KorAP: Find »[drukola/base=interindividual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...20 >

491 matches

Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432

programe de recuperare fizică, incluși În activități care să dezvolte interacțiunea și comunicarea cu cei din jur. Manifestările din sfera motricității trebuie privite În strânsă relație cu dezvoltarea intelectuală, cu expresia verbală și grafică, cu maturizarea afectiv-motivațională și calitatea relațiilor interindividuale ca expresie a maturizării sociale. Nu de puține ori, pot fi Întâlniți copii care prezintă o slabă dezvoltare a mișcărilor mai complicate ale mâinii, dificultăți În trecerea de la o mișcare la alta sau În executarea unor mișcări pe baza anumitor

Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180

Este vorba, în primul rând, de înțelesul diferit pe care subiecții îl atribuie unuia și aceluiași cuvânt, intervenind astfel un factor necontrolat, deoarece în prelucrarea datelor noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ele ar avea un referențial ontic identic. Polisemia interindividuală e cu atât mai pronunțată cu cât noțiunea exprimată de cuvânt e mai complexă și abstractă. Cuvinte ca „tradiție”, „progres”, „valori” sunt în mai mare măsură interpretabile decât cele de „mâncare”, „plimbare” etc. Teoria cogniției sociale accentuează însă că în

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
mare măsură interpretabile decât cele de „mâncare”, „plimbare” etc. Teoria cogniției sociale accentuează însă că în joc nu e doar aspectul semantic, ci că, prin schemele mentale și cadrul de referință, întrebări și propoziții întregi capătă alte înțelesuri. Însă diferențele interindividuale sau intergrupale de acest gen nu trebuie exagerate, doar că este nevoie, așa cum am mai arătat, ca proiectantul chestionarului să fie foarte atent la formularea întrebărilor. Funcționarea mecanismelor prin cadre de referință, scheme mentale, tipificări, atribuiri vizează și relația cognitivă

Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449

Pentru cea mai mare parte a genelor umane, presiunea selecției naturale nu este atât de puternică, iar evoluția este atât de înceată, încât nu va fi vizibilă într-un număr mic de generații. Un exemplu foarte citat privind lipsa variabilității interindividuale la nivel de fitness între fenotipurile homozigote și heterozigote este cel al albinismului (pentru detalii, vezi informațiile recente raportate de Organizația Națională a Albinismului și a Hipopigmentării, www.albinism.org). De exemplu, în cazul unei maladii autozomale recesive homozigote, așa cum

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
spus, modelul social standard (în diversele sale variante) presupune că există anumite structuri generale ale minții umane care, prin interacțiune cu diferite medii (incluzând cultura), duc la asimilarea diverselor conținuturi, acest proces exprimându-se în final în similarități și diferențe interindividuale, care oglindesc similaritățile și diferențele de mediu/culturale. Așadar, dacă dorim să cunoaștem mai bine mecanismele psihologice, trebuie să ne orientăm spre cultură, nu spre biologic. Pariul psihologiei evoluționiste este însă că arhitectura minții umane e formată dintr-o mulțime

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
că bulgarii pun mai mare preț pe frumusețea fizică a partenerului decât olandezii. Evident că tendința este să interpretăm aceste diferențe ca fiind diferențe culturale, care, apoi, prin intermediul învățării (pe baza modelului social standard), se transpun în similarități și diferențe interindividuale. Cercetările pe linia psihologiei evoluționiste au propus un alt model, care vizează structuri cognitive expert. Ipoteza avansată a fost că selecția partenerului depinde de agenții patogeni din mediul ecologic. Altfel spus, dacă există mulți agenți patogeni, atunci vom pune un

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
variațiile culturale în prevalența patogenilor este corelată la un nivel de r = 71 cu importanța medie culturală acordată atractivității fizice; așadar, variațiile în agenții patogeni explică 50% din variațiile culturale. Diferențele culturale există, dar ele nu explică similaritățile și deosebirile interindividuale, ci le descriu. Așadar, similaritățile și diferențele culturale nu sunt factori explicativi, ci care trebuie explicați. O linie explicativă a componentelor culturale poate veni, așa cum am demonstrat mai sus, pe filiera psihologiei evoluționiste. 2.3. Ce nu este psihologia evoluționistă

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
nu codifică proteine. Seturile de SNPs par a fi moștenite în bloc (haplotipuri). Aproximativ 60% dintre genele cunoscute au cel puțin un SNP cu o frecvență de 1% sau mai mare. 4.2.2. Recombinările O altă sursă de variație interindividuală este reprezentată de recombinare - producerea unor combinații genetice. Recombinarea cromozomială poate fi intercromozomială - între cromozomi „întregi”, prin asortarea independentă a cromozomilor omologi - sau intracromozomială - între „părți” de cromozomi, prin schimbul reciproc și egal de gene între cromozomii omologi. 4.2

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
cât mai atentă a rudelor probandului pentru un număr mai mic de generații (trei, de obicei) este preferată culegerii unui număr uriaș de date, dar cu validitate incertă. O altă variabilă care poate complica realizarea unui pedigri o reprezintă variația interindividuală a unor caractere, fie datorită factorilor genetici (de exemplu, diferențe la nivel de locus între diferite alele), fie datorită factorilor de mediu. Populațiile închise sau insulare, cum ar fi populațiile amish sau mormonii, în care familiile sunt numeroase și reproducerea

Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617

publice și limitarea rolului statului privind controlul și reglarea unor activități. Pe scara acestui liberalism există mai multe grade. Adepții extremelor consideră că statul nu trebuie să intervină decât pentru a arbitra sau pentru a constrânge, cănd relațiile și contractele interindividuale sau inter-organizaționale nu functioneaza. Argumentele concepției liberale sunt, pe de o parte, delimitarea proprietății de stat de ineficacitate și, pe de altă parte, nevoia de libertate a cetățeanului în fața riscurilor puterii excesive a agenților publici. Concepția juridică insistă asupra statului

Managementul public by Doina Mureșan (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629

precizează că termenul de rețea este utilizat atunci când accentul se pune pe o perspectivă mai largă, deschisă spre exterior, potrivit teoriei sistemice (microsistem, macrosistem, sistem, subsistem de rețelele socioumane), iar termenul de relație se utilizează când accentul cade pe perspectiva interindividuală (relațiile între membrii unei echipe, familii, etc). Rețelele de relații de care dispune o persoană la un moment dat pot include: soțul/soția, copiii, părinții, părinții soțului/soției, rudele, prietenii apropiați, grupurile religioase, colegii, subordonații, vecinii, grupurile profesionale, cluburile sociale

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

dispărut constrângerea care apăsa asupra piețelor alimentare, a apărut un dublu dinamism: • în majoritatea cazurilor, piața liberă s-a substituit pieței administrative, însă a devenit cotidiană; • în unele cazuri (Dongou, Etoumbi), piața a dispărut; s-a revenit la simplele tranzacții interindividuale. Această explozie a pieței în momentul suprimării constrângerii exterioare este izbitoare la Etoumbi, unde trăiesc 500 salariați și unde partea acoperită a pieței rămâne goală. Sistemul de cerere și ofertă aduce în mod mecanic, fără niciun fel de compensație, o

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
natura organizării familiale, bază unică a vieții sociale a satului. Este vorba de un ansamblu de statute definite prin poziția familială a individului, de serii de atitudini, de gesturi stereotipate, de obligații particulare care încorsetează, codifică într-un fel relațiile interindividuale. Sistemul familial apare ca o reglementare care disciplinează raporturile între oamenii din sat, consecința fiind aceste deviații ținute permanent sub control, aceste compromisuri și aranjamente după lungi discuții, această nedeterminare a regulilor care reprezintă cotidianul vieții sociale și care descurajează

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
care încearcă neîncetat să recâștige terenul pierdut. În general, fiecare plantator tinde în mod clar să-și izoleze plantația. În cazul primei zone, asistăm la o reorganizare a unui teren deja existent: nu vom intra în jocul complex al relațiilor interindividuale care presupun prezența sau absența gardului. Totuși, tată și fiu, frați de sânge își păstrează parcelele care alcătuiesc o singură fâșie; îndată ce înrudirea a doi vecini eludează familia elementară, apare materializarea limitei. Iată tabelul cu numărul arborilor de cafea pentru

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
930 Akandja (1 F. 40 ani) 9 940 Ombandza (divorțat 40 ani) 7 270 Ongoba (divorțat 40 ani) 5 665 Gyika (celibatar 21 ani) 3 495 Aceste diferențe considerabile de bogăție nu pot să nu aibă consecințe importante asupra raporturilor interindividuale; mai mult, această acumulare de obiecte de veselă și de haine (aproape 60% în total) presupune o anumită originalitate în natura fenomenului consumului. Vom regăsi deci aceste bunuri pe tot parcursul analizei noastre. Să ne mulțumim cu o remarcă. O

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Prin intervenția directă în aceste afaceri, el și-a creat o "clientelă", și-a impus puterea personală în fața grupurilor familiale, de unde lupta șefilor împotriva obiectelor simbolice tradiționale (inele, lănci) care interveneau până în ultimii ani, odată cu banii, în reglementarea acestor raporturi interindividuale. Banii se dovedesc un element care transformă profund grupul familial. În ei înșiși, banii sunt complet independenți de acest univers al raporturilor personale. Ei pot fi obținuți, în afara lui, prin activitatea individuală de producție. Sau grupul familial e construit pe

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
familial. În ei înșiși, banii sunt complet independenți de acest univers al raporturilor personale. Ei pot fi obținuți, în afara lui, prin activitatea individuală de producție. Sau grupul familial e construit pe statutul persoanelor (funcții speciale sau vârstă) și pe raporturile interindividuale care decurg din acest joc al statutelor, sau banii ca realitate autonomă cimentează aceste raporturi, de unde reiese că acest joc dintre persoane este distrus. În interiorul grupului familial, bogăția va determina legăturile personale: în faza de colectă familială, cel care are

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
pe de o parte, pe legătura dintre individ și forma obiectului (utilizarea), pe de alta, pe un dinamism intern de depășire sau, mai exact, pe raportul dintre cei doi factori. La Okelataka, consumul monetar e în totalitate determinat de raporturile interindividuale. Este vorba de un consum ostentativ, de acel conspicuous consumption al lui T. Veblen. Nu avem suficiente elemente pentru a-i descoperi specificitatea. Ce devine marfa? După cum am văzut, realitatea utilizării ei este pur contingentă, forma ei nu are nicio

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
comercial pus în cauză în acest fel? Obiectele schimbului capătă o realitate în ele însele, indiferent de persoanele care se află în contact. Există o contradicție absolută cu universul sătesc, construit, cum am văzut mai sus, pe raporturi personale. Relațiile interindividuale nu sunt nicidecum mascate de un joc al obiectelor materiale independente, ci sunt determinate de statutul reciproc al persoanelor, de dialogul rolurilor. Procesul de depersonalizare a raporturilor umane este refuzat. Limitele acestui refuz pot fi circumscrise: • raporturi comerciale de orice

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
izolat, formând un microcosm care-și epuizează realitatea; el este în mod direct și solidar legat de suprastructura administrativ-comercială cu care se află în raport de dependență. Realitate umană întoarsă către sine, comunitatea sătească rezidă în întregime în jocul raporturilor interindividuale; prinsă în organizarea comercială generală, raporturile sale interindividuale sunt construite pe manifestările locale ale acestui sistem. Structura satului constă în raporturi interindividuale al căror principiu se află în economia monetară. Relațiile dintre săteni se reduc la un tip de raport

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
el este în mod direct și solidar legat de suprastructura administrativ-comercială cu care se află în raport de dependență. Realitate umană întoarsă către sine, comunitatea sătească rezidă în întregime în jocul raporturilor interindividuale; prinsă în organizarea comercială generală, raporturile sale interindividuale sunt construite pe manifestările locale ale acestui sistem. Structura satului constă în raporturi interindividuale al căror principiu se află în economia monetară. Relațiile dintre săteni se reduc la un tip de raport foarte special, "raportul de paradă", care, într-un

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
află în raport de dependență. Realitate umană întoarsă către sine, comunitatea sătească rezidă în întregime în jocul raporturilor interindividuale; prinsă în organizarea comercială generală, raporturile sale interindividuale sunt construite pe manifestările locale ale acestui sistem. Structura satului constă în raporturi interindividuale al căror principiu se află în economia monetară. Relațiile dintre săteni se reduc la un tip de raport foarte special, "raportul de paradă", care, într-un fel, se situează la granița dintre raportul personal pe baza căruia era organizat universul

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
raportul de paradă se situează între aceste două principii de organizare: Rămânem mereu în limitele universului contactelor directe, așadar căutarea puterii asupra indivizilor este dinamica de bază. Manifestările economiei monetare (plantații și mărfuri) sunt cadrele de referință ale acestor relații interindividuale, deci vorbim de o dispariție a mistificării raporturilor personale (persoana încremenită în statutul ei și reglementarea între persoane). Este vorba de procese care nu s-au încheiat: lumea lucrurilor nu și-a dobândit autonomia completă; relațiile umane nu s-au

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
care pot fi dobândite de toată lumea. Regruparea universului în jurul individului este imposibilă (salariat, acumulare capitalistă), dată fiind această urmărire a puterii asupra persoanelor care interzice în mod paradoxal alienarea activității. De aici ia naștere o adevărată stare de anarhie; luptele interindividuale inutile și reacțiile colective de opoziție față de orice pot apărea ca o tentativă de instaurare a unei dominații economice individuale (cf., de exemplu, luptele împotriva citadinilor la întoarcerea lor). Abrevieri* AOF Africa Occidentală Franceză BJP Baharatiya Janata Party (mișcare fundamentalistă

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

este definită prin intermediul relațiilor ce se stabilesc între indivizii ce împărtășesc anumite idei, atitudini, interese și valori și tind să se asocieze de pe poziții egale, fără a exista constrângeri în această asociere. La rândul său, solidaritatea organizațională vizează cooperarea/colaborarea interindividuală și intergrupală, dar fundamentată pe relațiile formale, pe rolurile deținute în organizație, relaționare asigurată de necesitatea îndeplinirii unor sarcini împreună (în echipă). Corelate, cele două criterii definesc "matricea arhitecturii sociale", care cuprinde patru tipuri de cultură organizațională: cultura de tip

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]