6,119 matches
-
făcut!). În mod special merită analizată situația actuală a formulelor glumețe, familiar-argotice, inovatoare, din limbajul tinerilor. Multe exemple din această categorie pot fi furnizate de situațiile speciale de "oralitate scrisă" ale Internetului, în condițiile specifice ale acestui canal de comunicare: interlocutorul dublu, individual și colectiv; interlocutorul adesea necunoscut, ascuns sub un pseudonim ș.a.m.d. Dacă excludem adresarea cu numele propriu, categoria cea mai bogată din conversațiile juvenile e cea a epitetelor injurioase, adesea mizînd pe purul efect cantitativ, cumulativ - "să
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
analizată situația actuală a formulelor glumețe, familiar-argotice, inovatoare, din limbajul tinerilor. Multe exemple din această categorie pot fi furnizate de situațiile speciale de "oralitate scrisă" ale Internetului, în condițiile specifice ale acestui canal de comunicare: interlocutorul dublu, individual și colectiv; interlocutorul adesea necunoscut, ascuns sub un pseudonim ș.a.m.d. Dacă excludem adresarea cu numele propriu, categoria cea mai bogată din conversațiile juvenile e cea a epitetelor injurioase, adesea mizînd pe purul efect cantitativ, cumulativ - "să vedem dacă te prinzi de
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
cu Emil Ocneanu, proprietarul librăriei, și cu alți scriitori. Nu m-am apropiat însă decât târziu de critic, spre sfârșitul lui 1939, când l-am abordat întrebându-l dacă îmi permite să asist la ședințele Cenaclului "Sburătorul". I-am comunicat interlocutorului meu că, fără a-i fi fost elev, trecusem vremelnic pe la "Mihai Viteazul" și că rămăsesem foarte impresionat de prezența lui. Extrem de afabil, Lovinescu a dat curs fără ezitare dorinței mele și astfel, începând cu primul sfert al lui ianuarie
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
intervievatoarea ideală. Nu ar fi trișat luînd interviuri scrise, trebuia să vadă omul, să tatoneze terenul, să descopere calitatea "aluatului ", să-l pipăie cu întrebarea. Avea darul de a întreba în așa fel încît să scoată maximum de omenesc de la interlocutor. Nu-l manipula și nu caută strălucirea cu orice preț. Se plia pe structura celuilalt. Toate interviurile ei se citeau cu un interes extraordinar. Era jurnalistă pur sînge. Colegii ei de redacție de la Dilemă au strîns o parte (cam o
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
Glasgow, de exemplu, sau din Montreal ori Paris, să poarte cu el o discuție sau două, și apoi să ajungă la o concluzie. Elementele importante în profesiunea lui erau receptivitatea la impresii, judecata intuitivă, capacitatea de evaluare a caracterului unui interlocutor și abilitatea de negociere răbdătoare. Niciodată în întreaga lui carieră, pusă în slujba serviciilor secrete, nu-i trecuse măcar prin minte să escaladeze ziduri sau să sară de pe un acoperiș pe altul. Se considera un negustor cu o autoritate consolidată
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
Treburile astea le făceau alții. Misiunea lui consta în a stabili contacte, a pune la cale și a pregăti întîlniri, a calma temerile și a adormi bănuielile și, fără a-și slăbi vreo clipă propria precuație și prudență, a transmite interlocutorului o senzație de relaxantă intimitate, asemenea unui consilier matrimonial optimist, dar, în același timp, de a pătrunde cu agerime și răceală sub pielea străinului: Era oare un impostor? Un șarlatan amator? Sau un escroc experimentat și perfid? Sau poate doar
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
delicata muncă de clasificare. Întotdeuna, Yoel ținea să descifreze persoana cu care se confrunta, înainte de a face primul pas. Lucrul cel mai important era să știe cine anume stă în fața lui și de ce. Care era punctul slab, fisura camuflată de interlocutor? Ce gen de satisfacție sau de recompensă urmărea acesta? Ce fel de impresie se străduia să facă asupra lui bărbatul sau femeia cu care vorbea? De ce anume se rușina respectiva persoană și cu ce anume se mîndrea? De-a lungul
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
-Bă, rigolă, vezi că te împiedici în bretonul neandertalian și-ți turtești figura de infractor nativ! Însă, dinamovistul respectabil care este Cornel Dinu, nu se putea preta la asemenea expresii, mai ales în fața camerelor de filmat; dimpotrivă, el își probează interlocutorii cu fraze construite elegant-meșteșugit, după modelul socratian, tocmai pentru a-i putea umili după aceea cu o logică a construcției conceptual-filozofice cum numai la "Recursul etapei", "Minutul 91", sau/și "Procesul etapei" se mai poate auzi... Sunt exact emisiunile unde
Pițurcă, Dinu și Lombroso by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12842_a_14167]
-
dacă lumea n-ar vrea să știe ce are de spus acesta, l-ar mai căuta ziariștii, sau sînt cu toții instrumentele unui grup de influență? George Onofrei, redactorul șef al noii reviste de la Iași se face vocea curiozității publice, întrebîndu-și interlocutorul în primul rînd în legătură cu scandalul din CNSAS și atmosfera de acolo, acum. Iată fragmente din răspuns: "Pentru mulți mai contează totuși cine a făcut poliție politică. Cei interesați vin să-și vadă dosarul. Eșecul major al CNSAS-ului, care e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
de curte al lui Nicolae Ceaușescu este parlamentar din partea partidului de guvernământ. I-am răspuns că așa stau lucrurile, ba mai mult, acesta se află pe un loc eligibil și pentru alegerile din noiembrie. După un scurt moment de tăcere, interlocutorul meu a spus: la noi n-a fost și nu este posibil ca adulatorii lui Hitler sau Honecker să devină demnitari din partea unui partid democratic; când un partid promovează asemenea indivizi, el se află departe de normele unui partid european
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
se referă la amestecul meu în politică, într-un domeniu pentru care n-aveam nici chemarea, nici competența să mă amestec, fiind inaptă de a descifra complicatele și sumbrele ecuații ale acestei activități. Deci, spre iritarea unora din recenții mei interlocutori români, am continuat să spun că nu mă amestec în politică, drept care mi-au servit o replică aidoma celei care mi s-a spus când aveam 15 ani, de către cei care voiau să mă atragă în mișcarea comunistă: "A nu
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
partenerului de dialog", 114) este vorba de vocative, interjecții, mai ales de particulele măi, bă, bre etc.; la germani, în inițierea dialogului se folosește verbul mai mult decît interjecția, e mai puternică performativitatea explicită, se manifestă "distanța și reținerea față de interlocutor" (p. 103). Diferențele regionale sînt urmărite în tipurile de acte de limbaj, în folosirea interjecțiilor, a apelativelor, a diminutivelor. Se confirmă astfel imaginea mai veche, dar niciodată demonstrată lingvistic, a unei Muntenii caracterizate prin locvacitate, afectivitate, expresie energică: "autoafirmarea emoțională
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
pe ocolite" (p. 89); "Vorbitorii tind să răspundă cu anticipație la toate întrebările pe care le presupun la ascultător prin intermediul unor enunțuri dezvoltate, concrete, controlabile și analizabile" (76). Și maramureșenii preferă comportamentul interogativ, precaut, de "predare a inițiativei verbale către interlocutor". Interjecțiile sînt la fel de numeroase în toate graiurile populare, dar îndeplinesc funcții preferențiale diferite: de accelerare în Muntenia (hai !), de temporizare în Transilvania (no urmat de pauză). Cu toată dificultatea de a delimita specificul local de trăsăturile general populare (subiectivitate, participare
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
un potențial cultural și de carte respectabil. încerc să mă consolez cu ideea că poate în interiorul standului "național" lucrurile arată mai bine. Sunt plăcut surprinsă de cîteva întîlniri cu binecunoscuți editori cărora le explic stupoarea. Părerile mele sunt confirmate de interlocutori, cu resemnare și precauție. în plină conversație, sunt întreruptă de apariția unei persoane necunoscute, feminine, care cere interlocutoarei mele (era ora 11 dimineața), după o scuză formulată rapid, un tirbușon. Se fac prezentările, aflu că doamna cu tirbușonul este de la
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
problemele lor îi sînt complet străine. Sentimentul care se degajă este unul de compasiune și de infinită înțelegere umană. Chiar dacă multe dintre solicitările celor care sună în emisiune frizează absurdul, ele nu au niciodată darul de a-l amuza pe interlocutor. Un oftat de tristețe îngîndurată semn al unei sensibilități puțin comune, marchează reacția jurnalistului în fața mesajelor tuturor celor care simt nevoia să-și strige disperarea în direct, pe lungimile de undă ale unui post de radio: "Sînt oameni. Enervanți, nostalgici
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
decât să găsești răspunsurile adecvate. Nu-i chiar la îndemâna oricui racordarea sensibilă la personalități sau evenimente mai greu sistematizabile, uimirea discretă, curiozitatea inteligență. Nu stilistica întrebării ar da mare bătaie de cap, ci talentul ori inspirația cu care atingi tăcerea interlocutorului convocându-i volubilitatea, cu care îi provoci discreția sau scrupulele de prezență. Aici este un hâr pe care nu toți aceia care au învățat să fie curioși îl au, hâr care n-are nimic de-a face cu manieră unor
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
Andrei Pleșu chiar își exprimă speranța că va exista o catedră care să-i poarte numele. Sunt remarcabile curiozitatea și deschiderea Țiței Chiper față de o umanitate complexă, pestrița, flexibilitatea și lejeritatea cu care se mobilizează la fața locului, în funcție de "mișcările" interlocutorului, fie că e vorba de Ion Iliescu, Corneliu Coposu, baroana Emma Nicholson de Winterbourne sau Alexandru Paleologu, Andrei Pleșu, Horia Bernea, H. -R. Patapievici, fie de șoferul Gheorghe Paste ori Gianina lui Manșonică din Sinești. Este interesant s-o urmărești
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
Winterbourne sau Alexandru Paleologu, Andrei Pleșu, Horia Bernea, H. -R. Patapievici, fie de șoferul Gheorghe Paste ori Gianina lui Manșonică din Sinești. Este interesant s-o urmărești pe Tita Chiper evoluând în intervalul creat între personalitatea ei și cea a interlocutorului: cum învăluie ezitările celuilalt prin întrebări abile, cum tratează contradicțiile sau paradoxurile irecuzabile, cum se apropie abil și, mai ales, cum asculta. Și avea ce să asculte. Alaltăieri (titlul primei părți a volumului, în care sunt adunate interviurile cu cei
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
urechile celor din exterior, pentru care ar fi nevoie să fie explicat și decodat. Cei care au făcut cercetări de teren în mediile interlope și marginale, încercînd să adune prin anchete sociolingvistice material argotic, știu cît este de mare rezistența interlocutorilor la încercările de a li se extrage informații și cît de puțin demne de încredere sînt glosările furnizate la cerere. În plus, interlocutorii lui Istodor sînt oameni care au nevoie de autostimă și de confirmări exterioare, și care încearcă de
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
interlope și marginale, încercînd să adune prin anchete sociolingvistice material argotic, știu cît este de mare rezistența interlocutorilor la încercările de a li se extrage informații și cît de puțin demne de încredere sînt glosările furnizate la cerere. În plus, interlocutorii lui Istodor sînt oameni care au nevoie de autostimă și de confirmări exterioare, și care încearcă de multe ori să-și construiască prin limbaj o identitate mai bună: e deci firesc faptul că recurg pe cît pot la limba standard
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
1936 a avut o lungă întrevedere cu directorul Clodius din Ministerul de Externe berlinez. De astă dată știm ce-au discutat cei doi, mulțumită lui Clodius și anume din raportul său ,Confidențial", datat 5 februarie. Căci iată ce a consemnat interlocutorul diplomatului nostru 4): ,Unul dintre conducătorii Gărzii de Fier și confident al șefului acesteia Codreanu, profesorul Ionescu, pe care-l cunoșteam dinainte mi-a făcut astăzi o vizită și mi-a relatat câte ceva despre situația internă și externă a țării
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
pildă în scenariul basmului, pentru care era consacrat limbajul arhaizant-popular: , Ce ține boierul să verifice? Fecioria fetei? Hărnicia ei? Nici vorbă. IQ-ul" (România literară, 30, 2003, 20). În spațiile de pe internet deschise discuțiilor libere, referirile la limitele intelectuale ale interlocutorilor sînt frecvente, IQ-ul substituind în stilul colocvial posibile exprimări mai vulgare: ,vorba unuia: tu ori ai IQ-ul negativ ori nici tu nu crezi ce zici" (chip.ro); ,de când scrii pe forum ți-a mai crescut IQ-ul?" (forum
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
S. Damian Bărbatul mai în vârstă era surprins de iuțeala cu care se schimba tânărul său interlocutor. Constata că de la un interval la celălalt, fizionomia, mersul, gesticulația sa nu mai corespundeau cu imaginea veche. Cu un minim efort putea ghici aceste prefaceri și din lectura epistolelor primite. , Fiecare opt zile e un altul", conchidea cel care contempla
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Rodica Bin Puțini ziariști se pot prevala de meritul de a fi pătruns inteligent și delicat în intimitatea interlocutorilor, cu asentimentul deplin al acestora.Herlinde Koelbl, una din cele mai reputate artiste fotograf și jurnaliste germane, laureată a numeroase premii de specialitate, autoare de albume fotografice însoțite de text și chiar a cîtorva filme documentare, a reușit această dificilă
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
Ceea ce îi trece din minte pe computer e cel mai adesea un delir, cînd nu o miștocăreală vulgară, cu fandoseli obositoare de grafie. Textele par scrise, cum spun polițiștii, "sub influența alcoolului" - o trăncăneală cu fugă de idei, agresînd un interlocutor colectiv, ba scuipat, ba pupat, după logica deviantă a crampelor ei cerebrale. Mostră din 3 iunie: "Așa, puțin câte puțin, sau, cum ar spune românu', bit bai bit, ajungi la tot felul de revelații cu efect secundar. Ajungi, de pildă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]