451 matches
-
UAP 2010 - Saloanele Moldovei, ediția a XX-a, Muzeul de Artă Bacău (expo itineranta: Bacău, Chișinău) Expoziții personale 2009 - Suprapuneri, expoziție de pictură la Galeriile Top Art Iași 2009 - ÎnSEMNări, expoziție de pictură și grafică la Librăria Avant-Garde, Iași 2010 - Interferente, expoziție de pictură la Galeria Veche, Cluj Referință Bibliografica: Sublimul în arta / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 424, Anul ÎI, 28 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SUBLIMUL ÎN ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346857_a_348186]
-
sec XX, a fost o placă turnanată a legăturii dintre Nordul Mehedințiului, Plaiul Cloșani, Satele de sub munte, Transilvania și satele din Câmpia Bălăcitei și cele de pe Valea Dunării, după cum descrie și C.D. Ionescu5Zona Centrală, în același sens se observă unele interferente, influențe cu zone mai îndepărtate. În grupă celor 73 de ciupage din Zona Centrală(vezi Catalog-anexă) unele exemplare au fost destinate pentru o ținută din zile de mari sărbătoari cu broderie amplă subliniată cu mărgele policrome, paiete și fir metalic
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
es insondable, su corazón es un abismo”. (Salmo 64/63, 7) Am citit, de curând, o carte a doamnei Maria Nițu, scriitoare de talent, inteligentă și informată, care știe ce este literatura, și o practică pe mai multe registre, uneori interferente (ca în cazul de față, unde avem a face, simultan, cu, precumpănitor, proză - uneori fantastică: Luna de pe cer, Pubi din Căpâlnaș Express, Flash pe un peron ș. a., cu, precumpănitor, eseu: Melancolia Capricornului, Reciclare la cubul Rubik și, mai peste tot
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
o trecere la fel de inevitabilă către alte realități sociale. " Viața socială se preface, dar condițiile prefacerii ei nu sunt date de o logică specială a timpului, nici de o virtute a lui specială și exclusivă, ci de anume împrejurări contingente și interferente care se petrec în timp, dar care nu se produc în virtutea simplei treceri a timpului, ci se pot produce aici sau acolo, acum sau altă dată, fără ca timpul să fie factor decisiv în producerea lor" (Vulcănescu, 1997: 128). Astfel, cele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
etiologia unei opere de artă, sau - ceea ce este același lucru - a spiritului unui scriitor. Acești termeni, împrumutați de la științele naturale, nu vor să fie decât niște metafore clarificatoare și nimic mai mult.” Vrând să abordeze o creație din perspective multiple, interferente, el ajunge la concepția, foarte modernă, de „critică completă”. Nu o metodă unică, universal valabilă, ci elasticitate și adecvare a instrumentelor de cercetare la obiect, pluriperspectivism și cumul de metode, iată dezideratul formulat în dialogul polemic cu Paul Zarifopol: „Critica
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
serie, dacă nu unei cabale. Depășind faza criticii impresioniste, mentorul de la Sburătorul opunea atacurilor concertate împotrivă-i o știință și o conștiință, ambele perfect adecvate momentului, de unde autoritatea și interesul peste timp; odată cu revizuirile, apoi cu ideea modernizării literaturii, teze interferente în fond, se afirma ultimul mare critic de directivă, un reper de excepție. „Lovinescu nu se revizuiește”, preciza el respingând incriminările despre inconsecvențe imaginare, cu urmări de ordin axiologic. Redactând Istoria literaturii române contemporane (I-VI, 1926-1929), scopul declarat expressis
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
cred că criteriul limbii literare este determinant pentru definirea statutului de exilat al unui scriitor. Absolutizarea acestui criteriu, aparent „pur literar”, introduce sau agravează o anumita ambiguitate legată de „originea națională”, trece cu vederea situațiile frecvente de bilingvism sau de interferente multiculturale și multilingvistice, căutând să stabilească o identitate și o apartenența „autentice”. Iată de ce decepțiile scriitorilor din țară față de demobilizarea scriitorilor din exil sunt În același timp de Înțeles și de dedramatizat. Definirea critică a exilului doar prin relația cu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
primit din partea lui Martin Diewald, Dirk Konietzka și a lui Angelika Haas. Țin să le mulțumesc și aici. Rețea compusă din 8 institute și centre situate În șapte țări. Cf. Social Sciences Infrastructure Network în a Growing European Community (1999). Interferente Între marxism și funcționalism au fost remarcate la momentul apariției lor de Gouldner (1971, pp. 447-477). Voslensky (1980, pp. 256-259). Refuzul „elitismului” n-a Împiedicat niciodată afirmarea rolului de „avangardă” al partidului, În raport cu clasa muncitoare sau chiar cu Întreaga societate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Neda Pavlova (Sravnitelna harakteristika na bălgarskite samodivi, rumănskite zâne i srăbskite vili), Paula Tănăsescu (Motivat za svatbata na slănceto i lunata v bălgarskata i rumănskata mitologhia), Antoaneta Olteanu (Personnages démoniaques dans leș contes populaires roumains et russes), Gheorghe Călin (Concordante, interferente și elemente de structură compoziționala în cântecele slovace și românești), Nicolae Roșianu (Eposul popular rus și balada populară românească, Formele tradiționale în basm. Formule inițiale, Tradiție și inovație în basmul contemporan. Destinele formulelor tradiționale), G. Mihăilă (Receptarea în România a
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
I.C. Chițimia, G. Mihăilă ș.a. Plămada cărților (1997), volum alcătuit din articole și studii de teorie, critică, istorie literară și comparatism, își propune să sugereze câmpul din care se adună informațiile „plămădite” în infrastructura unor opusuri. În perimetrul acelorași discipline interferente care au dominat activitatea lui V. intră lucrarea Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi (2001), care înregistrează cronologic traducerile din literatura polonă în limba română, precum și ecourile lor, fiind însă mai mult decât o bibliografie comentată critic. SCRIERI
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
siostry Diany [Dublă crimă a sorei Diana], Cracovia, 1981 (în colaborare); Ana Blandiana, Pi¸eta Achillesowa i inne wiersze [Călcâiul lui Achile și alte poezii], Cracovia, 1984; Geo Bogza, Lata i wieki [Ani și secole], Cracovia, 1986. Repere bibliografice: Velea, Interferente, 71-73. St. V.
SZUPERSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290031_a_291360]
-
în domeniul teoriei stilului și al istoriei stilisticii. Interesat cu deosebire de problema expresivității ca atribut esențial al limbii artistice, autorul face importante precizări de natură teoretică și metodologică privitoare la cercetarea stilistică, tratează sistematic raporturile dintre stilistică și domeniile interferente, cum ar fi retorica, poetica, estetica, sociolingvistica sau critica literară, pentru a-și verifica ulterior ideile prin analiza textelor literare și a aplica metodele criticii stilistice în exegeza operei unor autori ca I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
frumuseții constă în „a-i săvârși faptele”. M. o face - cum remarca Eugen Simion - într-un limbaj „lipsit de poezie în sensul tradițional”. În eseurile din Cartea pierdută (o poetică a urmei) (1998), autorul recitește „basmele românilor” dintr-o perspectivă interferentă viziunii care îi structurează poezia. E o lectură incitantă, inventivă, simultan ludică și gravă, mereu atentă la simboluri. SCRIERI: Cartea de iarnă, București, 1981; Poemul care nu poate fi înțeles, Târgu Mureș, 1993; Cartea pierdută (o poetică a urmei), Bistrița
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
semnul derizoriului: saturația livresca pare să impună întoarcerea la real, dar demersul liric rămâne mai degrabă controlat decât spontan. Postmodernist prin gustul pentru metapoem sau ironie, N. recurge adeseori la o imagistică suprarealista și se apropie de autorii avangardei. Jocul interferentelor livrești (Apollinaire, René Char, Saint-John Perșe ș.a.) e valorizat cu abilitate, expresia fiind trecută cu o mână sigură prin filtrări succesive până la o maximă condensare. Poetul pare însă mai puțin preocupat de perfecțiunea tehnică exterioară, cât de miezul unei lirici
NASTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288356_a_289685]
-
Tertulian, „Carte despre drumuri lungi”, VR, 1965, 9; Demostene Botez, Ion Pas la 70 de ani, GL, 1965, 41; Eugenia Tudor, „Povestiri vechi și noi”, GL, 1966, 29; Râpeanu, Noi, 233-239; Aurel Martin, „Zilele vieții tale”, LCF, 1968, 3; Râpeanu, Interferente, 217-220; Emil Manu, O operă fundamentală a literaturii lui Ion Pas, RMB, 1971, 8375; Vârgolici, Comentarii, 290-302; Al. Raicu, Luminile oglinzilor, București, 1974, 185-194; Oprea, Incidente, 59-65; Vârgolici, Scriitori, 255-260; Ion Pas, DCS, 60-61, 177; Dicț. scriit. rom., III, 633-635
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
Rochefoucauld, Anna de Noailles, Paris, 1956; Histoire des littératures, coordonator Raymond Quéneau, Paris, 1958, 993, 1367, 1387; Louis Perche, Anna de Noailles, Paris, 1964; Jean Cocteau, La Comtesse de Noailles. Oui et Non, Paris, 1963; Negoițescu, Scriitori, 489-500; George Hanganu, Interferente și peisaje literare franceze, București, 1973, 70-87; Cristian Popișteanu, Anna de Noailles, RL, 1976, 42; Maria Platon, O poeta a luminii și a soarelui, CRC, 1976, 52; Titus Bălașa, O carte despre Anna de Noailles, R, 1977, 9; Elisabeth Higonnet
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
schimbările din prima ar reverbera în cealaltă. De exemplu, ar admite că inegalitățile de gen din structura socială ar fi anihilate de construcția egalității parteneriale în familie. O astfel de abordare este evident naivă sociologic. Instituțiile și structurile sociale sunt interferente, una facilitează sau blochează construcția celeilalte. Egalitatea de gen în familie nu poate deveni reală în condiții de ubicuitate a inegalităților de gen pe piața muncii, în politică și în cultură și de conservare a vechilor relații de putere dintre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de violență culturală, ceea ce contează până la urmă e doar respectul pentru fantasma celuilalt?” („What Is Wrong with Tolerance?”, în Jörn Rüsen școord.ț, Jahrbuch 2000/2001, Kulturwissenschaftliches Institut, Essen, 2001, p. 339; traducerea îmi aparține). Cum să conviețuiești cu diferențele interferente și (potențial) conflictuale, iată marea problemă. O soluție practică e sugerată prin conceptul de toleranță activă, bazată pe recunoașterea și acceptarea diferenței. Vezi studiul lui Alois Wierlacher, „Aktive Toleranz”, în volumul colectiv editat de același, Kulturthema Toleranz. Zur Grundlegung einer
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
într-un paralelism tensionat, câteodată ostentativ și insistent explicitat, un spațiu al vieții și un spațiu al morții. Ambele sunt incluse în cele din urmă în ceremonialul vieții, perfidul mesager al extincției, al golului. Mai întâi, Cetatea și Dunărea, realități interferente, puncte de reper în peisaj (exterior și interior), apar disputate de viață și de fantasmaticul ei dublu. Și în nebuniile de-o clipă ale lui Șefki, în învălmășeala gândurilor, în visele sale treze, reverberează concomitent impulsul spre viață și simțământul
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
în preajma sau chiar prin intermediul cercetărilor privind duratele istorice aparținând școlii de la Annales și, cu precădere, lui Fernand Braudel. Cărțile acestui istoric sunt adevărate lecții pentru istoriografia europeană, lecții fără de care nu mai pot fi reconstituite de-acum înainte planurile dintotdeauna interferente ale istoriei, circulația pedestră a umanității, infrastructurile ei. La Méditerranée et le monde méditerranéen à l’époque de Philippe II este cartea ce a făcut deja înconjurul lumii și care aduce cu sine o imagine globală asupra uneia dintre cele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în locul celui pe care l-am investit ca țintă a iubirii noastre, nu mai apare menținându-se o sferă închisă oricărei noi persoane ce s-ar ancora în preajma sinelui nostru. Aici prezența celui drag este înlocuită, fără sincopa unei pauze interferente, cu prezența morții acestuia, chipul viu al ființei iubite fiind alungat de chipul morții sale ce-i preia locul și statutul de oglindă răsturnată, oglindă nu a sufletului ci a despărțirii dintre spirit și caverna corporalității. În acest sens, se
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
să înțeleagă la rându-i textul. De aceea, Monica Lovinescu oprește pentru sine neajunsurile înțelegerii și oferă plăcerea de a pătrunde facil tainele textelor. Paul Cornea precizează că "interpretarea pune în lucru trei demersuri, care nu se desfășoară succesiv, ci interferent, într-o ordine determinată de împrejurări. Cele trei demersuri sunt: ancheta istorico-filologică; găsirea centrului (centrelor) de polarizare semantică; poziționarea față de tradiția interpretativă"291. Ancheta istorico-filologică tratează acuratețea, integritatea textuală și mediul în care apare. Găsirea centrului de polarizare semantică presupune
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la probleme de atelier. Privilegiul creatorului de a pătrunde în inaccesibil, de a trimite sonde dincolo de orizont, sfârșește prin a da inefabilului dacă nu un corp și o carnație, cel puțin o vibrație de neuitat. Tehnicile argheziene sunt, în fapt, interferente, împletite, complementare, făcând ca incandescența vizionară (sau în accepție demiurgică logosul) și slova făurită, adică travaliul artistic, să acționeze convergent, amplificând la maximum forța de reprezentare. Înainte de a ne referi pe scurt la I. Barbu, să ne întoarcem o clipă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
acționăm împotriva înclinațiilor noastre. Primul tip se apropie de modul descris astăzi ca frustrație”. Într-adevăr, frustrația implică prezența unui conflict între două tendințe: una care se leagă de tipul de relație „scop-reacție”, și alta care apare sub influența „condițiilor interferente”. Așadar, „tensiunea afectivă”, ca aspect de conținut al fenomenului frustrației, trebuie legată de condițiile deposedării: dacă motivele care susțin scopul propus sunt relativ minore, atunci subiectul în cauză, fie că acceptă noua situație și continuă activitatea ca și cum nimic nu s-
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fericit), CU CE SCOP (pentru a pune în circulație o informație, pentru amuzament, pentru a convinge, pentru a manipula, pentru a oferi sprijin emoțional unei persoane, pentru a consilia, pentru a vindeca etc.). În cadrul societății, limba ândeplinește mai multe funcții interferente: de etichetare (adică de identificare și numire a obiectelor din realitate), de interacțiune (de relaționare cu ceilalți membri ai societății), de transmitere (de informație), de satisfacere a unor nevoi individuale și sociale (exprimarea emoției, structurarea gândirii, organizarea relațiilor interumane, rămânerea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]