269 matches
-
ci datorită unor calități speciale legate de subiectul investigat. Spre deosebire de situația sondajului de masă, în acest caz răspunsurile furnizate de către fiecare subiect particular sunt considerate importante. Spre a se putea descoperi datele relevante, subiecții sunt adesea supuși unui tratament non-standardizat. Intervievatorul are nevoie de destulă libertate pentru a putea stabili o relație pozitivă cu subiectul și pentru a urmări un subiect de conversație util. Totuși, rezultatul are o siguranță discutabilă, deoarece datele produse depind foarte mult de interacțiunea dintre cei doi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nevoie de destulă libertate pentru a putea stabili o relație pozitivă cu subiectul și pentru a urmări un subiect de conversație util. Totuși, rezultatul are o siguranță discutabilă, deoarece datele produse depind foarte mult de interacțiunea dintre cei doi. Totodată, intervievatorul nu poate evita problemele ridicate de amestecul din afară, căci subiectul știe că este intervievat și va dori să-și înfățișeze poziția cât mai favorabil. În sfârșit, percepțiile parțiale apar neintenționat, deoarece subiectul își vede doar propriul său rol în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cercetare pare foarte accesibil, căci trebuie doar aranjată o întâlnire și luate notițe. Nu se cere o complicată instruire statistică sau cunoștințe de teoria probabilității în selecția de eșantioane. Dar ușurința aplicării acesteia ascunde dificultăți esențiale și îl atrage pe intervievatorul neinstruit în inexactități de date foarte grave. Cea de-a treia metodă fundamentală de abordare a colectării de date, în afară de privirea atentă și de întrebări, este aceea de a ne baza pe informații documentare culese de alții în prealabil. Acestea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
analizate la diverse scări, în varii dimensiuni, cum ar fI: conținuturile; structura; stilul vorbirii; trăsăturile afective; motivele, atitudinile și credințele povestitorului; nivelul cunoștințelor acestuia. În plus, așa cum am arătat mai sus, datele obținute sunt influențate de interacțiunea dintre intervievat și intervievator, ca și de alți factori contextuali. Aceste dimensiuni și influențe sunt adesea greu de detectat la o primă lectură, astfel că munca meticuloasă de a citi sau de a asculta materialele este absolut necesară pentru o înțelegere pertinentă a întrebărilor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pus patru întrebări-standard la fiecare etapă a vieții (vezi capitolul 2). Natura structurată a procedurii a asigurat existența unei oarecare asemănări între interviuri, mai cu seamă în procesul de evidențiere a categoriilor. Cu toate acestea, aveau să apară diferențe între intervievatori în ceea ce privește formularea întrebărilor, manevrarea interviului și măsura în care instrucțiunile au fost urmate. Se poate presupune că această variabilitate a influențat intervievații și a contribuit la diversitatea naturală a răspunsurilor. Este clar că asemenea diferențe contextuale se vor reflecta în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
faptul că nici una dintre măsurătorile noastre nu poate distinge de una singură diferențele dintre abilitățile cognitive ale femeilor și cele ale bărbaților, dată fiind prezența factorilor suplimentari ce probabil au influențat procesele de gândire ale intervievaților (cum ar fi identitatea intervievatorului și maniera în care a fost organizat interviul). Asemenea limite, deși este important să le menționăm, nu diminuează cu nimic valoarea măsurătorilor care au fost create special pentru analiza de față. Toate abilitățile cognitive și toate testele inteligență sunt influențate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
interpretare este departe de realitate. Toate acestea au de-a face cu dilema pe care am numit-o „niveluri de interpretare” ( vezi pp. 76-77) - mai exact, rolul pe care-l are teoria în ascultarea și explicarea unei relatări. Este oare intervievatorul un ascultător naiv conectat doar la lumea fenomenologică prezentată de narator? Sau, dimpotrivă, se pune întrebări, va avea îndoieli și va căuta în permanență neconcordanțe, contradicții, tăceri și subînțelesuri în poveștile pe care le ascultă? (Pentru o abordare a lucrurilor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
perioada adultă, istoricul relației cu victima, activitățile criminale anterioare, detalii ale crimei etc. s-a realizat cu ajutorul interviului - tehnică fundamentală de explorare științifică utilizată frecvent în criminologie. Interviul poate fi definit drept acea tehnică de cooperare verbală între două persoane, intervievatorul și intervievatul, ce permite intervievatului să culeagă anumite date de la anchetat cu privire la un obiect precis. A. Brimo (cf. Stănoiu, 2002, p. 79) pune în evidență acele răspunsuri care particularizează tehnica interviului, și anume: - existența unei relații sociale și psihologice între
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rușinii. A fi acceptat ca partener de discuție de către acestea cere o relație de încredere care trebuie construită anterior interviului ca atare. Această relație s-a construit în perioada aplicării chestionarelor, în urma discuțiilor individuale și de grup avute cu deținutele. Intervievatorului îi revine sarcina de a crea acel microclimat de încredere, acea relație de comunicare, relație empatică (abilitatea de a trăi sentimentele altora, de a te transpune în locul unei alte persoane ca și cum ai fi acea persoană, fără a pierde condiția de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
transpune în locul unei alte persoane ca și cum ai fi acea persoană, fără a pierde condiția de „ca și cum”), care să o determine pe cea intervievată să răspundă sincer la toate întrebările puse. În timp, s-a construit o relație între intervievată și intervievator bazată pe credibilitate, confidențialitate și respect reciproc. Astfel, în momentul când ne-am exprimat cererea ca fiecare dintre deținutele cărora li s-au administrat chestionarele să accepte și un interviu ghidat (concentric, neformal), acestea au răspuns pozitiv, în scris, cu excepția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
întrebările, precum și de cât de confortabil din punct de vedere psihologic se simt subiecții în cursul interviului. Mai târziu, în relația intervievată-intervievator, intervin factori ca sexul intervievatului, lungimea (durata) interviului, prezența altor persoane și cât de nepărtinitor, de interesat apare intervievatorul. Creșterea valenței cognitive a dezvăluirilor include o serie de strategii: posibilitatea de a oferi intervievatei o serie de oportunități de-a lungul interviului prin care aceasta să dezvăluie violența; formularea întrebărilor într-o asemenea manieră, încât să fie evitate întrebările
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a lungul interviului prin care aceasta să dezvăluie violența; formularea întrebărilor într-o asemenea manieră, încât să fie evitate întrebările directe cu tentă agresivă, ca, de exemplu, „Ai fost vreodată abuzată?”; acceptarea necondiționată de către intervievată; colaborarea cu aceasta; manifestarea din partea intervievatorului a unei atitudini empatice; selectarea cu atenție a intervievatelor și pregătirea lor pentru a se dezvolta o relație bună; ascultarea activă; observarea; oferirea de feedback; parafrazarea; sumarizarea; reflectarea. Vom prezenta în continuare o analiză calitativă (studii de caz) în cazul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
I. și M. Inculpata nu-și cunoaște frații (a auzit de existența unui singur frate). Mama a avut încă două surori și un frate. În prezent trăiesc toți cei trei frați ai mamei, singura care a murit este mama inculpatei. Intervievatorul (In): Descrie-mi, te rog, ce relații au existat între mama dvs. și ceilalți frați, cum se înțelegeau? Inculpata (I): A existat o răceală între ei, certuri în legătură cu diferite lucruri (deținuta vorbește de existența unor relații conflictuale, de o anumită
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
așa plecând În grabă. STUDIU PRELIMINAR: XY GENETIC (BĂRBAT) CRESCUT CA FEMEIE Următorul caz ilustrativ arată că nu există o corespondență predestinată Între structura genetică și cea genitală sau Între comportamentul masculin sau feminin și statutul cromozomial. SUBIECT: Calliope Stephanides INTERVIEVATOR: Doctor Peter Luce DATE INTRODUCTIVE: Pacienta are paisprezece ani. A trăit toată viața ca femeie. La naștere, Înfățișarea somatică releva un penis atât de mic, Încât părea să fie un clitoris. Cariotipul XY al subiectului a fost descoperit abia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
v-ați simțit excepțional de bine la serviciu?", respectiv " Care a fost perioada când v-ați simțit foarte prost la serviciu?", precum și evaluarea intensității sentimentelor pozitive sau negative trăite, pe o scală cu 21 trepte. Pornind de la cele două întrebări, intervievatorii solicitau informații adiționale, atunci când acestea nu erau furnizate spontan de respondenți: când a avut loc evenimentul, cât a durat incidentul, care a fost efectul sentimentelor trăite cu acea ocazie, care a fost impactul asupra carierei și performanței, asupra relațiile interpersonale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
la diverse scări, în varii dimensiuni, cum ar fi: conținuturile; structura; stilul vorbirii; trăsăturile afective; motivele, atitudinile și credințele povestitorului; nivelul cognitiv al acestuia. În plus, așa cum am arătat mai sus, datele obținute sunt influențate de interacțiunea dintre intervievat și intervievator, ca și de alți factori contextuali. Aceste dimensiuni și influențe sunt adesea greu de detectat la o primă lectură, astfel că munca meticuloasă de a citi sau de a asculta materialele este absolut necesară pentru o înțelegere pertinentă a conținuturilor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Participanților li s-au pus patru întrebări-standard pentru fiecare etapă a vieții (vezi capitolul 2). Natura structurată a procedurii a asigurat existența unei oarecare asemănări între interviuri, mai cu seamă în ceea ce privește conținutul. Cu toate acestea, aveau să apară diferențe între intervievatori în ceea ce privește formularea întrebărilor, manevrarea interviului și măsura în care instrucțiunile au fost urmate. Se poate presupune că această variabilitate a influențat intervievații și a contribuit la diversitatea naturală a răspunsurilor. Este clar că asemenea diferențe contextuale se vor reflecta în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
faptul că nici una dintre măsurătorile noastre nu poate distinge de una singură diferențele dintre abilitățile cognitive ale femeilor și cele ale bărbaților, dată fiind prezența factorilor suplimentari, ce au influențat probabil procesele de gândire ale intervievaților (cum ar fi identitatea intervievatorului și maniera în care a fost organizat interviul). Asemenea limite, deși este important să le menționăm, nu diminuează cu nimic valoarea instrumentelor care au fost create special pentru analiza de față. Toate abilitățile cognitive și toate testele de inteligență sunt
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
departe de realitate. Toate acestea au de-a face cu dilema pe care am numit-o „a nivelurilor de interpretare” (vezi pp. 122-123) - mai exact, cu rolul pe care-l are teoria în ascultarea și explicarea unei relatări. Este oare intervievatorul un ascultător naiv, conectat doar la lumea contingentă prezentată de narator? Sau, dimpotrivă, va pune întrebări, va avea îndoieli și va căuta în permanență neconcordanțe, contradicții, tăceri și subînțelesuri în poveștile pe care le ascultă? (Pentru o abordare a lucrurilor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
în interviul semistructuratprestabilite sunt doar temele în jurul cărora se va purta discuția. Așa se face că operatorulva pleca pe teren cu un ghid de interviu și nu cu un instrument elaborat în detaliu (chestionar). Aceasta nu înseamnă, desigur, că sarcina intervievatorului va fi mai ușoară decât cea a operatorului de anchetă, ci dimpotrivă. Din diverse motive (la care ne referim șiîn capitolul destinat chestionarului), nu este ușor să obții răspunsuri consistente la întrebările deschise și, cu atât mai mult, doar la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de convorbiri de grup. (Pentru autorul menționat, acesta este autenticul interviu de grup. Noi îl vom numi, în continuare, și interviu clasic de grup.) În discutarea colectivă de către membrii unui grup natural a unei probleme din viața grupului respectiv, sarcina intervievatorului este deosebit de complexă și delicată, deși intervențiile sale trebuie reduse la minimum, adică să nu depășească 20% din totalul schimburilor verbale. Intervențiile se referă la sublinierea și reformularea unor opinii, precum și la sinteze progresive. Cel care conduce interviul trebuie să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
participanților (nu e bine să fie prezente persoane cu un înalt statut socio-profesional, deoarece au un efect inhibant). Rezultatele interviului de grup depind și de felul în care s-a asigurat pregătirea lui psihologică, ceea ce înseamnă cu precădere realizarea acceptării intervievatorului de către grup și „convorbirile preparatorii” ale acestuia cu participanții. Acceptarea reprezintă stabilirea sentimentului de încredere față de cel ce va conduce interviul, considerarea lui ca o persoană căreia i se poate spune tot ceea ce este autentic trăit și care este capabilă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o persoană căreia i se poate spune tot ceea ce este autentic trăit și care este capabilă să înțeleagă și să fie obiectivă. Acceptarea este ușor de observat după reacțiile grupului, dar trebuie să fim conștienți că nu întotdeauna simpatia acordată intervievatorului este un simptom al încrederii efective, ea putând rezulta și din împrejurarea că realizarea interviului apare pentru grup doar ca un mijloc în vederea atingerii unor avantaje. O modalitate eficientă de a se face acceptat este apropierea indirectă a intervievatorului de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
acordată intervievatorului este un simptom al încrederii efective, ea putând rezulta și din împrejurarea că realizarea interviului apare pentru grup doar ca un mijloc în vederea atingerii unor avantaje. O modalitate eficientă de a se face acceptat este apropierea indirectă a intervievatorului de grup, prin intermediul membrilor influenți ai colectivității. În acest caz, trebuie reperați mai întâi acești membri, cărora li se prezintă scopul cercetării; la rândul lor, ei vorbesc cu ceilalți despre obiectivele și condițiile interviului, creând un climat prielnic desfășurării acestuia
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lor, ei vorbesc cu ceilalți despre obiectivele și condițiile interviului, creând un climat prielnic desfășurării acestuia. Urmează apoi ca persoana care conduce interviul să fie prezentată grupului de către unii dintre membrii de prestigiu. Conversațiile preparatorii constau în întrevederile particulare ale intervievatorului cu viitorii participanți, în timpul cărora li se anunță tema interviului, data și ora ținerii lui, durata (cea optimă fiind de 1,5-2 ore), precum și faptul că este indispensabilă exprimarea opiniei personale a fiecăruia. Este indicat să se realizeze convorbiri libere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]