342 matches
-
Principatul nu are în prezent legislației de protecție a patrimoniului. Monaco are un climat mediteranean cu veri calde (clasificarea climatice Köppen: Csa), influențat de climatul oceanic și de . Ca urmare, are veri calde și uscate, și ierni blânde și ploioase. Interludii reci și ploioase pot întrerupe sezonul uscat de vară, a cărui durată medie este și ea mai scurtă. După-amiezele de vară sunt rareori fierbinți (temperaturi > sunt rare) întrucât atmosfera este temperată de briza constantă a mării. Pe de altă parte
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
atunci când am fost suficient de mult timp spitalizat pentru a renunța în cele din urmă la ipoteze delirante și a reveni la a gândi singur, ca un om al circumstanțelor mai convenționale și a reveni la cercetarea matematică. În aceste interludii de, cum ar fi fost, raționalitate aplicată, am reușit să fac unele cercetări matematice respectabile. Astfel, au venit cu privire la cercetarea pentru « Le problème de Cauchy pour les équations différentielles d'un fluide général»; ideea că prof. Hironaka a numit-o
John Forbes Nash, Jr. () [Corola-website/Science/308530_a_309859]
-
lucru al filmului a fost "That Mân Flintstone", cu posterul filmului avându-l pe Fred în aceeași manieră că posterul lui Bob Peak pentru "Our Mân Flint". Filmul este o parodie a filmelor cu James Bond. În timp ce filmul conține numeroase interludii muzicale, printre care un cântec efectuat de Louis Prima, tema muzicală a serialului însăși nu a fost folosită. Deși, comploturi din diversele episoade ale serialului sunt folosite, printre care un episod în care Fred este implicat într-o capera de
Omul numit Flintstone () [Corola-website/Science/334704_a_336033]
-
Farsa este, la origine, un scurt interludiu comic, introdus în misterele medievale, sau în sens larg în piese cu subiecte grave. Ele și-au conservat acest nume, (împrumutat de la verbul din limba franceză veche "farcir", a umple, a îndopa un curcan) chiar în momentul când au început
Farsă () [Corola-website/Science/301558_a_302887]
-
creației eminesciene (În proză și versuri). În finalul capitolului, George Popa remarcă faptul că „Eminescu optează pentru temporalitatea de tip omenesc, pe care, supunând-o sortilegiului poeziei, o preschimbă În energie de transmutare ontică a omului și a lumii”. După interludiul dedicat traducerii În engleză (toate cele trei capitole despre Luceafărul sunt urmate de versiune engleză), urmează al treilea capitol (și ultimul) de negăsit În vreo carte anterioară. El este așa dar originar, iar prin titlul propus: Eliberarea dincolo de dincolo, ca
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
gîtuită, care se liniștește, și se repede, și tace, a unei caterinci, la colț de stradă. E bîzîitul marțial al muzicilor împușcate, de front. Oricum ar fi, în amestecul prin care ne strecurăm, urmăriți de șrapnel și-antrenați de cîte-un interludiu, ea urcă, aproape tot timpul, în fața vieții cu jumătate de ton. Rar, foarte rar, se-ntîmplă să se-ntoarcă mănușa. Dau, cu toate astea, peste asemenea rînduri, prinse în argumentul unei cărți: , În țările saturate de istorie, omul tinde să considere
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
lampă. În zilele acelea, puteau vedea cât de bine o duceau vecinii lor după lumina care strălucea noaptea la ferestre. „Această femeie e o soție cu nimic mai puțin bună decât Nene a mea,” își spuse Hideyoshi. În timpul acelui scurt interludiu de meditație, însă, soția lui Inuchiyo terminase de pregătit două sau trei feluri. Îl conduse afară din bucătărie, ducând ea însăși tava. În regiunea deluroasă care se întindea spre citadela de la apus, se înălța un mic pavilion într-un desiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Velerim și Veler Doamne” - pentru cor mixt (1966, rev. 1980) 31. “Hayku” - trei lieduri pentru soprana și orchestră (1981) 32. “Lumină” - cântată pentru cor și orchestră (1981) LP Electrecord 33. “Missa Brevis” - pentru soprana, cor și orgă (1982) 34. “Două interludii” - la “O Altă Poveste de Dragoste” pentru suflători (1982) 35. Simfonia nr. 1 - pentru orchestră mare (varianta I), (1982) 36. Trio nr. 1 - pentru coarde (1981, rev. 1983) 37. “Ebony Mass” - pentru cor și orgă (1985) 38. Două preludii - pentru
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
Anilor de ucenicie. Lucid, raționalist, refractar extremelor, totodată neignorându-și dimensiunea afectivă, evocatorul vârstnic se autoprezintă sobru, în marginile adevărului; demers urmărit fără devieri. E ceea ce conferă nu numai audiență paginilor sale autobiografice, dar și o anumită captatio. Descriptivismul, anecdota, interludiul documentar toate își asociază fericit meditația; se ajunge la o proză eseistică seducătoare. Pete de culoare, plasticitate și concretitudine ritmează cu zâmbetul bonom ori cu vibrația umanistului care, de pe culme, reconstruiește. Până la un punct, discursul savuros se înscrie relevant în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cred că liniștea aparentă a regiunii carpatice nu va mai dura mult. E un echilibru instabil. În ce privește Republica Veneția, aici viața continuă la fel de strălucitoare, de plină de fantezie și de senzualitate. Moartea dogelui Pasquale Malipiero a provocat doar un scurt interludiu de tristețe, În care doamnele și-au putut etala garderobele pe nuanțe de negru cu diverse combinații de bijuterii, iar instalarea dogelui Cristoforo Moro a prilejuit, firește, o explozie de bucurie, Însoțită de regate nautice și de baluri fără sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
audă răgetele vulgare ale plebei, să fugă de ele și apoi să se trezească singur cu singurătatea lui, aceasta era însăși imaginea vieții. Cabotinismul lui de la canal căzuse în uitare. Trecutul imediat îi apărea ca un fel de spectacol, un interludiu, nelegat de îndatoririle presante care alcătuiau acum semnificația vieții lui. Așadar, luni după masă, George se așeză la masa lustruită, dar prăfuită, din eleganta sufragerie a casei lui din Druidsdale (continua să locuiască la parter, nu mai urcase la etaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
am probat costumul. Dar se pare că mă îngrășasem de când îl purtasem ultima oară, pentru că încercând să-l închid pe talie, unul din nasturi a sărit și s-a rostogolit în întunericul plin de praf de sub dulap. A urmat un interludiu mai degrabă rușinos de furie feminină, în timpul căruia mi-am smuls fusta de pe mine și m-am urcat pe un scaun șubred, în mijlocul camerei, încercând să mă văd în întregime, dezbrăcată, în oglinda care atârnă deasupra șemineului. Propria reflexie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
spuse la Întîmplare: asta e ultima ploaie. Apoi se risipiră care Încotro, tăcuți, grăbiți, mînați de o teamă tulbure; treptat, terenul se goli de lume. Ce caut eu aici? Întrebă Pablo Într-un tîrziu, dar nu-l mai auzi nimeni. INTERLUDIU Fragmente din „Memoriile tovarășului Nicolae Ceaușescu“ În a doua jumătate a deceniului opt, situația internațională devenise deosebit de complexă. Criza economică mondială se adîncea cu fiecare zi, iar contradicția dintre forțele progresiste și cele reacționare, imperialiste devenea tot mai acută. Se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Violenței regimului, intelectualii i-au răspuns diferențiat: unii cu lașitate, alții cu viclenie și, în fine, alții cu tăcerea. Lașitatea, cu deosebire, a făcut o nemeritată carieră. Nume prestigioase ale intelighenției s-au înregimentat entuziast, ori numai după un scurt interludiu. Lista lor, din nefericire, este generoasă. Viclenia a fost o metodă care a făcut, la rândul ei, epocă. Purtătorii ei s-au mișcat cu abilitate în spațiul delimitat de fanatismul mărginit al mulțimilor și lichelismul adaptării la orice condiții istorice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
antiliberală a majorității reprezentanților intelighenției a generat adaptarea în registru meschin și minor la rigorile comunismului. Fundamentarea discursului public pe valorile etniciste și autohtoniste tradiționale a predispus intelighenția la o carieră de obediență față de regimurile autoritare. Când regimul comunist, după interludiul internaționalist din anii „obsedantului deceniu“, a reabilitat, parțial și trunchiat, naționalismul, la sfârșitul anilor ’50, iar ulterior l-a metamorfozat în doctrină legitimatoare, în anii ’70, intelighenția s-a aruncat cu arme și bagaje în brațele falșilor profeți. Ea s-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Anul 1968 a fost o uriașă capcană întinsă de regimul comunist intelectualilor. În acel an fatidic regimul a reușit adunarea la un loc a elitelor vechi și a celor noi, într-o formulă naționalistă ecumenică, restabilită cu acest prilej, după interludiul internaționalist din anii ’50. Opera unor istorici importanți, precum A.D. Xenopol, N. Iorga, I. Lupaș, a fost repusă în circulație, iar cărțile autorilor interziși au fost reeditate. Textele unor autori „burghezi“ aflați în viață au primit drept de tipar. Printre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Hix 2008). De aceea poziționarea ideologică a actorilor politici față de ideea europeană este esențială. În primii ani ai perioadei postcomuniste, românii erau captivi ai reprezentărilor sociale cultivate de ideologia oficială: național-comunismul. După cum arată Tom Gallagher (2004, 24), "naționalismul, după un interludiu al internaționalismului sprijinit de Uniunea Sovietică, a fost reabilitat și croit pe potriva necesităților comuniste; punctul de vedere tradițional, cum că libertatea consta în esență în libertatea față de stăpânirea străină, nu în dreptul individului de a se disocia de opinia stăpânirii sau
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dar chestia asta cu Hemingway mă depășește. - E o poantă, am spus. O poantă veche. - Cine naiba e Hemingway ăsta? - Un tip care spune la nesfârșit același lucru, până începi să crezi că trebuie să fie ceva bun. Astfel de interludii au menirea să sublinieze controlul perfect al autorului asupra textului. Crisparea sesizabilă în The Big Sleep, teama (întemeiată, de altfel) că cele două mari secvențe ale romanului nu se vor articula perfect nu-l preocupă de data aceasta. Chandler simte
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ci de ferestre sparte, / de numărul unu sunt bolnav, / că nu se mai poate împarte". Lui Hegel, dialectician al categoriilor, orientând finalmente spre "spiritul absolut", spre Idee ca expresie ultimă deasupra timpului legat de materie, i se dedică în Elegii interludiul Omul-fantă; în destinul acestuia, total contradictoriu, se recunosc, încifrate, motive existențialiste surdinizate: "Omul-fantă face înconjurul lumii / și există numai cât să ia cunoștință / de existență". Ori: El adulmecă existența / și ia naștere lăsându-se devorat de ea..." Dintr-o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
polaritățile contrarii vorbesc de aventura cuvântului și autoexil, de revelații fulgurante și închidere în dezolare. Conștient că gravitatea gânditoare din Elegii frizează retorismul, ducând inevitabil la frigiditate, experimentatorul, truditul de căutări fără răspuns izbucnește în apostrofe, descărcându-se; câte un interludiu ironic sugerează alteori o fugitivă detașare. Câte o mostră de discurs frânt (brisé), ca acesta din A unsprezecea elegie, rupe brusc ritualul lamentatoriu: Totul e simplu, atât de simplu, încât devine de neînțeles... Atât de frecvent-citata propoziție rimbaldiană Eu este
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
va izbuti în poezia serioasă". I Seriozitatea soresciană se vede dincolo de "narativ" în consecventa dinamitare a truismelor și drumurilor bătute; absurdul e un instrument de corecție, un antidot țintind discreditarea idilicului și făcutului. Anecdota savuroasă, poanta deșteaptă, sclipitoare, surâsul năzdrăvan, interludiile fantasmagorice, acestea reunite au câte ceva de divan oriental, de spațiu în care istorisirii i se asociază subiacent, sistematic, înțelepciunea: adică dreapta cumpănă între lucruri! La poetul de relații plurivoce spontane, discursul giocoso se sustrage programatic convențiilor vechi și noi, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
perpetuă combustie, fusese Magda Isanos, în necontenită percepție senzorială. Ar mai fi de menționat la Ana Blandiana din perioada debutului, analogii cu Maria Banuș din Țara fetelor. Eros și Trecere Un fel de jurnal elegiac, Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), unifică interludii erotice, în introspecție lină, și premoniții thanatice. Cel iubit, mai degrabă miraj ("născut din cuvânt") decât ființă în carne și oase, devine pretext de fantazare suplă: "Te îndepărtai alergând / Înspre mare / Și-mi strigai că ai nevoie / de depărtare / Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ca o lebădă") e consubstanțială profundității; în tăcere, asemenea "stalactitei" în peșteri cristalizează "duhul". Într-un Psalm (I) de Ana Blandiana figurează o suplicație specifică: "Dar, Doamne, îmi făgăduiești / Că în tăcerea aceasta / Îmi vei păstra nemoarte cuvintele?". Tăcerile ei, interludii grave între elegie și psalm, sunt, practic, instrumente de autocunoaștere, orientând uneori spre arhetipuri și simboluri, stimulând alteori miraje și transcendențe sau favorizând un mod distinct de luciditate. Cuvântul se vrea când logos sacru, când reculegere tandră, când componentă a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pagini depinde de valoarea umorului pe care îl descoperim printre rândurile acestora, în jocul inspirat al juxtapunerii de contraste. Hommage à S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C. operează o modificare de stare în raport cu preludiile precedente, îndeplinind în același timp și rolul de interludiu înaintea „trilogiei” finale ce se anunță. IV.10. Canope (Canopă) Printr-o simplitate melodică stilizată, Canope reînvie ritualul magic al unei procesiuni funerare, ale cărei glasuri surde par izvorâte din liniștea timpurilor pierdute în istorie. În pofida opțiunii denominative la care
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
este unul conjunctural și c... anglo-americanii nu vor tolera niciodat... acapararea total... a Europei estice de c...tre sovietici. Deși se apropie și se preg...teste, acțiunea totalitar... nu este deci Inc... evident... (mai ales In Ungaria și Cehoslovacia, unde „interludiul democratic” se prelungește mai mult decît În alte state), chiar dac... anumite m...suri și anumite comportamente Îi anunț... iminentă și caracterul iremediabil. ... și crudele deziluzii În cursul procesului complex de cucerire a puterii, abilitatea comuniștilor și a sovieticilor a
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]