308 matches
-
consecință nu este posibil să vorbim despre structura sistemului internațional fără ca, în același timp, să vorbim și despre identitatea și interesele unităților componente. Modul în care unitățile concep sistemul internațional este determinat de felul în care se percep colectiv sau intersubiectiv, și tocmai această intersubiectivitate este cea care furnizează mecanismul ce le condiționează acțiunile. Când statele admit că operează într-un sistem de unități egoiste, orientate către supraviețuire și autoajutorare, atunci ele sunt constrânse de această înțelegere intersubiectivă să intre într-
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
percep colectiv sau intersubiectiv, și tocmai această intersubiectivitate este cea care furnizează mecanismul ce le condiționează acțiunile. Când statele admit că operează într-un sistem de unități egoiste, orientate către supraviețuire și autoajutorare, atunci ele sunt constrânse de această înțelegere intersubiectivă să intre într-o relație de competiție. Înțelegerea intersubiectivă a identității și intereselor statelor constituie o trăsătură integrală a structurii anarhice a sistemului.286 Înțelegerea intersubiectivă nu apare în mod spontan, ci se poate dezvolta numai pe baza interacțiunii. Wendt
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cea care furnizează mecanismul ce le condiționează acțiunile. Când statele admit că operează într-un sistem de unități egoiste, orientate către supraviețuire și autoajutorare, atunci ele sunt constrânse de această înțelegere intersubiectivă să intre într-o relație de competiție. Înțelegerea intersubiectivă a identității și intereselor statelor constituie o trăsătură integrală a structurii anarhice a sistemului.286 Înțelegerea intersubiectivă nu apare în mod spontan, ci se poate dezvolta numai pe baza interacțiunii. Wendt insistă că trebuie să existe o istorie a interacțiunii
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
unități egoiste, orientate către supraviețuire și autoajutorare, atunci ele sunt constrânse de această înțelegere intersubiectivă să intre într-o relație de competiție. Înțelegerea intersubiectivă a identității și intereselor statelor constituie o trăsătură integrală a structurii anarhice a sistemului.286 Înțelegerea intersubiectivă nu apare în mod spontan, ci se poate dezvolta numai pe baza interacțiunii. Wendt insistă că trebuie să existe o istorie a interacțiunii înainte ca actorii să-și dobândească o identitate egoistă, interesul pentru supraviețuire și capacitatea de a se
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și susțin o structură a identităților și intereselor. În caracterizarea mediului internațional identitățile și interesele sunt variabilele dependente.291 Consecințele anarhiei nu au nimic de-a face cu baza materială a puterii, ci au de-a face cu construcția semnificațiilor intersubiective asociate acelei baze. Totul depinde de modul în care anarhia este interpretată și de modul în care statele se raportează unele la altele, de modul în care își percep intențiile. Dezbaterea dintre neorealiști și neoliberali se poartă în jurul întrebării dacă
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lucru însemnând faptul că identitatea este la bază o calitate subiectivă, având rădăcinile în înțelegerea de sine a actorului. Semnificația acestei înțelegeri depinde și dacă alți actori îl înțeleg pe actor în același fel, astfel că identitatea are caracter sistemic, intersubiectiv. Autorul aduce în discuție patru tipuri de identități: personală, corporate, de tip, de rol și colectivă, menționând că lista nu este exhaustivă și că definițiile nu sunt definitive.297 Presupoziția că identitățile actorilor nu sunt un dat, ci se dezvoltă
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
anterioare procesului politicii internaționale. Alternativa constructivistă prezentată de Alexander Wendt se învârte în jurul construcției identității.298 Prin participarea la semnificațiile colective, actorii își formează identități relativ stabile, care sunt înțelesuri specifice, de rol și așteptări cu privire la sine. În principal aspectul intersubiectiv al structurilor politicii internaționale influențează comportamentele actorilor, și nu cel material. Structurile intersubiective sunt formate de înțelesurile colective, prin urmare identitatea este acel atribut al actorilor internaționali care generează dispoziții motivaționale și comportamentale. Astfel, identitățile au semnificație pentru că asigură baza
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
construcției identității.298 Prin participarea la semnificațiile colective, actorii își formează identități relativ stabile, care sunt înțelesuri specifice, de rol și așteptări cu privire la sine. În principal aspectul intersubiectiv al structurilor politicii internaționale influențează comportamentele actorilor, și nu cel material. Structurile intersubiective sunt formate de înțelesurile colective, prin urmare identitatea este acel atribut al actorilor internaționali care generează dispoziții motivaționale și comportamentale. Astfel, identitățile au semnificație pentru că asigură baza pentru interese. Interesele, în schimb, se dezvoltă în procesul de definire a situațiilor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
atașată identității individuale prin subsumarea ideologică într-o colectivitate. Acest lucru îi oferă individului o identitate transcendentă în măsura în care dorința colectivă transcede individul.325 Principiile care legitimează identitatea colectivă sunt principiile care legitimează ordinea socială și care furnizează un înțeles social intersubiectiv al identității colective. Aceste principii sunt reproduse instituțional și transmise individului prin socializare, generată și reglementată de sistemul de credințe.326 După cum observă Habermas, rupturile în tradiția transmisă instituțional apar atunci când sistemul de interpretare (ideologia identității) care legitimează ordinea socială
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
impunerea discursivă a unei identități într-un anumit moment istoric. Ambele variante sugerează explicații comparabile sau complementare. Constructiviștii asumă o relație complexă între 'cine suntem' și 'ce vrem' încercând să documenteze transformările intereselor. Provocarea lansată de constructiviști este demonstrarea dimensiunii intersubiective a intereselor și respingerea conceptualizărilor convenționale materialiste. 2.3.1. Identitatea ca structură Constructiviștii admit faptul că oamenii au potențialul de a destabiliza inclusiv semnificații profund instituționalizate precum cel al suveranității sau asocierea stat-identitate națională. Identitatea este studiată în relație
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
naturii sistemului internațional.337 Atât intervenția, cât și integrarea pun la încercare supremația teritorială a statelor, autorul numind aceste transformări revoluții ale suveranității.338 Este abordată problema construcției sociale a suveranității 339 arătându-se că semnificația statalității derivă din semnificațiile intersubiective, rezultă din recunoașterea suveranității de către alte state, nefiind o caracteristică sau o posesiune. Prin conținuturile intersubiective împărtășite la nivel internațional se definesc regulile statalității, existența și formarea anumitor state depinzând de recunoașterea acestora de către celelalte. Statul și sistemul internațional sunt
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
autorul numind aceste transformări revoluții ale suveranității.338 Este abordată problema construcției sociale a suveranității 339 arătându-se că semnificația statalității derivă din semnificațiile intersubiective, rezultă din recunoașterea suveranității de către alte state, nefiind o caracteristică sau o posesiune. Prin conținuturile intersubiective împărtășite la nivel internațional se definesc regulile statalității, existența și formarea anumitor state depinzând de recunoașterea acestora de către celelalte. Statul și sistemul internațional sunt într-o relație de constituire reciprocă. Statele sunt parțial autoconstituite, prin propria lor dinamică internă, și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
teoriile privind securitatea furnizează datele strategice și că există mai multe logici strategice a ridicat multe semne de întrebare în privința studiilor de securitate realiste și în studiile pozitiviste.419 Securitate este ceea ce înțelegem noi să fie. Este un epifenomen creat intersubiectiv. Diferite viziuni și discursuri asupra politicii oferă viziuni și discursuri diferite privind securitatea. Noua gândire privind securitatea nu este doar o simplă chestiune privind extinderea subiectului, de lărgire a agendei de probleme dincolo de problematicile militare, ci și o abordare diferită
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
prin reformă, nu prin revoluție, securitatea umană, în înțelesul ei extins, poate fi îmbunătățită substanțial.540 Asumpțiile constructiviste legate de faptul că sistemul internațional nu este un fapt obiectiv, precum sistemul solar, că nu există de la sine, ci în virtutea înțelesurilor intersubiective împărtășite de oameni; că sistemul este constituit din idei, nu din forțe materiale, dintr-un sistem de norme, aranjate de anumiți oameni într-un anumit context, în ceea ce privește securitatea umană, se poate argumenta că sursele, cauzele majore ale insecurității umane se
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nu le genereze. Prin urmare, ceea ce contează este construcția identităților și în ce măsură ego se identifică cu alter. Afirmând că efectele anarhiei nu au nimic de-a face cu baza materială a puterii, ci au de-a face cu construcția semnificațiilor intersubiective asociată acelei baze, Wendt responsabilizează actorii care au puterea de alege să-și schimbe comportamentul și că nu se mai pune problema amoralității sferei politicii internaționale. Totul depinde de modul în care anarhia este interpretată și de modul în care
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ideea sinelui asociat unui grup presupus a împărtăși anumite caracteristici. Puterea socială, politică, economică și legală este distribuită și structurată social pe baza înțelesului social asociat acestei diferențe.594 Suveranitatea este o instituție și există în virtutea unor așteptări și înțelegeri intersubiective; nu există suveranitate în absența unui Alter. Aceste înțelegeri și așteptări nu doar că formează un anumit tip de stat statul suveran dar, de asemenea, constituie o formă particulară de comunitate, din moment ce identitățile sunt relaționale. Esența acestei comunități este recunoașterea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Gambia, unde trasarea granițelor s-a făcut fără a se ține cont de vreun criteriu identitar. Aspectul neobișnuit al conturului graniței statului Gambia nu poate indica decât artificialitatea trasării granițelor, faptul că insecuritatea umană poate avea ca sursă 'discursul', aranjamentele intersubiective, situațiile și ideile negociate între marile puteri la un moment dat. Modul de trasare a frontierelor poate reprezenta o sursă legitimată discursiv a unui număr mare de vieți umane distruse, pentru că a fi cetățeanul unui anumit stat fără resurse te
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
iar pentru 4 miliarde dintre aceștia disperarea va fi un mod de viață 731). Validarea dezinteresului pentru cei din afara națiunii depinde de fiecare om în parte pentru că lumea relațiilor internaționale este în primul rând una conceptuală, o lume a semnificațiilor intersubiective, care, pentru a exista, trebuie să fie validată (legitimată) de oameni. Problematizând rolul conștiinței umane în viața internațională, constructiviștii lărgesc sferele explicative prin introducerea logicii priorității regulilor constitutive față de cele normative apelând la conceptul de identitate. Însă fiecare om este
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
atât de evazivă, de alunecoasă și amorfă încât nu poate fi considerată un instrument util pentru cercetare în științele sociale. Identitatea este un construct social total, integrează mai multe dimensiuni fundamentale pentru constructivism, dar, în principal, are legătură cu aspectul intersubiectiv al structurilor politicii mondiale. Propunerea pe care Jaques Lacan a lansat-o la sfârșitul anilor 70, aceea de a se aborda discursiv conceptul de identitate și de a fi înlocuit cu termenul de 'identificare' pare a fi o soluție bună
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ei ca un adevăr acceptat, deci validat de o anumită comunitate, mai restrânsă sau mai largă. Relațiile internaționale sunt așadar o practică socială, alcătuită din fapte sociale, constituite și comunicate, deci existând, prin limbaj, norme și valori, și acceptarea lor intersubiectivă, între părțile participante. Abordarea istorică a internaționalului are și aici rostul ei generează cunoașterea modului în care s-a construit social, de la o epocă la alta, realitatea internațională, înțelesurile ei și, subsecvent, a evoluat discursul despre ea. Feminismul constructivist nu
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
aspectele în care viziunea lui Rorty se apropie de cele două, cât și cele care presupun distanțarea de ele. Într-o primă instanță, opinia mea este că ideea potrivit căreia ceea ce reprezintă binele pentru o comunitate umană este produsul acordului intersubiectiv al membrilor acesteia se apropie foarte mult de teza popperiană care susține că obiectivitatea științifică este produsul unei intersubiectivități a metodelor, vizibilă ca urmare a dezbaterii publice. În ambele cazuri, avem de-a face cu ideea de intersubiectivitate ca produs
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
conjectură este întărită, în opinia mea, de cel puțin trei argumente care se regăsesc în demersul gânditorului american. Este vorba, în primul rând, despre ceea ce aș numi "argumentul dezbaterii publice". Potrivit concepției lui Rorty, aceasta implică "cel mai larg acord intersubiectiv" între membrii unei comunități, dar, în același timp, un acord care este, eminamente, "neforțat"181, ceea ce denotă lipsa acțiunilor coercitive, care i-ar putea obliga pe membrii unei comunități să recunoască ceva ca fiind "bine" împotriva voinței lor. Problema care
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
incomensurabile" (ed. cit., p. 28). 178 Din acest punct de vedere, Rorty este neechivoc atunci când subliniază că, "pentru pragmatiști, dorința de obiectivitate nu este dorința de a scăpa de limitările propriei comunități, ci doar dorința unui cât mai larg acord intersubiectiv posibil, dorința de a extinde referința lui "noi" cât se poate de departe" (Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, ed. cit., p. 78), ca și atunci când specifică faptul că "dorința de "obiectivitate" se
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mine ca un tren În gară” - sînt doar cîteva spicuiri din cele zece poeme ale Invitației la bal. La rîndul lor, cărțile următoare abundă În astfel de imagini ale unor multiple și permanente deschideri ce fac permeabile limitele, asigurînd comunicarea intersubiectivă, Întrepătrunderea obiectelor. În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu la o răspîntie de drumuri, În centrul unei simbolice roze a vînturilor: „drumuri se-ncrucișează ca ochii”, „obrazul tău desface lungi cîmpuri de secară”, „zboruri Întretăiate În cremene cum lănci”, „spre
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a ideii. Gelu Ruscanu (Jocul ielelor), intelectualul ajuns director al unui ziar socialist din iluzia de a fi întrezărit în utopia marxistă propriile sale convingeri himerice referitoare la posibilitatea unei existențe nedivizate de antinomii etice, trăiește evidența incompatibilității dintre caracterul intersubiectiv, patronat de schimburi și compromisuri, al vieții sociale - materializat în tranzacțiile imunde pe care i le propune Șerban Saru Sinești - și claritatea desăvârșită, narcisistă și autosuficientă, a imperativului kantian absolut. Pus în situația de a redeveni uman - prin acceptarea, odată cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]