827 matches
-
amenințării cu forța între state nu a mai fost decât o parte dintr-un întreg mult mai larg, toate preocupările intelectuale legate de posibilitatea utilizării coerciției între actorii internaționali fiind grupate în subdomeniul studiilor de securitate. Prin importanța consecințelor, conflictele interstatale a obligat fiecare dintre curentele teoretice majore din relațiile internaționale să propună o explicație generică pentru apariția acestora. Se poate spune că explicația oferită pentru confruntările armate dintre actorii suverani a fost unul dintre criteriile de diferențiere cele mai importante
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu se putea considera la adăpost de un eventual conflict nuclear în care s-ar fi confruntat Statele Unite și Uniunea Sovietică. Perioada postbelică a cunoscut mai multe confruntări armate, cu sau fără implicarea celor două superputeri. Această realitate a conflictului interstatal a modelat timp de decenii abordarea securității. Problematica legată de război sau de posibilitatea ajungerii la el - fie că se concentrează asupra duratei, intensității, mizei, participanților sau asupra oricărui alt aspect al unui conflict violent, manifest sau nu, între două
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vor fi rezumate cele mai importante puncte ale teoriilor deja prezentate în capitolele precedente, accentul căzând, firește, pe cele mai relevante aspect ale acestor abordări, prin prisma problematicii securității. Curentele de inspirație realistă pun un accent special pe dimensiunea relațiilor interstatale și asigurarea securității mai ales din punct de vedere militar. Instituția de gestionare a securității internaționale cel mai des invocată este cea a „balanței de putere”, de unde și interesul acordat Marilor Puteri. Evoluția relațiilor dintre state, enorma diversitate a acestora
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în permanență o însemnată dimensiune material-cantitativă de care nu se poate distinge nici chiar în perioada contemporană. De asemenea, Vagts accentuează faptul că balanța de putere este un instrument al relațiilor internaționale, în sensul în care ea funcționează la nivel interstatal, și nu în interiorul statului unitar. Balanța de putere este un instrument folosit numai de către și între actorii internaționali. Vagts ilustrează această teză prin diferența pe care o face între balanța ce ar putea funcționa la nivel național, pe baza unei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de confruntare au depășit cu mult orice posibil câștig urmărit de participanți. Această constatare demonstrează cât se poate de elocvent, din punctul de vedere al liberalilor, faptul că războiul pur și simplu nu este o opțiune. Aceeași respingere a violenței interstatale poate fi făcută și dintr-o perspectivă morală. Intenționând schimbarea naturii hobbesiene, presupusă de realiști, a lumii internaționale, partizanii securității colective pot afirmea că războiul este inacceptabil ca instrument al politicului (Claude [1962], apud Terriff et al. [1999, p. 26
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-l rezervă statele suverane în a hotărî felul în care sunt dispuse să acționeze etc. - toate acestea slăbesc forța aplicării principiului „toți pentru unul”. Dintr-o perspectivă mai largă, chiar dacă este departe de a fi soluția universală împotriva conflictelor armate interstatale, securitatea colectivă se poate dovedi un mijloc eficient în limitarea acestora. După cum afirmă Charles și Clifford Kupchan, partizani ai acestei instituții, chiar și atunci când nu funcționează, în cel mai rău caz al său (în care toate statele membre, altele decât
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-și asigura, pe cât posibil, propria supraviețuire, accentele căzând pe o instituție sau alta, în funcție de modul în care decidenții politici identifică riscurile cu care se confruntă și modalitățile de a le gestiona cât mai eficient. Regimul nu este panaceul problematicii securității interstatale. În general însă, prin mediul de interacțiune pe care îl asigură, permite o intensificare a contactelor și o creștere a încrederii mutuale. Prin scăderea riscurilor cu care se confruntă participanții, dilema securității se îmbunătățește chiar și în cazul în care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
recurg la mijloace violente în reglementarea diferendelor, iar altele nu? Lipsa autorității centrale, de natură să impună ordinea în lume, este una dintre cele mai folosite explicații ale apariției războaielor. Anarhia sistemului internațional nu este suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având „anarhia imatură” la un capăt și „anarhia matură” la celălalt. În anarhia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
liberale și a extinde zona de pace democratică. Cauze principale Cum și de ce democrațiile ar conduce, în ultimă instanță, la pace a fost explicat de-a lungul timpului prin avansarea unor serii de variabile dintre care amintim: Construirea unei comunități interstatale pe baza valorilor, instituțiilor și culturii politice comune. Conform acestui argument, democrațiile sunt caracterizate de norme pașnice de contestare politică. Populațiile democratice și liderii lor sunt socializați în evitarea soluțiilor violente, iar medierea și negocierea vor prevala. Apariția și răspândirea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
riscurilor de neînțelegere prin capacitatea de a transmite și interpreta corect informațiile. Împărtășirea acestor valori - și elementul reciprocității este esențial - ar juca un rol principal în posibilitatea transferului efectelor pozitive ale democrației din domeniul sferei domestice în cel al relațiilor interstatale. Concomitent, politicile democratice sunt mult mai ușor create și menținute dacă și sferele de interacțiune socială din afara aparatului guvernamental operează în mod democratic. Astfel, este important ca oganizațiile societății civile să supravegheze activ instituțiile puterii și să le conteste pașnic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
neo)realismului, atacându-i acestuia din urmă elementele centrale. Posibilitatea existenței unei păci separate și permanente între democrații așa cum este ea susținută de teoreticieni ai pacifismului democratic subminează fundamentul viziunii tragice a realismului în relațiile internaționale, și anume iminența războiului interstatal ca urmare a condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl constituie negarea supremației factorilor sistemici în explicarea relațiilor internaționale și aducerea structurilor domestice în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
susțin că elementele esențiale ale relațiilor internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției interstatale pentru asigurarea propriei securități prin înarmare, formarea de alianțe și, în ultimă instanță, război sunt formulate prin analiza factorilor sistemici, precum condiția de anarhie și distribuția puterii în sistemul de state, indiferent de natura democratică sau totalitară a acestor state
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
0 0/0 0/0 0/1 0/0 2/2 5/1 2/0 2/1 2/0 3/0 3/0 Sursa: Rasler și Thompson (2005, p. 4) Notă: Numărul democrațiilor sunt listate în stânga, iar cel al războaielor interstatale la dreapta, pentru fiecare interval istoric. Principalele argumente ale criticii Dată fiind natura complexului argumentativ ce constituie „teoria păcii democratice”, analiza critică acoperă numeroase dimensiuni. Fără a pretinde a epuiza întregul arsenal al criticii, principalele aspecte ale sale pot fi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vedere multitudinea teoriilor cu privire la cauzele războiului, în literatura de specialitate se obișnuiește sistematizarea acestora pe niveluri de analiză. Unii adoptă o viziune bidimensională, deosebind microși macroteorii cu privire la conflictul internațional, în timp ce alții propun o structură cvadruplă sprijinită pe nivelurile individual, domestic, interstatal și global (Goldstein, 1999, pp. 194-198). Însă abordarea de bază pe niveluri de analiză nu este singura soluție pentru sistematizarea literaturii dedicate cauzelor conflictelor, teoreticienii relațiilor internaționale având o tradiție bogată în mari dezbateri sau așa-numitele „războaie paradigmatice” între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care corespund în același timp celor trei imagini divergente. Prima imagine se concentrează pe individ ca principala cauză a conflictelor internaționale; a doua se preocupă de tipologia statelor și predispunerea unor regimuri de a recurge la soluții violente în relațiile interstatale; iar a treia imagine descoperă principala cauză a războaielor în natura sistemului internațional modern (vezi Waltz, 2001, pp. 24-227). Preluând cele trei imagini ale lui Waltz, vom sistematiza și analiza teoriile cu privire la cauzele războiului în funcție de trei niveluri de analiză: individual
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vezi, de pildă, Morgenthau, 1964, pp. 216-223) au observat că „fundamente morale și intelectuale comune sunt precondiții pentru stabilitate și pace” (Levy, 1998, pp. 657-658). Proliferarea conflictelor interetnice în perioada imediat următoare „războiului rece” a deplasat preocuparea cercetătorilor de la războaie interstatale spre cele intrastatale, o atenție deosebită fiind acordată cauzelor violențelor între diverse etnii, condițiilor în care acestea pot fi oprite și posibilului rol al intervenției internaționale în vederea opririi războaielor interetnice (Levy, 2003, p. 16). Astfel deoarece conștiința culturală este în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
astfel încât și distincția dintre intern și extern, dintre agresiuni și represiuni sau chiar dintre local și global este la fel de greu de definit (Kaldor, 1999, p. 10). Astfel, noile tipuri de războaie par a fi pierdut „simplitatea” obiectivelor - politice -, caracteristică înfruntărilor interstatale. Actualmente, motivațiile „moderne” ale războiului -mișcare secesionistă, de unificare sau de eliberare națională - coexistă cu războaie etnice generate de ură, războaie criminale conduse de bande și organizații paramilitare, toate acestea ieșind de sub controlul strict al statului sau implicând intervenția forțelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puteri nucleare, situația poate scăpa de sub control și poate escalada într-un război nuclear. Atenție însă - armele nucleare fac războiul nuclear improbabil și inacceptabil, dar nu și războiul convențional între puteri nucleare sau non-nucleare. 2. La nivel diplomatic, al relațiilor interstatale - pe de altă parte, războiul a devenit o instituție inacceptabilă la nivelul sistemului internațional, în condițiile în care folosirea armei nucleare putea conduce la dispariția societății umane organizate. Armele nucleare au fost folosite în istorie mai degrabă la nivel diplomatic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de universalism (Knutsen, 1999, pp. 1-5). În cel mai general sens, ordine înseamnă organizarea și, prin urmare, interacțiunea unor elemente conform unui model. Considerând statele ca principalii actori ai sistemului internațional modern, ordinea mondială presupune existența unor modele de interacțiune interstatală care asigură securitatea relativă a statelor, mediul internațional predictibil și realizarea scopurilor primare a națiunilor și omenirii ca întreg. Cu alte cuvinte, se poate vorbi despre ordine mondială atunci când există un tipar relativ stabil de organizare a relațiilor interstatale pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interacțiune interstatală care asigură securitatea relativă a statelor, mediul internațional predictibil și realizarea scopurilor primare a națiunilor și omenirii ca întreg. Cu alte cuvinte, se poate vorbi despre ordine mondială atunci când există un tipar relativ stabil de organizare a relațiilor interstatale pe arena internațională. Această stabilitate se sprijină pe reguli de comportament internațional. Majoritatea autorilor consideră că aceste reguli, indiferent de caracterul formal sau informal, sunt elaborate și impuse de cei mai semnificativi actori din sistemul internațional (semnificația fiind definită în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la un consens, dezbaterea și cercetările în sine au contribuit la înțelegerea mai bună a comportamentului statelor pe arena internațională, în funcție de modul în care este distribuită puterea în sistem, precum și legătura dintre variate forme de polaritate și caracteristici ale conflictelor interstatale (cantitatea și intensitatea acestora) (Tsygankov, 2002, pp. 184-190). Structura sistemului internațional Dacă până acum am analizat modalitățile de structurare a relațiilor dintre actorii majori din sistem, în continuare vom direcționa analiza către dimensiunea verticală a ordinii mondiale, care cuprinde o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
probabil al geopoliticii, în timp ce o nouă geo-economie întemeiată pe conceptul de competitivitate o va înlocui (Hirst și Thompson, 2000, p. 164). În această perspectivă asupra viitoarei ordini mondiale, accentul se pune pe trecerea de la un sistem predominant militar de rivalitate interstatală/inter-blocuri, bazat pe diferențe organizaționale socio-economice, ideologice și sistemice, la un sistem întemeiat pe competiția economică „pașnică” între state/blocuri, în cadrul căruia chestiunile militare sunt adiacente (cel puțin la prima vedere) (Ibidem). Următorul scenariu „moderat” este ordinea „uni-multipolară” despre care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pildă, preferă mai degrabă o definiție procedurală - dreptul la vot pentru o parte semnificativă a populației, alegeri libere periodice (vezi Doyle, 1996; Russett, 1993; Oneal et al., 1996, pp. 11-28). În ceea ce privește definirea războiului, formula clasică se referă la conflicte militare interstatale, de o anumită durată și cu un anumit număr de morți pe câmpul de luptă (correlates of war). Această obiecție - trans-historicismul pacifismului democratic - se referă doar la folosirea cazurilor istorice pentru legitimarea poziției liberale moderne, fără a afecta în mod
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comportamentului uman preconizat și în ceea ce înțelegem prin globalizarea actuală. Istoria globalizării începe cu marile fluxuri migratoare, cu descoperirea de noi continente și teritorii, cu formarea imperiilor, se accentuează odată cu progresul adus de epoca industrializării. În plan economic, creșterea comerțului interstatal, bazat pe instituții stabile, autorizate să facă schimb de bunuri cu alte state, premerge perioada liberalizării comerțului denumită și „Prima eră a globalizării”, care are specific Pax Britania, aurul ca standard economic în comerțul mondial (perioada 1850-1880). Fundamentarea teoretică a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pe care ,,economia-lume de tip capitalist” le are asupra lor (septembrie 1974). Se sugereaz), prin urmare, o chestiune util), desi una pe care Wallerstein o respinge cu putere, si anume, c) sisteme naționale și internaționale diferite coexist) și interacționeaz). Sistemul interstatal nu e singurul sistem internațional care s-ar putea concepe. Wallerstein arăt) în numeroase și interesante moduri cum anume sistemul economic mondial afecteaz) politică național) și internațional). Ins) a pretinde c) economia afecteaz) politică nu înseamn) a nega și opinia
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]