46,494 matches
-
susține inovația prin nevoia unei specializări: tema sau subiectul sînt generice și polisemantice, în vreme ce topica ar reprezenta "subiectul de discuție" (un singur cuvînt substituind astfel, economic, o întreagă sintagmă) și s-ar referi la forme de organizare a materiei în Internet. E doar parțial adevărat: topica însăși e un termen polisemantic, căruia moda actuală tinde să-i extindă uzul, în afara unei stricte specializări, în situații de perfectă echivalență cu temă. Prin traduceri grăbite și superficiale, calcul a intrat deja și în
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
postamentului. Nu spune nimeni că din vremea lui Platon, când filosoful era considerat potrivit să conducă, lucrurile nu s-au schimbat. Au fost destule experiențe care să demonstreze că filosoful e și el om ca toți oamenii, supus greșelii. Cu internetul la îndemână, cu informație rapidă, complexă și contradictorie, personalitățile puternice și egoiste au devenit într-adevăr mai primejdioase. Dar cu ce sunt mai buni agramații "activi"și "dinamici" care dau intelectualii la o parte ca să conducă ei, cu ce au
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
mai ușoară a informației vizuale. Ecranul televizorului și cel al calculatorului au devenit principalele canale referențiale. Civilizația vizualului, năravurile "sintactice" ale mediului informatic (copy și paste, open, save, meniuri, help, ferestre, multitasking, print, zoom), viteza și frenezia "surfing"-ului pe Internet, sistemul top-urilor și al star-urilor, mitologia extraterestră și multe altele, toate acestea sunt deja categoriile pe baza cărora mulți tineri abordează realitatea. Valorile lor au alte "semne", iar referințele sunt rodul unor preferințe personale. În ceea ce privește referința auditivă, se
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
formal, cu semnătură etc.)" (lug.ro); "trebe musai!" ("carte de oaspeți", timișoara.net); "pentru un poster cool trebe scanat filmul" (forum.alpinet). Și mai puternic regionale (dar destul de rare) sunt variantele fonetice trebă și trăbă, reconstituibile chiar în texte din Internet care nu folosesc semne diacritice (ca și în alte cazuri, le-am introdus în citate pentru a ușura lectura textului): "așe dară, că trebă să ai inima bună cînd te duci să cauți floarea asta" (Formula As = FA 405, 2000
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
trăbă!" (verena.net; banc cu ardeleni); "Nu-mi trăbă dolari, nu-mi trăbă NATO" (lumeam.ro); "trăbă să deschid o nouă conexiune" (lug.ro). Foarte clară e diferențierea dialectală și în privința formei trebu, pe care o găsim în prezent, în Internet, aproape exclusiv în textele parodice sau colocviale din Republica Moldova: "Nu trebu', c-om mai păți cevai!" (tara.press.md); "trebu să-i știi" (ournet.md); "muzică, night cluburi, festivale, într-un cuvînt tăt shi trebu" (moldova.net); "Iaca, măi Feghișor
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
unei reîntîlniri esențiale. Care vă pare situația revistelor de cultură? - înfloritoare. Adică, în ciuda dificultăților financiare, revistele de tradiție și cu istorie apar și sunt în general bogate în ofertă culturală, iar cele mai noi sau foarte noi, inclusiv cele de pe Internet, caută să-și câștige prestigiu mizând pe noutate. E și multă maculatură, mult amatorism, veleitarism, provincialism, dar e un fenomen firesc, nu i te poți opune și nu are rost să i te opui. Mai rău stăm cu cititorii de
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
cădere a unor sunete din interior) pentru unitatea fonetică pe care o formează verbul împreună cu conjuncția. Noutatea e că în ultima vreme aceste forme sînt foarte des întîlnite în scrisul care mimează oralitatea: în literatură, în jurnalism, în pagini din Internet. Cu excepția lui las'că - atestat deja în literatura secolului al XIX-lea (în teatrul lui Alecsandri și Caragiale - "Las'că știm noi!"), celelalte forme au devenit curente în scris destul de recent, fiind deci însoțite de o conotație de familiaritate modernă
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
într-o antologie de enunțuri produse de politicieni: "Cre'că se găsea cineva să facă ordine în debandada aia" (VL 3538, 2001). Distribuția diferită a atestărilor nu e totuși foarte semnificativă: în paginile nonconformiste și în listele de discuții din Internet toate formele apar cu mare frecvență: "o greșeală poa'să-ți pună capăt carierei" (fil.unibuc); "ți-am zis, bre, da' cre' că nu ți-ai amintit ce-i aia" (irc.noi.net); "mai am unu pe care tre' să
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
Rodica Zafiu Cuvântul skandenberg nu e înregistrat de dicționarele noastre generale sau de neologisme; circulă însă (și dovada imediată o oferă atestările recente din Internet), ca denumire pentru o probă foarte populară de încercare a puterii, prin aducerea la orizontală a brațului adversarului - denumită în engleză armwrestling, în franceză bras de fer, în italiană braccio di ferro - și care în ultima vreme pare să capete
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
La acest capitol, suntem net depășiți de toate țările, cu o notă specială pentru Lituania și Estonia. Ne depășesc substanțial atât ungurii, cât și bulgarii. Din fericire, îi depășim pe turci! Al doilea motiv de dezamăgire: numărul de utilizatori de internet. La o medie europeană de 32 la sută, România se plasează pe ultimul loc (alături de, totuși!, asiatica Turcie) cu 4 la sută, pe când slovenii au ajuns deja la 30 la sută, ungurii la 15, cehii la 14 și polonezii la
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
nici pe cel privind inflația (unde ne depășește, din nou, doar semiluna turcă) pentru că ar însemna să transform acest exercițiu comparatism într-o ședință de masochism. în plus, mi-e teamă că articolul, pe care urmează să-l trimit prin internet, se va ciocni de singurul indice la care suntem imbatabili. Ca să fiu sadic, alegeți între aceste trei variante: a) prostia; b) prostia; c) prostia.
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
vedere al permisivității): cuvîntul tecnicalità "detaliu tehnic", adaptat morfologic, e acceptat de edițiile recente ale unor dicționare (Zingarelli 1999, De Mauro 2000; ultimul îi notează și conotația peiorativă). Atestările românești actuale sînt destul de numeroase; cele care urmează sînt culese din Internet (din pagini pentru care am indicat adrese simplificate). La singular sensurile par a fi cele din limba-sursă ("caracter, aspect tehnic"): "nu le place grafica site-ului sau mai știu eu ce altă tehnicalitate" (books.dreambook); "Legea 10/2001, luată în
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
cotidianul în toată trivialitatea sa în programele canalelor de televiziune dar, pe de altă parte, constat o afluență a cititorilor pe piața de carte și interesul lor deosebit pentru teme filozofice... ...în Franța au renăscut cafenelele filozofice, pe lîngă cele "Internet". Există un astfel de fenomen și în Germania? Da există, și dacă nu greșesc el a apărut chiar înaintea celui din Franța. Au existat acele "Philosophische Praxen", un fel de alternativă la psihoterapie. Primele s-au înființat în anii '80
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
Rodica Zafiu MERITĂ să fie aduse în discuție măcar cîteva dintre observațiile pe care lingvistul britanic David Crystal le face, în recentul său volum Language and the Internet (a cărui structură de ansamblu am prezentat-o în această rubrică în săptămîna trecută), asupra limbajului folosit în mediile electronice: cel puțin pentru a putea confrunta situația din engleză cu cea din româna actuală. David Crystal consideră că un semnal
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
ascunse". Fenomenul există și în română, unde verbe ca a reseta sau a accesa au căpătat, mai ales în limbajul tinerilor, sensuri noi. Nu am observat totuși la noi extinderea ludic-parodică - în publicitate mai ales - a modelului de adresă din Internet, formată din cuvinte și fragmente lexicale separate de cîte un punct; ceva mai mult este imitat modelul adreselor de poștă electronică, cu semnul @ ("at") substituind pur și simplu litera A. Trăsătura fundamentală a "vorbirii scrise", tendința de a fixa în
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
au rolul de a menține un acord implicit; lipsa acestor mijloace (explicabilă în scris) constituie, după Crisytal, cauza faptului că multe interacțiuni electronice de tipul "conversațiilor scrise" par abrupte, brutale, chiar conflictuale. Printre tendințele explicite, aproape programatice, ale scrisului în Internet, editorii unei reviste on-line citați de Crystal introduc ireverența față de reguli și convenții și "anticiparea viitorului" evoluției lingvistice (acceptarea și introducerea de neologisme, simplificarea ortografiei, evitarea majusculelor, contopirea compuselor). Neologismele - în engleză - sînt produse mai ales prin compunere (mousepad, webcam
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
descriere a situației din engleză e interesantă mai ales pentru că revelă creativitatea limbajului-sursă, a modelului; descrierea situației din celelalte limbi, inclusiv din română, trebuie să țină seama mai ales de împrumut, calc, adaptare. Semnificativă e compunerea din inițiale: limbajele din Internet conțin un uz extins al siglelor - de la cele pur tehnice (HTML, URL, BCC), pînă la și mai numeroasele abrevieri glumețe utilizate mai ales de tineri, în conversațiile din grupurile de chat. Crystal oferă o listă bogată și amuzantă, ilustrativă pentru
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
Rodica Zafiu Tema relației dintre limbaj și Internet are deja o bibliografie considerabilă, aflată în continuă creștere (reflectînd, de fapt, chiar ritmul rapid în care se dezvoltă noile mijloace de comunicare electronice). în mulțimea cărților și articolelor produse în ultimii ani - din perspectiva sociologilor, a psihologilor, a lingviștilor
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
electronice). în mulțimea cărților și articolelor produse în ultimii ani - din perspectiva sociologilor, a psihologilor, a lingviștilor, a antropologilor și, nu în ultimul rînd, chiar a informaticienior - apariția unui volum sub semnătura prestigioasă a lui David Crystal - Language and the Internet (Cambridge University Press, 2001) - e un adevărat eveniment. Era firesc, totuși, ca un lingvist care s-a ocupat sistematic de diversitatea stilistică a limbii engleze să includă în cîmpul său de observație și analiză un asemenea domeniu nou și provocator
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
2001) - e un adevărat eveniment. Era firesc, totuși, ca un lingvist care s-a ocupat sistematic de diversitatea stilistică a limbii engleze să includă în cîmpul său de observație și analiză un asemenea domeniu nou și provocator ("rolul limbajului în Internet și efectul Internetului asupra limbajului", p. VIII). Volumul lingvistului britanic oferă o informație completă și sistematică celor care știu mai puține despre noile sfere ale interacțiunii comunicative și nu-i dezamăgește nici pe cei deja familiarizați cu domeniul și cu
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
celui colocvial, rapid și adesea neglijent - David Crystal atrage atenția asupra unei paradoxale tentații prescriptive: polemizînd implicit cu o tradiție care a impus forma scrisă a limbii literare ca paradigmă culturală, mulți dintre autorii contemporani de manuale și ghiduri pentru Internet, mai cu seamă non-lingviști, susțin că limbajul vehiculat de mediile electronice este și trebuie să fie simplu, familiar, oral, să nu respecte formulele tradiționale, eventual nici punctuația și ortografia. Crystal observă, cu oarecare amuzament, dogmatismul unei poziții manifest antidogmatice: realitatea
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
susțin că limbajul vehiculat de mediile electronice este și trebuie să fie simplu, familiar, oral, să nu respecte formulele tradiționale, eventual nici punctuația și ortografia. Crystal observă, cu oarecare amuzament, dogmatismul unei poziții manifest antidogmatice: realitatea comunicării dovedește că în Internet e loc destul și pentru limbajul solemn, ceremonios, atent stilizat, ca și pentru judecățile asupra gradului de cultură a vorbitorilor. Volumul sintetizează o perspectivă lingvistică, încercînd să răspundă la întrebarea fundamentală - care e chiar cea asupra existenței sau nonexistenței unui
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
destul și pentru limbajul solemn, ceremonios, atent stilizat, ca și pentru judecățile asupra gradului de cultură a vorbitorilor. Volumul sintetizează o perspectivă lingvistică, încercînd să răspundă la întrebarea fundamentală - care e chiar cea asupra existenței sau nonexistenței unui limbaj caracteristic Internetului, a unui Netspeak (termen deja creat, după modelul orwellianului Newspeak). Răspunsul e afirmativ, în măsura în care se ține seama de specificul fără precedent al noilor mijloace, de raportul special pe care ele îl imprimă situației de comunicare (cel puțin, arată autorul, așa cum
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
un vers (din obișnuință spun vers, dar nu știu unde începe și unde se termină el) care în prima lui parte pare bacovian, însă imaginea e răsturnată spectaculos, ritmic, într-un cotidian al zilelor noastre: "...liza cîntă la clavecin brodează navighează pe internet...". E un procedeu conștient, pentru că autoarea atrage cu insistență parantetică atenția asupra lui în altă parte: "... umbra ta mirosea a hoit (cuvîntul se întîlnește des la arghezi pentru neîncrezători a se verifica)...". Plutește diluată în acest fel de a scrie
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
de forme destinate acestei funcții. Putem astfel observa că, în vreme ce dumneasa a ieșit practic din uz, celelalte pronumele compuse, formate cu genitivul pronumelui personal, se mențin destul de bine: în primul rînd dumnealui, care apare cu 1.690 de atestări în Internet, dar și dumneaei (476 de atestări) și dumnealor (662). E drept că unele apariții din rețeaua informatică nu reflectă situația din limba actuală, pentru că aparțin unor texte vechi (de la inscripții votive - "dumnealui dohtoru Silvestru", "cu ajutorul dumneaei jupânesei Stanca" - pînă la
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]