147 matches
-
11 septembrie 2001. În toate domeniile, densitatea rețelelor crește, iar ca efect actorii sunt tot mai sensibili la consecințele adesea imprevizibile ale unor evenimente localizate. Factorii explicativi. Este suficient să ne amintim de evoluția curentelor de gândire favorabile apariției neoliberalismului. Intervenționismul de după război, de inspirație keynesiană, a fost contestat și piața s-a afirmat ca mod preferențial de satisfacere a nevoilor (monetarismul, cu Milton Friedman, și Școala ofertei, cu Arthur Laffer). Dacă statul poate În mod legitim să remedieze anumite insuficiențe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care, datorită progresului tehnic și constituirii de monopoluri, ar conduce toate societățile Înspre colectivism și planificare (Schumpeter, 1985). El afirmă, dimpotrivă, superioritatea politică și economică a liberalismului, Întrucât acesta limitează incursiunile autorităților În domeniul privat, asigură „domnia legii” și controlează intervenționismul statal. Și totuși, paranteză sau nu, analiza lui Marx și a celor pe care i-a inspirat este probabil cea care a explicat cel mai bine condițiile de răsturnare a oricărei servituți: denunțarea ideologiilor care o susțin și care o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
baza principiului neutralității stimulentelor între industrii; sprijin financiar; negocieri strategice la nivel interguvernamental. Definirea politicii industriale în conformitate cu direcțiile menționate anterior corespunde orientării actuale a Uniunii Europene și se încadrează în prevederile Acordului de Asociere a României la Uniunea Europeană. Acordul permite intervenționismul pe termen scurt doar în scopul restructurării industriilor ineficiente, caz în care intervenția trebuie interpretată că măsura de protecție socială. b. Privatizarea și restructurarea întreprinderii Privatizarea Obiectivul finalizării procesului de privatizare a societăților comerciale de stat poate fi atins într-
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
atat prin excepția invocată, cît și prin recursul formulat, ceea ce urmărește autorul lor este să beneficieze de unele avantaje prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 13/1995 , omițând însă că ele șunt consecință unui regim de supraveghere economico-financiară, ca expresie a intervenționismului de stat în economie, si ca acest regim este incompatibil cu principiul garantării proprietății agenților economici cu capital privat. Deci ceea ce omite contestatorul este că nu poate beneficia de avantaje fără a suporta rigorile regimului de supraveghere care, în substanță
DECIZIE Nr. 130 din 29 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114722_a_116051]
-
de azi și cei de mâine, www.mises.ro. Mises, L.V., Socialismul, o analiză economică și sociologică, www.mises.ro. Mises, L.V., Birocrația și imposibilitatea planificării raționale în regim socialist, Editura Institutul ,,Ludwig von Mises", România, București, 2006. Mises, L.V., Intervenționismul. O analiză economică, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2011. Mises, L.V., Calculul economic în societatea socialistă, www.mises.ro. Mises, L.V., Capitalismul și dușmanii săi, Editura Nemira, București, 1998. Mises, L.V., Liberalismul în tradiția clasică, Editura Universității
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
singur cunoștințele și a lua pozițiile folositoare desăvîrșirii și deci vieții sale prezente și ulterioare. Pe măsură ce elevul crește în vîrstă, educatorul intervine mereu mai activ, acționînd în locul naturii și corectînd-o chiar. "Educația negativă, neintervenționistă, la Rousseau, trebuie interpretată ca un intervenționism prevăzător, delicat, chibzuit, un intervenționism care nu violentează psihologia copilului, ci ține socoteală de ea, și aceasta într-un dublu înțeles: Rousseau caută mai întîi ca fiecare cunoștință, deprindere sau stare emoțională să fie dobîndită sau dezvoltată în copil la
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pozițiile folositoare desăvîrșirii și deci vieții sale prezente și ulterioare. Pe măsură ce elevul crește în vîrstă, educatorul intervine mereu mai activ, acționînd în locul naturii și corectînd-o chiar. "Educația negativă, neintervenționistă, la Rousseau, trebuie interpretată ca un intervenționism prevăzător, delicat, chibzuit, un intervenționism care nu violentează psihologia copilului, ci ține socoteală de ea, și aceasta într-un dublu înțeles: Rousseau caută mai întîi ca fiecare cunoștință, deprindere sau stare emoțională să fie dobîndită sau dezvoltată în copil la timpul ei și prin proprie
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
toate valorile pozitive ale sufletului omenesc se vor realiza în el, deoarece numai influența omului strică pe om. Constantin Narly considera că înainte de a se putea discuta despre problemele pe care le ridică dreptul și limitele impuse de libertate în intervenționismul pedagogic ar trebui să se stabilească "mai întîi dacă există cu adevărat ceva ce s-ar putea numi libertate și atunci ce înțeles trebuie să atribuim noi libertății, căci este susținută și părerea că omul nu ar fi deloc liber
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
soluțiile de intervenție statală în combaterea unei crize. Unui om sănătos nu trebuie să-i administrăm medicamente, dar unui bolnav este obligatoriu să-i asigurăm tratamentul. Recunoașterea acestuia se face, ca și în cazul crizei, prin semne și simptome. Dincolo de intervenționismul de tip keynesist nu putem accepta calități ale statului care să știrbească libertățile umane 33. 7. Lucrarea de față este o analiză instituțională, în sensul de care vorbește Dragoș Paul Aligică 34, și anume acela al convergenței economiei cu politologia
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
raționale în regim socialist, Editura Institutului L.W. Mises, România, București, 2006. Mises, L. V., Calculul economic în societatea socialistă, www.mises.ro Mises, L.V., Ciclul economic și expansiunea creditelor. Consecințele economice ale banilor ieftini, www.mises.ro Mises, L.V., Intervenționismul. O analiză economică, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza din Iași, Iași, 2011. Mîschin, N .A., Istoria Romei antice, Editura de Stat, București, 1951. Montbrial, T. D., Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003. Morar, V., Morala elementară. Stări, praguri, virtuți
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a liberei circulații a capitalurilor, a volatilității crescânde, a emergenței speculației monetare și a transferurilor cvasicontinue (dintr-o formă în alta) de monedă, ceea ce a condus la obsolescența monetarismului neoliberal. Dl. Chirițescu se recomandă ca libertarian, dar unul care acceptă intervenționismul statal de tip keynesist și unele idei marxiste. Destul de ciudat, dar specific pentru realitățile actuale, ce te obligă să fii heterodox, doctrinele pure fiind de domeniul trecutului, ca și politicile economice, inspirate de primele și devenite mixturi ale diferitelor ingrediente
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
trei categorii posibile, în funcție de "organizarea interacțiunilor umane". Este vorba despre piața liberă ("este prezentă atunci când relațiile dintre persoane se bazează pe respectarea drepturilor legitime de proprietate asupra resurselor"); socialism (ce are ca marcă distinctă "proprietatea comună asupra factorilor de producție"); intervenționismul ("nu are o ființă a sa proprie, nu este o "a treia cale""). Vezi și Marius Spiridon, Ciclul în teoria economică modernă, www.mises.ro. 860 Vezi și Paul Samuelson, Economics, Fourth Edition, Mc Graw-Hill Book Company, 1958, partea a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Friedman nu au fost întotdeauna acceptate de către toți economiștii perioadei în care Friedman a trăit, și nici după moartea acestuia, în special cele în care și-a exprimat punctul de vedere referitor la o perioadă în care cheltuilelile guvernamentale și intervenționismul erau considerate ca fiind metodele prin care se pusese capăt marii crize economice din anii 1929-1933. În opinia Profesorului Friedman, statul ar avea obligația de a nu interveni în economie și de a lăsa piața liberă să funcționeze. A fost
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
pamflet din 1992, Partidul Reformei exclama: "În Ottawa, fiecare grup de interese contează, cu excepția unuia singur: Canadienii (ibid: 61). La fel ca în cazul discursului critic populist promovat de partidul american Tea Party, Reformiștii au identificat vinovații de serviciu în intervenționismul de stat sau în acele partide sau grupruri care susțin politicile intervenționiste. Partidul Reformei a identificat "poporul" cu cetățenii de rând, care muncesc din greu și care sunt trași pe sfoară de o coaliție a partidelor de modă veche, de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
activități, tâind cât mai repede taxele (Hacker & Pierson, 2010). A argumenta în favoarea unor taxe încă și mai mici implică organizarea unei campanii permanente pentru a-l convinge pe cetățean că politicienii și partidele lor sunt corupte, că orice propunere privind intervenționismul guvernamental este fie ceva insignifiant, fie ceva care duce la corupție, că programele guvernului au o calitate slabă în raport cu alternativele puse la dispoziție de sectorul privat și că, prin urmare, taxele mai mici vor însemna o mai mare libertate și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
creștinismului ca notă specifică decisivă în acest demers integrator, nu mai rămîn decât o serie de repere vide, strict denominative, care nu sunt acoperite de vitalitatea și respirația intelectuală și morală a acestor locuri. Fragmentarismul post-modern, "religia" corectitudinii politice și intervenționismul "salvator" secularizant nu sunt decît expresia reactivă a omului nou, care gonește febril în registrul lui a avea, fără a mai ajunge cu adevărat undeva și care își califică viața drept "împlinită" pe măsura intensității acestei fugi convulsive de sine
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cursul urmăririi. Revascularizarea coronariană prin by-pass reduce rata evenimentelor cardiace la pacienții uremici cu diabet zaharat și stenoză asimptomatică de artere coronare. Din păcate, nu s-au publicat studii mai noi care să se adreseze aceleiași dileme (terapie medicamentoasă versus intervenționism), în condițiile în care terapia medicamentoasă actuală a evoluat și tinde să fie mai agresivă. în mod particular, ar trebui comparată terapia medicamentoasă modernă (beta-blocadă și terapie hipolipemiantă intensivă) cu intervențiile intracoronariene directe. Un studiu ideal ar trebui să randomizeze
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
s-a constatat o reconfirmare a statutului postestetic al studiilor vizuale contemporane. Aceste practici ale artei critice, manifestate sub forma artei publice, a artei situate-în-context (post-studio), a "cooperării libere", a "creativității colective", a "turnurii sociale și colaborative" în artă, a intervenționismului, a mediilor tactice, a artei activiste, a artei anticapitaliste, a modelelor alternative și a criticii care acționează ca act artistic, facilitează un studiu evaluativ asupra potențialului politic al condiției critice actuale. Arta în spațiul public (public art) acceptă orice gen
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
atitudine opusă practicii obișnuite, a dinamicii politicii identitare, din timpul Războiului Rece, aceea de a amenința sau de a combate un Alter, declanșând și dezbaterea cu privire la modul în care Vestul legitimează intervențiile sau războaiele.698 O contribuție teoretică semnificativă cu privire la intervenționism o constituie lucrarea Simulating Sovereignty 699, autoarea, Cynthia Weber, arătând că actorii care au intervenit și-au legitimat acțiunile argumentând că acestea au fost desfășurate în numele populației unui alt stat cu scopul de a o proteja față de acțiunile propriului lor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
program din 22 aprilie 1936 înscria soluții precum realizarea instrucției premilitare și postmilitare, măsuri pentru apărarea populației civile și "întrebuințarea exclusivă a elementului național în intreprinderile privind apărarea țării"286. În domeniul politicii economice, obiectivul principal al partidului viza restrângerea intervenționismului de stat, în scopul asigurării unei libertăți reale. Alte capitole se refereau la organizarea agriculturii, a industriei, a creditului, la politica fiscală si la cea a muncii, la problema sanitară, a comunicațiilor, politica administrativă, organizarea justiției, a învățământului și a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din program, referitoare în special la politica națională, figuraseră și în progamul din timpul campaniei electorale din noiembrie 1933. În opinia șefului de partid, elementele de noutate introduse în program erau: "revenirea la principiile de libertate în viața economică, restrângerea intervenționismului de stat, încurajarea industriei private, stimularea muncii și a economiei, garantarea deplină a dreptului de proprietate [și] scoaterea cooperației de sub orice înrâurire politică ori etatistă"288. Manifestul PNL din decembrie 1937, publicat în preajma alegerilor generale, face noi precizări la programul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
restabilirea unui regim normal al creditului. Șeful georgiștilor ținea să sublinieze, totuși, că acest program nu reprezenta adevărata expresie a doctrinei economice a partidului pe care îl conducea, precizând că, rolul sporit al statului în economie "nu pornește dintr-un intervenționism teoretic, ci rezultă din necesitățile practice ale momentului"433. Deși exponent al neoliberalismului 434, în condițiile speciale ale crizei economice care a dezorganizat economia României la începutul deceniului al patrulea, Gheorghe Brătianu propunea, pentru rezolvarea acesteia, soluții care depășeau cadrul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Neoliberalismul", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București,f.a., p. 208. 435 I.G. Duca susținea în anul 1923: "În materie de economie politică, liberalismul român a plecat și el de la formula manchesteriană laissez faire, laissez passer, spre a ajunge la intervenționismul care apără pe cel slab împotriva celui tare [...] Intervenționismul a izvorât din complexitatea economică modernă [...] ca un mijloc de înlăturare a ciocnirilor violente, deci a anarhiei. I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a., pp. 152
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
p. 208. 435 I.G. Duca susținea în anul 1923: "În materie de economie politică, liberalismul român a plecat și el de la formula manchesteriană laissez faire, laissez passer, spre a ajunge la intervenționismul care apără pe cel slab împotriva celui tare [...] Intervenționismul a izvorât din complexitatea economică modernă [...] ca un mijloc de înlăturare a ciocnirilor violente, deci a anarhiei. I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a., pp. 152, 153. 436 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
răspunde funcțional la situațiile care nu trebuiau să presupună luări de poziție politică asupra rentei funciare și a profiturilor industriale și comerciale. Intervenția municipală trebuia să fie pentru acest curent o mișcare explicit depolitizată. Odată cu municipalismul social, este evident începutul intervenționismului public în problemele igienei, locuinței și serviciilor urbane. Realizările socialismului municipal au fost în principal de trei feluri: Multiplicarea serviciilor de asistență și de prevedere socială, organizarea camerelor de comerț și a bursei muncii, exploatate în regie de către serviciile de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]