1,905 matches
-
Gusti, după Goicea Mare, a urmat Rușețu și Nerej, tot încă neconcludent. De-abia, în anul următor, în satul Fundul Moldovei s-au făcut pași semnificativi privind definitivarea metodei de cercetare și a identității profesionale și sociale. Henri H. Stahl, intervievat, a declarat: "Fundul Moldovei înseamnă deci folosirea pentru prima oară a sistemului echipelor lucrînd cu fișe și dosare comune. Echipele de atunci folosite au fost următoarele: cosmologică, biologică, istorică, psihologică, economică, juridică, de folclor literar și muzical, estetică, filologie, pentru
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
lui A.P. nu e în discuție. Doar modestia omului și valoarea operei. Interviul cu M. Eliade, reluat (de ce?) din volumul Sub semnul întrebării (ediția 1979), e celebru pentru cuvintele despre Ceaușescu pe care A.P. i le-a pus în gură intervievatului de acum trei decenii. Lipsa de scrupule nu e însă cel mai mare defect al poetului, care adună în paginile Flacărei semnături diverse și (ar gîndi un om normal) incompatibile. Ce caută, lîngă Dinu Săraru, Al. Paleologu? Dar Al. Ciocâlteu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
de a fost posibil un asemenea eveniment, pe jumătate happening colectiv, pe jumătate atac biologic, chiar acolo, în cămin, sub ochii diverselor cadre amenajate să aibă grijă de buna lui funcționare și nu să-i nășească transformarea în bordel, cei intervievați s-au lansat exclusiv în discursuri cu un conținut psiho-medical. Mai întîi s-a dat vina pe oligofrenie, și nu doar pe una, așa, de ochii lumii, ci pe una extrem de severă, pe care o directoare măruntă și inhibată mărturisea
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
soi de garaj. Nenumărate portrete într-o ureche (sau chiar în două) ale lui Ceaușescu pavoazează, pînă la refuz, pereții. "Mi le-a dat cineva, la revoluție". Pe toate, frate?! Steagurile și-au găsit, și ele, loc de cinste. Primarul, intervievat și dumnealui în chestiune, ne vorbește în limbajul de lemn, lemn de dinainte de '89, că cetățeanul are și el un fix, dar că nu e periculos. În garajul cu pricina, nu ca în Poiana lui Iocan, oamenii, uniți în spirit
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
regăsească un ceva pierdut, ci îi comemorează la nesfîrșit dispariția. Ca stare de reflecție ea devine stare de doliu permanent, ezitare între două impulsuri ce par a se contrazice: acela de a aparține și acela de a te rupe. Imigranții intervievați de autoare în ultima parte a cărții își decorează casele cu obiecte inutile și demodate, menite a le aminti de un timp la care nu (mai) au acces, dar și cu lucruri care conotează în mod pur abstract noțiunea de
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
maghiar contemporan, Péter Nádas, foarte apreciat în Occident, și din a cărui carte în curs de apariție la Ed. Univers, Ana-Maria Pop ne oferă un capitol, deschizîndu-ne pofta de a citi în întregime Sfîrșitul unui roman de familie. * Cel mai intervievat scriitor român contemporan, prezent în toate publicațiile, de la 22 la Plai cu boi - ați ghicit că e vorba despre Al. Paleologu, dialoghează și în Lettre, de data aceasta cu cel mai mediatizat dintre istorici, Adrian Cioroianu. Cu farmecul știut. * Ne-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
Ion Simuț Caragiale - intervievat. Plebiscitul presei, prefață, notă asupra ediției, antologie, stabilirea textului, note și comentarii de Constantin Hârlav, Biblioteca Județeană "Nicolae Iorga", Ploiești, 2005, 222 p. Interviul devine în secolul XX un instrument publicistic mai direct și mai prompt decât articolul de opinie
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
vedere. Cum se situează I. L. Caragiale în istoria interviului, așa cum începe el să se afirme în presa românească în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea? Constantin Hârlav răspunde foarte bine documentat la această întrebare într-un volumaș special, Caragiale intervievat. Sunt nu numai convorbiri cu scriitorul din copilăria interviului românesc, dar și răspunsuri la anchete literare, tipărite într-o "cărticică de buzunar", culese cu osârdie din ziarele și revistele epocii. Toate aceste documente de conștiință literară și atitudine civică, așezate
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
mine echivalentul romanelor non-ficționale, cu linii epice, răsturnări de situații și cu o sumedenie de personaje, dintre care unele se țin minte, iar altele trăiesc doar cîteva rînduri, apoi dispar. În cărțile astea, extraordinar mi se pare că personajul principal, intervievatul, construiește cel puțin două imagini despre sine însuși. Una, pe care vrea s-o impună, alta, secretă, care îi scapă printre degete, ca nisipul. Uneori mai apare și o a treia imagine, mai puțin vizibilă, dar poate cea mai interesantă
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
cunoscute, mă plictisesc pentru că, puse unul lîngă altul, descopăr că intervievatorul are cam aceleași întrebări, chiar dacă altfel formulate. Numai că ceea ce sună interesant în ziar sau într-un periodic, se banalizează în carte, prin repetare. Strînși unii lîngă alții, bieții intervievați își storc degeaba mintea pentru a fi ei însiși. Succesiunea întrebărilor îi obligă să fie ca alții. Ceea ce pare spontan la bucată, devine un soi de ticăială bolnavă de umor involuntar prin înseriere. Am citit la vremea lor, în Apostrof
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
-i întrebările pe care le-a pus celor cu care a stat de vorbă, interviu după interviu. Dar nedeschizînd cartea, asta ar fi însemnat că, de fapt, n-am o părere chiar atît bună despre Marta Petreu. Iar unii dintre intervievați, Zigu Ornea, Mircea Zaciu, Cornel Regman și Marian Papahagi, au dispărut între timp și aș fi vrut să-i reaud. Mai ales pe Zigu. Așa că am ignorat cronologia Martei Petreu și am început cu discuția ei cu Z. Ornea. Apoi
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
cele mai interesante interviuri din cartea ei de Conversații cu..., apărută la Editura Universal Dalsi e cel cu Petru Dimitriu. Un schimb de mesaje scrise, pe care Marta Petreu îl reproduce ca atare, mai adăugînd și scrisori ulterioare pe care intervievatul i le-a trimis. O dovadă că Marta Petreu a nimerit la fix. Chiar și de la distanță.
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
apreciază că bugetul nu le va fi suficient pentru strictul necesar crește cu 3 procente, iar a celor care susțin că vor fi nevoiți să renunțe la multe produse cunoaște o creștere de 6 procente. De altfel, 56 dintre cei intervievați sunt de părere că în acest an vor cheltui mai puțin decât în anii trecuți pentru cumpărăturile de Paște, iar 72% dintre respondenți sunt de acord că actuala criză economică a afectat în mare și foarte mare măsură bugetul familiei
Românii vor cheltui mai puțin de Paște. Vezi care este bugetul unei familii pentru sărbătorile pascale () [Corola-journal/Journalistic/26665_a_27990]
-
at Me" sau "The Keep". La începutul acestui an, Jennifer Egan a mai câștigat cu același român și premiul Național Book Critics Circle. "Acest român prezintă cât de neașteptate și de șocante pot fi schimbările din viața", a declarat autoarea intervievata prin telefon. Ea a mai adăugat că a fost inspirată de celebra serie de române a lui Marcel Proust, " În căutarea timpului pierdut". Acest premiu a fost stabilit prin testament de Joseph Pulitzer (1847-1911), un editor de succes de ziare
Jennifer Egan, premiul Pulitzer pentru roman de ficţiune - „A Visit from the Goon Squad“ () [Corola-journal/Journalistic/26669_a_27994]
-
să manifeste un interes mai accentuat pentru evenimente cu tentă mondenă decât pentru evenimente și știri legate de politică. Singurul eveniment cunoscut în măsură mai mare decât subiectele mondene este cutremurul din Japonia, despre care au auzit 99% dintre respondenții intervievați. Peste 90% dintre români au auzit despre divorțul dintre Irinel și Monica Columbeanu și despre cel dintre Pepe și Oana Zăvoranu, la fel și despre posibila schimbare a premierului Emil Boc', se spune în analiza sondajului, potrivit Agerpres. Despre votul
Sondaj: Războiul Pepe-Oana Zăvoranu, mai interesant pentru români decât soarta lui Boc () [Corola-journal/Journalistic/26862_a_28187]
-
români resping Codul muncii în forma asumată de Guvernul Boc, iar peste jumătate dintre angajatorii chestionați cred că schimbările vor crea doar confuzie, o nouă legislație în domeniu nefiind necesară, relevă cel mai recent studiu online. Circa jumătate dintre cei intervievați, respectiv 48,27%, consideră că noul pachet de legi dezavantajează clar angajații și favorizează patronii, în timp ce alți 40,43% dintre respondenți se așteaptă la abuzuri din partea companiilor, în urma aplicării Codului, informează Agerpres. Sub 2% dintre participanții la studiu au fost
Studiu: Aproape 90% dintre angajaţi resping noul Cod al muncii, companiile consideră că nu era necesar () [Corola-journal/Journalistic/26962_a_28287]
-
sută au răspuns generic "darea și luarea de mită", 15 la sută au menționat "conducerea, puterea, guvernul sau parlamentarii", 13 la sută au menționat "șpaga la poliție" și 12 la sută sistemul sanitar. De asemenea, 37 la sută dintre persoanele intervievate au definit corupția "mare" ca fiind corupția la nivel înalt, făcând referire la politicieni, oamenii aflați la conducerea țării, iar 10 la sută cred că aceasta are legătură cu sume foarte mari de bani. Nouă la sută dintre participanții la
Tinerii nu fac diferenţa între corupţia mică şi mare, dar dau bani pentru rezolvarea unor probleme () [Corola-journal/Journalistic/27098_a_28423]
-
proporție mai mare. Consumul de medicamente s-a dovedit, potrivit sondajului, foarte crescut la toate categoriile de populație, chiar și la tineri (81,1% au între 18 și 35 de ani). Raportul mai relevă că în 2010, 15% dintre persoanele intervievate au dat șpagă, cu precădere medicilor, iar 16% dintre acestea susțin că banii le-au fost ceruți. Categoria de vârstă cea mai expusă din acest punct de vedere este cea între 51 și 60 de ani, persoanele cu studii superioare
Sondaj: Aproape jumătate din români au avut probleme mari de sănătate în 2010 () [Corola-journal/Journalistic/27348_a_28673]
-
de eforturile guvernului de diversificare a economiei. Creșterea economiei americane va încetini în 2011 peste estimările inițiale, la circa 2,5%, în condițiile în care șomajul ridicat temperează cheltuielile de consum, iar companiile își restrâng planurile de investiții, potrivit analiștilor intervievați de Bloomberg. Rata șomajului se va menține în 2011 peste 9%, iar achizițiile de locuințe vor scădea. Perspectivele șterse anticipate de analiști contrastrează cu cele așteptate de președintele Rezervei Federale, Ben Bernanke, potrivit căruia există condițiile pentru ca anul viitor creșterea
Cum va fi 2011. Agitaţie în politica românească. Consumul în Europa scade cu 1,8% - în China creşte cu 22% () [Corola-journal/Journalistic/27373_a_28698]
-
12% ajung astfel la serviciu sau școală/universitate, informează. Aproape o cincime dintre românii consultați au afirmat că folosesc trenul de 1-3 ori pe lună sau mai des, comparativ cu o medie a UE de 23%. Trei procente dintre persoanele intervievate au afirmat că merg cu trenul în majoritatea zilelor, iar 2% recurg la acest mijloc de transport de 1-3 ori pe săptămână. În privința serviciilor de informare privind programul și peroanele trenurilor, românii sunt pe poziția a șasea în UE ca
Românii sunt printre cei mai nemulţumiţi europeni în privinţa calităţii tranSportului feroviar () [Corola-journal/Journalistic/26080_a_27405]
-
efectuarea înregistrărilor și controlul datelor de către persoanele implicate. Acesta a mai precizat că rolul datelor este pur statistic, nu vor fi căutați acasă pentru diferite probleme. Rolul datelor este doar statistic, se pastrează confidențialiltatea datelor individuale care sunt transmise de intervievați. Trebuie să explicăm fiecărei persoane că aceste chestionare nu au nicio repercusiune, datele transmise fiind utilizate numai în scop statistic. Se operează într-un regim de confidențialitate garantată", a adăugat Voineagu.
Cei care refuză să răspundă la recensământ riscă amenzi de până la 1000 de lei () [Corola-journal/Journalistic/25811_a_27136]
-
la acest studiu au declarat că practică sexul neprotejat, riscă să devină prada traficanților de droguri, au gânduri suicidale și n-ar vota cu niciunul din politicienii cunoscuți dacă mâine s-ar organiza alegeri prezidențiale. Aproape 45% dintre tinerii români intervievați par să ignore riscurile unei sarcini nedorite și chiar pe cele ale contractării BTS (boli cu transmitere sexuală), aceștia declarând că practică sexul neprotejat mereu (32,7%) sau de până la 3-5 ori pe lună (peste 12 procente), iar cealaltă jumătate
Tinerii români se droghează, fac sex neprotejat și se sinucid () [Corola-journal/Journalistic/27519_a_28844]
-
său, Ion Cristoiu, au făcut „elogiul liderului mișcării legionare“, Corneliu Zelea Codreanu. În mod concret, istoricul Radu Ioanid a solicitat Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) să analizeze dacă este „legal ca televiziunea publică din România să facă, atât prin cel intervievat, cât și prin persoana moderatorului emisiunii, elogiul liderului mișcării legionare“. Scrisoarea este semnată de mai mulți oameni de cultură. „Am aflat cu îngrijorare de difuzarea pe primul canal al Televiziunii Române a unei emisiuni realizate de d-na Eugenia Vodă și
TVR, reclamată pentru că Ion Cristoiu a vorbit de romantismul lui Zelea Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/27532_a_28857]
-
iar o zecime au consumat băuturi spirtoase de cel puțin două ori în 30 de zile. Aproape 4,5 la sută din tineri au recunoscut că beau tărie de cel puțin cinci ori pe lună, deși peste trei sferturi dintre intervievați sunt conștienți că părinții se opun consumului de alcool. Peste jumătate dintre elevii de liceu au spus, de asemenea, că au fumat țigări cel puțin o dată în viață, iar unul din cinci fumează, în medie, zece țigări pe zi, la
Bilete gratis la film pentru adolescenţi, dacă vor merge la cinema cu părinţii () [Corola-journal/Journalistic/27575_a_28900]
-
Online Împotriva Exploatării Copiilor, că studiul, făcut în primăvara-vara anului 2010, plasează România pe primele locuri la nivel european în ceea ce privește pericolele la care sunt expuși minorii. Ingrijorător este și faptul că părinții nu știu ce fac copiilor pe internet. 25% dintre copiii intervievați au recunoscut că au discutat cu necunoscuți pe internet, iar în urma discuțiilor 12% dintre aceștia au ajuns la întâlniri cu ei. Numai 6% din părinți știu, însă, despre aceste întâlniri. De asemenea, majoritatea copiilor au spus că petrec online între
România, pe primele locuri la nivel european în ceea ce priveşte pericolele la care sunt expuşi minorii () [Corola-journal/Journalistic/27605_a_28930]