1,248 matches
-
râuri, lacuri și ape costiere din Planul de Management al Bazinului Hidrografic (Ciclul III) sunt analizate pentru a fi integrate în strategiile pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații (acolo unde au aplicabilitate). În tabelul 30, se evidențiază corelarea (interconexiunile) dintre tipurile de măsuri de atenuare asociate Planului de Management al Bazinului Hidrografic și Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II. ● Se pot atinge aceleași beneficii prin măsuri alternative? Prin răspunsul la această întrebare se verifică dacă, în cadrul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
de lei din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de transport al energiei electrice); • Transgaz - program de investiții de 2,5 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale; • Extinderea rețelelor de transport gaz și electricitate va include creșterea interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova - Cuplarea piețelor de energie și gaze naturale din România și Republica Moldova; • Modernizarea și extinderea rețelei de transport și de distribuție a gazelor naturale, cu accent pe pregătirea rețelelor pentru economia
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care pot constitui beneficii tangibile pentru populație ale accelerării apropierii de Uniune; ... 10. sprijină deplin urmărirea obiectivului rezilienței și independenței energetice a Republicii Moldova și remarcă eforturile autorităților române în vederea realizării unor noi interconexiuni cu Republica Moldova; ... 11. susține adoptarea și aplicarea cât mai rapidă a Regulamentului privind Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova, în vederea mobilizării urgente a sprijinului financiar pe care îl prevede; ... 12. solicită utilizarea instrumentelor de combatere a
HOTĂRÂRE nr. 18 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295378]
-
râuri, lacuri și ape costiere din Planul de Management al Bazinului Hidrografic (Ciclul III) sunt analizate pentru a fi integrate în strategiile pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații (acolo unde au aplicabilitate). În tabelul 32, se evidențiază corelarea (interconexiunile) dintre tipurile de măsuri de atenuare asociate Planului de Management al Bazinului Hidrografic și Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II. ● Se pot atinge aceleași beneficii prin măsuri alternative? Prin răspunsul la această întrebare. se verifică dacă, în cadrul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
râuri, lacuri și ape costiere din Planul de Management al Bazinului Hidrografic (Ciclul III) sunt analizate pentru a fi integrate în strategiile pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații (acolo unde au aplicabilitate). În Tabelul 28, se evidențiază corelarea (interconexiunile) dintre tipurile de măsuri de atenuare asociate Planului de Management al Bazinului Hidrografic și Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. ● Se pot atinge aceleași beneficii prin măsuri alternative? Prin răspunsul la această întrebare. se verifică dacă, în cadrul etapei de
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
râuri, lacuri și ape costiere din Planul de Management al Bazinului Hidrografic (Ciclul III) sunt analizate pentru a fi integrate în strategiile pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații (acolo unde au aplicabilitate). În tabelul 31, se evidențiază corelarea (interconexiunile) dintre tipurile de măsuri de atenuare asociate Planului de Management al Bazinului Hidrografic și Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II; ● Se pot atinge aceleași beneficii prin măsuri alternative? Prin răspunsul la această întrebare. se verifică dacă, în cadrul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Sistemul Național de Transmisie este menținut cu atenție la un nivel corespunzător și nu asigură nicio problemă de îndeplinire a standardului N-1. Finalizarea implementării Proiectului Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA) faza I asigură posibilitatea fizică a fluxului invers permanent între interconexiunile cu Bulgaria și Ungaria, asigurând următoarele capacități de transport gaze naturale: capacitate de transport către Ungaria 1,75 bcm /an, respectiv 1,5 bcm /an către Bulgaria. Creșterea capacității de transport a Interconectorului dintre România și Ungaria, pe direcția RO- HU*27) *27
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
Ucraina și Republica Moldova. Deși inițial nu a semnat Memorandumul de Înțelegere, compania turcă BOTAS și-a exprimat interesul de a adera la acest Parteneriat. Implementarea BRUA Faza II va avea ca rezultat permiterea fluxurilor bidirecționale permanente de gaze între interconexiunile cu Bulgaria și Ungaria, fiind asigurate următoarele capacități de transport gaze: capacitate de transport gaze către Ungaria de 4,4 mld mcm/an și de 1,5 mld mc /an către Bulgaria.*29) *29) sursa: Transgaz ... ... 5. STANDARDUL PRIVIND INFRASTRUCTURA 5.1. Identificarea infrastructurii unice
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
a zonei luată în considerare în cazul afectării principalei infrastructuri unice de gaze pe parcursul unei zile cu o cerere excepțional de mare, determinată statistic la fiecare 20 de ani. Infrastructura gazelor include rețeaua de transport a gazelor naturale, inclusiv interconexiunile, precum și unitățile de producție, instalațiile de GNL și instalațiile de stocare conectate la zona luată în considerare. Capacitatea tehnică a tuturor celorlalte infrastructuri de gaze disponibile în caz de deteriorare a infrastructurii unice principale de gaze trebuie să fie
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
400 kV, 220 kV și 110 kV. În plus, există stații electrice având tensiunea superioară de 400 kV și 220 kV contribuind la o lungime totală de 8.904,62 km pentru rețeaua de transport al energiei electrice, alături de linii de interconexiune care însumează un total de 489,04 km. Sursă: Transelectrica Din întreaga lungime a LEA, 83% au devenit operaționale între 1960 și 1979, iar 14% au devenit operaționale între 1980 și 1999. Doar 3% din LEA au fost construite după anul
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
elaborat de ENTSO-E la nivel european, urmărește evacuarea puterii din zonele de concentrare a SRE către zonele de consum, dezvoltarea regiunilor de pe teritoriul României în care RET este deficitară (de exemplu, regiunea nord-est), precum și creșterea capacității de interconexiune transfrontalieră. EU Action Plan on Grids, document publicat recent de Comisia Europeană, evidențiază necesitatea suplimentării surselor de finanțare pentru realizarea investițiilor în rețele electrice în scopul permiterii racordării noilor capacități de SRE. Se estimează sume totale de peste 400 miliarde
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de producție sau a celor provenite din import și transportul acestora. Scopul este de a livra în cele din urmă gaz natural utilizatorilor finali atât pe piața internă, cât și pe piețele internaționale de gaze naturale. SNT cu punctele de interconexiune Sursă: Transgaz SNT a fost conceput ca un sistem radial-inelar interconectat, fiind dezvoltat în jurul și având drept puncte de plecare zăcămintele de gaze naturale din Bazinul Transilvaniei, Oltenia și ulterior Muntenia de Est. Drept destinație au fost marii consumatori
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Europei Centrale și de Est contribuie la dezvoltarea piețelor de energie și a mecanismelor regionale de securitate energetică care funcționează după regulile comune ale UE. Cooperarea regională este o soluție eficientă la crizele aprovizionării cu energie. ENERGIE ELECTRICĂ Capacitatea de interconexiune a României a cunoscut o creștere de la 7% în 2007 la aproximativ 13,5% pentru capacitatea de export și de aproximativ 16% pentru capacitatea de import în ianuarie 2022. În ultimii ani, gradul de interconectare a crescut în tandem cu
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
pe conductele de transport internațional (T2+T3) era la 1 ianuarie 2022 de cca. 55.000 mii mc/zi (20 mld. mc/an), atât la intrare cât și la ieșirea din țară. România își dezvoltă continuu rețeaua de transport a gazelor naturale, inclusiv interconexiunile cu statele vecine, pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare cu gaz natural și a reduce dependența de Rusia. Aceasta implică participarea României în diverse proiecte transfrontaliere, precum proiectele Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
acoperirii necesarului, indiferent de țara de origine. Principiul cuplării piețelor are la bază prețul, fluxul de energie circulând de la prețul mai mic, la prețul mai mare, conducând în acest fel la egalizarea prețurilor între zone, în limita capacităților de interconexiune transfrontaliere. Vizând îndeplinirea obiectivului prioritar de integrare a piețelor interne, România a realizat procesul de integrare a pieței pentru ziua următoare și a pieței intra-zilnice în piețele unice pan- europene Cuplarea Unică a Piețelor pentru Ziua Următoare / Single Day-Ahead Coupling
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
reduce atât nevoia de import, cât și cea de export la prețuri prea mici, în cazul producției mult peste necesarul intern. OS 1.5. CREȘTEREA CAPACITĂȚILOR DE INTERCONECTARE TRANFRONTALIERĂ A REȚELELOR DE TRANSPORT DE ENERGIE România își propune mărirea/disponibilizarea capacităților de interconexiune pe toate granițele cu tarile vecine. În ceea ce privește obiectivul de interconectare de 15% în 2030 stabilit prin Regulamentul 1999/2018 privind guvernanța Uniunii energetice și a acțiunilor climatice, se intenționează ca acest obiectiv să fie depășit, în principal, prin
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
HU) și RO - Bulgaria (BG) care va crește conform traiectoriei liniare prezentate mai jos, preluată din "Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022 - 2031" elaborat de Transelectrica, document care include, de asemenea, un tabel, privind evoluția capacităților nete de interconexiune (NTC) până în 2030. Valori maxime lunare NTC [MW] 2021 2022 2023 2024 2025 HU -> RO 800 980 1.160 1.340 1.520 BG -> RO 700 1.110 1.470 1.830 2.190 [MW] 2025 2030 RO export 4.910 6.500 RO - HU 1.520 1.700 RO
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
reprezenta 33% din capacitatea instalată în sursele de producție a energiei electrice, ceea ce va permite o extindere substanțială a pieței de energie electrică la nivel european. O prioritate stringentă pentru România este dezvoltarea cu rapiditate a mai multor noi interconexiuni cu Republica Moldova. De asemenea, în contextul electrificării instalațiilor industriale, este necesară realizarea unor proiecte de investiții și reforme prioritare pentru întărirea rețelelor de distribuție și minimizarea/eliminarea golurilor de tensiune. OS 1.5.2. GAZE NATURALE: CONSOLIDAREA REȚELELOR DE TRANSPORT ȘI DISTRIBUȚIE
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
capacitatea totală instalată până în 2030. P.1.5.1. EXTINDEREA INTERCONECTĂRILOR TRANSFRONTALIERE DE ENERGIE ELECTRICĂ România este inclusă în Coridorul prioritar Interconexiunile electrice pe coridorul nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est (NSI East Electricity) care vizează realizarea de interconexiuni și linii interne pe direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea producției provenite din surse regenerabile. Proiectele de tip PCI vizând acest coridor sunt incluse în Regulamentul Delegat (UE) 2022/564 al Comisiei din 19 noiembrie
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor și Regulamentului (UE) 2017/1485 al Comisiei din 2 august 2017 de stabilire a unei linii directoare privind operarea sistemului de transport al energiei electrice. Proiectele aferente extinderii interconexiunilor sunt prezentate în detaliu în Capitolul 3 al PNIESC. România cooperează cu Republica Moldova pentru construirea unor noi linii de interconectare de 400 kV. România face parte de asemenea parte din proiectul transfrontalier de dezvoltare a rețelei de transport a
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
industriale) gata să preia sarcina în cazul unei întreruperi majore ... I.1.4.2. Rata de succes a testelor de transfer la sistemele de rezervă efectuate pentru a verifica eficacitatea planurilor de continuitate ... I.1.5.1. Capacitatea transfrontaliera de interconectare ... I.1.5.2. Număr de proiecte de interconexiune realizate ... I.1.6.1. Timpul mediu necesar pentru restabilirea serviciilor energetice, sistemelor de producție sau de altă natură după o perturbare majoră (indicator de recuperare rapidă) ... I.1.6.2. Procentul de reducere a întreruperilor de serviciu/producție pe an ca urmare a îmbunătățirilor în infrastructură
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
interes comun (PCI) în care România este partener, precum și alte proiecte majore de infrastructură incluse în Planurile de Dezvoltare a RET, respectiv a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale I.1.5.1. Capacitatea transfrontaliera de interconectare I.1.5.2. Număr de proiecte de interconexiune realizate P.1.5.2. Extinderea interconectărilor transfrontaliere de gaze naturale OS 1.6 Protecția infrastructurii critice P.1.6. Protecția infrastructurii critice împotriva atacurilor fizice, informatice și a calamităților R.1.5. Consolidarea siguranței infrastructurilor critice în energie I.1.6.1. Timpul mediu necesar pentru restabilirea serviciilor energetice, sistemelor
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
ființa umană Cerului și, bineînțeles, marii trinități budiste Shiva - Brahma - Vishnu. Și, dacă în Benares (astăzi, Varanasi) era și va fi în permanență o adevărată onoare să mori la chemarea zeului Shiva în brațele bătrânului Gange, în spațiul tăcut al interconexiunii însă, a-ți încheia cu tristețe concertul zgomotos al destinului pare a fi, în genere, un sacrificiu personal privat de semnificații multiple, la care și Antonio Meucci, dar și Alexander Graham Bell au contribuit încă din secolul al XIX-lea
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
acolo unde fenomenul extins și vizibil dirijat al desacralizării dinamice inundă cu o aviditate aiuritoare istoria înseși, de la primul și până la ultimul ei ungher neștiut nici măcar de către slujitorii ei devotați. Iar rolul deconstructivismului ateu, precum și cel al revoluției tăcute a interconexiunii, exact spre așa ceva au și fost direcționate cu precădere în intervalul temporal al ultimelor decenii parcurse. Ridicarea cu repeziciune a unui eșafodaj macabru sprijinit pe forma insalubră de dezîndumnezeire a lumii a reprezentat și reprezintă în continuare, după cum lesne se
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
să scrie exclusiv (1990, în revistă Florica a lui Nicolas Sylvain). Am considerat această succinta incursiune în biograficul autorului necesară pentru conturarea profilului sau poetic, întrucât cele două fațete - de traducător și poet francofon - se află mereu în interdependenta și interconexiune, cu atat mai mult cu cât el nu scrie decât în franceză. Afirm asta pentru că, iată, Constantin Frosin a debutat editorial ca scriitor mai întâi în limba franceză, în afara țării (L’ivre de peau hési(ț)e, L’Etoile d
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]