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Șcheia; proprietate publică locală în administrarea Consiliul Local al comunei Șcheia. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
4. Acoperirea cu hărți Tipurile de hărți utilizate în zona Moara sunt prezentate în tabelul nr. 3 Hărțile existente pentru Situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa Tabelul nr. 3 Materialul parental din zona Moara este predominat de marnă argiloasă, cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținute cu predilecție vârstei Sarmațiene cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional caracteristic zonelor de dealuri și podișuri din Podișul Sucevei. Suprafața restrânsă a sitului determină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
4. Acoperirea cu hărți Tipurile de hărți utilizate în zona Bosanci sunt prezentate în tabelul nr. 3 Hărțile existente pentru situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare Tabelul nr. 3 Materialul parental din zona Bosanci este predominat de marnă argiloasă cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținând cu predilecție vârstei sarmațiene, cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional, caracteristic zonelor de dealuri și Podișului Sucevei. Suprafața sitului determină o unitate la scara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]