45,962 matches
-
Gheorghe Grigurcu Dacă potrivit definiției lui André Gide jurnalismul este ceea ce va interesa mîine mai puțin decît azi, putem observa că textele lui Mihai Zamfir, grupate sub titlul Jurnal indirect, au șansa de-a se așeza pe terenul fertil al cooperării dintre gazetărie și jurnalul intim. Evident, termenul jurnal conține, aici, o duplicitate
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
spună. Scrie de pildă C.J.: "Ce mai zice Cronicarul? Că revista noastră (nr. 3-4) ar cuprinde texte ale unor colaboratori care nu și-ar fi exprimat încuviințarea. Adică? S-a măritat Cuvîntul și n-a cerut încuviințarea părinților?" Nu ne interesează de către cine, de ce, cu cine a fost măritat Cuvîntul (de măritat, a fost măritat, asta se vede cu ochiul liber), dar fapt e că ne-am trezit publicați de dl Buduca în seria nouă a revistei, fără să fim întrebați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
dumnezeiască de la Skopje. Și o clipă am avut chiar iluzia că Floriana Flower e lângă mine... Eram hotărât să pun flaconul Într-un mic colet și să i-l expediez pe adresa redacției. Poate, În felul acesta, s-ar fi interesat cine e nebunul care... Numai că, În dimineața următoare, În vreme ce mă rădeam, ascultând, concomitent, un buletin de știri pe «France-Inter», mi-a izbit auzul vestea că un grup de ziariști francezi, Între care și Floriana Flower, dispăruse fără urmă, undeva
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
Profesor la Facultatea de Litere a Universității de Nord din Baia Mare, doctor în filologie din 1996, colaborator la Tribuna, România literară, Contemporanul cât și la publicații literare din afară, Gh. Glodeanu a scris destul de mult despre proza lui Mircea Eliade, interesat de fantasticul și de imaginarul de aici, proeminente la autorul Romanului adolescentului miop, al lui Maitreyi ori al Nopții de Sânziene. De fapt, toate monografiile incluse în colecția Dacia Educațional urmează aproximativ același mod de abordare analitică a scrierilor literare
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
de memorialistică al directorului României literare. Ne-a frapat amănuntul, pe care-l reținusem și din carte, că bunicul matern al autorului este găeștean. Dl Cristea notează în paranteză despre Găeștii cu pricina: "probabil altul decît cel dîmbovițean"... Ne-am interesat și am aflat că nu există alți Găești pe harta țării. Bunicul matern al dlui Manolescu se trăgea cu adevărat din Dîmbovița. Revista revistelor din Litere se referă la o polemică stîrnită de dl Ion Simuț, care a protestat în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
lui Ceaușescu este model de lașitate și turnătorie. A divulgat numele tuturor celor care l-au ajutat cu bani, a trecut în dreptul fiecăruia suma primită, cu precizia unui contabil, deși Ceaușescu nu avea de unde să știe și nici nu-l interesa acest lucru, el dorea doar scuzele în urma cărora să-i poată da slujbă și casă". în alt capitol al interviului, dl Buzura se referă la Fundația Culturală Română, amenințată cu transformarea. Problema principală o reprezintă, după dl Buzura, precaritatea fondurilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
fi aruncat cheia. Actuala clasă politică dă semne tot mai primejdioase că vrea să se eternizeze și că în acest scop nu mai contează culoarea politică. Și cu cît sondajele de opinie vor arăta că alegătorii sînt tot mai puțin interesați de oferta partidelor existente, cu atît trebuie să ne așteptăm la încercări din ce în ce mai agresive de conservare a mecanismului actual din partea politicienilor care și-au văzut sacii în căruță. Protestele venite din partea asociațiilor pentru apărarea drepturilor omului, care au amenințat că
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
fugă în gigantism și în alegorie, daca Brâncusi se adîncește în arhaic sau se înalță pînă simte tactil lumină glaciala și eternă a formei pure, Silvia Radu, minata fatal de aceeasi neliniște, găsește o a treia cale. Ea nu este interesată nici de epica lui Paciurea, de simbolismul sau narativ și puțin livresc, după cum nu are în vedere nici deposedarea de materie și dobîndirea stării de levitație pe care Brâncusi le-a experimentat cu atîta strălucire. Lupta ei cu lumea denotativa
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
aceștia se presară din belșug înjurături grele și veți obține povestea unui grup de tineri studenți (tot de la cămin și ei, ca și fetele Ceciliei Ștefănescu) care se droghează cu ce apucă, care ascultă o anumită muzică, pe care îi interesează un anumit tip de literatură și, mai ales, de scriere: "Așa am început să nu mai iau notițe, să nu mai scriu în caiețelul meu, ci direct pe pereți, ziduri, lifturi." Trecerea de la "caiețel" la mesajul dur, direct, la slogan
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
literară concepută de Mircea Popa sau descoperirile lingvistice ale Irinei, Petraș ce țin de domeniul gender studies ("limba română ș...ț este cea mai sexuată dintre limbile europene" - pag. 127), sunt diverse repere incitante pe care autoarea le prezintă cititorului interesat de o radiografie culturală a Clujului. Flavia Teoc, Din Capitala Provinciei. Interviuri cu scriitori clujeni, Editura Limes, Cluj, 2002, 152 p.
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
celui din urmă. Fără a ști nimic despre existența vreunui taoist în România, putem presupune însă lejer că filosofia chineză s-a bucurat de un real succes în rândurile cititorilor. în '91 m-am arătat și eu, ca atâția alții, interesat de cursurile de la Universitate ale Florentinei Vișan (ori de cele ale lui Radu Bercea, de filosofie indiană). Afișul era ținut, desigur, de Confucius și de Lao Zi, dar și de multe alte nume de referință pentru acest spațiu cultural. între
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
cititor; în ce mod dobândește cititorul o personalitate proprie, sau, mai bine zis, există un parcurs propriu fiecărui cititor? R.: Cred că da. De aceea cartea mea se numește O istorie a lecturii și nu Istoria lecturii. Ceea ce m-a interesat când am început s-o scriu a fost faptul că istoriile literaturii și ale cărții au fost întotdeauna scrise din punctul de vedere al scriitorului. Scriitor care, în ultimă instanță, influențează cel mai puțin destinul unei cărți. Cititorul este cel
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
unul dintre scriitorii săi preferați. Spunea că vom citi cutare, vocea era a mea, dar Borges era cel ce întrerupea lectura... Î.: Și vă întrerupea des? R.: Foarte des. Niciodată nu ajungeam la sfârșitul unui text. Fiindcă, pe Borges îl interesa modul cum era construit un text. Îi plăcea să-l fărâmițeze ca să vadă cum se combină între ele diferitele părți, cum era ales un anumit cuvânt și, de asemenea, ca să facă asocieri cu alte texte. Avea o memorie colosală. Î
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
bibliomanie și bibliofilie? R.: Cred că da. Bibliomania, așa cum o arată cuvântul, este un impuls aproape bolnăvicios în care ceea ce contează este obiectul și faptul de a-l poseda. Dar nu prin lectura în sine. Cred că bibliofilul, deși se interesează și de obiectul carte, se interesează mai ales de conținut. Propunem atunci să vorbim de biblioman ca de cineva care iubește lectura pentru lectură și care iubește o carte fiindcă a descoperit în ea un text care pentru el este
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
da. Bibliomania, așa cum o arată cuvântul, este un impuls aproape bolnăvicios în care ceea ce contează este obiectul și faptul de a-l poseda. Dar nu prin lectura în sine. Cred că bibliofilul, deși se interesează și de obiectul carte, se interesează mai ales de conținut. Propunem atunci să vorbim de biblioman ca de cineva care iubește lectura pentru lectură și care iubește o carte fiindcă a descoperit în ea un text care pentru el este important. Î.: Care este cartea vieții
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
care m-au însoțit toată viața de când le-am descoperit: Alice în Țara Minunilor, Don Quijote, Divina Comedie, câteva romane de Chesterton. Dar există și cărți care au fost - sau sunt - fundamentale pentru mine la un moment dat. De exemplu, mă interesez acum din nou de opera lui Bioy Casares - pe care o citesc cu o anumită nostalgie în acest moment, când Argentina a fost distrusă. Pot astfel să recuperez, prin literatură, o anume noțiune despre cum era această țară magnifică, acum
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
debarasați de unele volume? R.: Nu, deoarece cărțile au ceva miraculos: niciodată nu putem ști când vor deveni ale noastre. Poate exista în biblioteca noastră o carte pe care, ani de zile, decenii, n-am deschis-o, nu ne-a interesat. Și deodată vine o zi când o deschidem și găsim acolo răspunsul exact la întrebarea pe care tocmai ne-o puneam. Asta mi s-a întâmplat de multe ori. Dacă există un element de magie în lectură, cred că asta
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
citi în profunzime, spulberând propaganda și dogmele. Societățile noastre se tem de lectură, se tem de cititor. În același timp, transformă cartea în obiect comercial. Astfel, marile întreprinderi multinaționale care, înainte, nu se ocupau de carte, încep acum să se intereseze de industria editorială, de industria cărții. Vor să-l distrugă pe micul editor, pe micul librar, pe adevăratul librar, creând acele imense supermagazine. Î.: Dar în același timp se poate spune că se democratizează lectura. R.: Nu. Nu. Nu. Nu
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
nimic. Din punct de vedere financiar, este asigurat pe viață, din punct de vedere politic va găsi oricând o formulă de supraviețuire. Singurul lucru de care se temea Ion Iliescu - scormonirea dosarelor privind evenimentele din decembrie și mineriadele - nu mai interesează astăzi decât câțiva marginali obsedați de principii etice. Iar în 2004 nu va mai interesa chiar pe nimeni. Cu totul altfel stau lucrurile cu Năstase. Aproape doi ani de guvernare discreționară au arătat, în toată nuditatea lor hidoasă, paralizanta incapacitate
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
va găsi oricând o formulă de supraviețuire. Singurul lucru de care se temea Ion Iliescu - scormonirea dosarelor privind evenimentele din decembrie și mineriadele - nu mai interesează astăzi decât câțiva marginali obsedați de principii etice. Iar în 2004 nu va mai interesa chiar pe nimeni. Cu totul altfel stau lucrurile cu Năstase. Aproape doi ani de guvernare discreționară au arătat, în toată nuditatea lor hidoasă, paralizanta incapacitate a premierului de a guverna țara. Corupția a atins cote inimaginabile, producția se zbate între
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
ce hău se cască între dorința de a avea un loc de muncă și disprețul față de singurii capabili să creeze locuri de muncă: investitorii mici și mijlocii. în fine, veți fi uluiți să observați că toate aceste sondaje nu sunt interesate să afle părerea cetățeanului. Ele au drept scop manipularea lor. Induse meșteșugit, ideile care l-au determinat astăzi pe Adrian Năstase să iasă în prim-plan și să le dea o aparență de realism ("chiar sondajele cer ca dl. Iliescu
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
o prostie și nu-ți va pricinui dificultăți." Dacă "sfatul" lui Peter Brook este o glumă, ea a stat nu mai puțin la baza unei activități deosebit de îndrăgite. Așa cum au demonstrat numeroși cercetători, pe Kott în calitate de regizor nu l-a interesat să construiască în colaborare cu actorul un personaj, sau să compună un spectacol, ci să găsească mijloacele de a da piesei expresivitatea corespunzătoare. După opinia sa regizorul e liber să găsească "semnele" care nu sunt în textul propriu-zis dar trebuie
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
care să dea verdicte pentru istorie, care să încerce să-l prindă pe autor într-o frază, care să irosească spiritul poveștii (fie ea și un studiu critic) pentru un tîlc, pentru o formulare aforistică. Amănuntul este cel care îl interesează pe Cioculescu, detaliul semnificativ. întreaga sa critică a căutat posibilitățile narative ale analizei textului. Fascinația biograficului este de aceea firească la Cioculescu. De ase-menea, iuțeala cu care decodează versuri dintre cele mai ermetice - oroarea de emoție necontrolată îl caracterizează din
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
literară, care asigură continuitatea sau stîrnește reacțiunile înnoitoare. De altă parte, prestigiul romantismului francez se echilibra, în cadrul generației respective, cu autoritatea clasicilor francezi, din programa didactică de la Sfîntul Sava." Lui Cioculescu îi place să "sape" în jurul operelor consacrate. Nu-l interesează recuperarea unor autori, el se "răfuiește" doar cu vîrfurile: "vom reține edificiile durabile, relevîndu-le frumusețea, dar nu vom întîrzia în preajma venerabilelor grămezi de moloz, cu ingenioase căutări de crîmpeie de versuri sau de proză citabile, ca acele cartușe de pe cărămizile
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
de pasiuni fasciste, devenite un fel de tară etnică). Soarta germanilor din România este probabil cea mai dramatică în raport cu a celorlalte minorități, iar cartea lui Totok poate fi privită și din acest punct de vedere, dincolo de privirea dinăuntru oferită celor interesați de modul în care funcționa lumea literară în România anilor '70- '80 (și, în subsidiar, de încă un exemplu al felului în care merge mintea foștilor anchetatori convinși de nevinovăția lor; interviul cu fostul procuror Iosif Burcă e, din păcate
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]