222 matches
-
sonete, Desaga jucătorului de scrabble (2002), propune o lirică meditativă originală, construită în bună parte pornind de la un „pretext” ludico-lexical: experiența jucătorului de scrabble, ceea ce înseamnă joc, reflecție asupra cuvintelor etc. În tonalitate familiară, fără încruntări și fără afectare, aparent intimist și grațios artizanal, versul lui I. are de fapt o miză gravă. SCRIERI: Cuvânt despre tinerețe, București, 1953; Așa va fi la festival, București, 1953; Urmașii lui Roaită, București, 1953; Fructe în mai, București, 1956; În preajma lui Lenin, București, 1957
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
manifestaseră cât de cât „aplecări” spre „dreapta” sau dacă pur și simplu nu arătaseră un interes vădit pentru clasele sărace și mișcările lor „revoluționare”. De la Goethe, acuzat de a fi fost „sluga prinților”, până la „diafanul” Rainer Maria Rilke, resimțit ca „intimist”, sau la T. Mann, văzut ca „mare burghez”, nemaivorbind de cei care arătaseră, În anii ’30, o simpatie mai mult sau mai puțin deschisă pentru nazism (un Ernst Jünger, de exempluă, aproape toți marii scriitori, de-a valma, erau ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Stamatiad, Ion Sân-Georgiu, Eugen Relgis, Alfred Moșoiu, Claudia Millian, N. Davidescu, Alexandrina Scurtu, Ion Al-George. Aici lui A. Toma i se publică în 1919 poemele Stelelor și Zâne fără nume, viitorul mentor al realismului socialist dovedindu-se acum un liric intimist și decorativ. Treptat începe să se afirme și grupul de poeți formați la școala S. E vorba de Camil Petrescu, care își începe colaborarea în numărul 8/1919, cu poemele Melopee, Alchimie, Stanțe, de Ion Barbu, despre care E. Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
sentimentului, căutarea unei intimități relaționale, nevoia de a atribui un sens consistent vieții și raporturilor cu celălalt contribuie, în afara oricărui principiu moral, la privilegierea legăturii stabile, și nu a risipei sau a promiscuității sexuale. Structural, codurile sentimentului și ale comunicării intimiste sunt cele care temperează manifestările centrifuge ale dorinței. Pe de o parte, iubirea apare ca un ideal destabilizator-intensificator al dorinței; pe de alta, ea funcționează ca un agent de autolimitare și de reglementare a pulsiunilor. Veritabil „haos organizator”, codul iubirii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
vieții în doi, a sentimentelor și a calității relației 60. Don Juan însetat de performanțe amoroase exprimate în multe cifre nu mai este un model pentru individul hipermodern: totul se petrece ca și cum, privilegiind de-acum înainte relaționalul, autocunoașterea și comunicarea intimistă, bărbații ar ține mai puțin să pozeze în recordmeni ai seducției. Pe acest plan, contrar a ceea ce lasă să se întrevadă niște aparențe înșelătoare, faza III înregistrează nu atât triumful imaginarului performanței, cât regresia lui. Dar dacă adversarii tiraniei plăcerii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Este o mutualitate de edificare și autoedificare, de construire (formare) a ceva care, la rându-i, te construiește (te formează) pe tine. Personalitatea și opera ei nu țin de o interpretare biografistă, ci de una, mai mult sau mai puțin, intimistă. Scriitorul nu este, cum s-a mai spus, o "ființă-de-hârtie", ci ființa din hârtie, din hârtii (cărți, biblioteci), dar, bineînțeles, ființa-personalitatea (dacă a ajuns așa ceva) din... spirit de cititor, critic literar; în genere, ființa din memoria cultural-istorică a neamului său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și bătrânul, a fost bine primit de critică. Într-un moment de cotitură a evoluției structurilor literare, marcat de diversificare tematică și de ispita experimentului formal, G. venea cu remarcabile proze inspirate din realitatea cotidiană, cu precădere din zona ei „intimistă”. Construite convingător, hrănite din observarea atentă a „banalului”, povestirile și nuvelele vădeau capacitate de notație inteligentă, instituind impresia concretului, familiarului și autenticității; prin procedări comportamentiste, ele năzuiau să surprindă coordonatele unor psihologii. Piesa eponimă a cărții (un mic roman, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
izbutit - de raliere la viziunea dinamitardă și maniera generației de poeți pe cale de afirmare la mijlocul deceniului al cincilea (C. Tonegaru, Geo Dumitrescu, I. Caraion ș.a.). În unele poeme e prezent tonul baladesc, declamator (Balada minerilor), aiurea - peisagistica rural-autumnal-vesperală, de sugestie intimistă, cvasibacoviană (Cuvinte simple). După mai bine de două decenii în care a publicat numai traduceri din limba rusă, C. revine ca poet cu mai multe plachete de interes estetic minor, conforme temperamentului său liric autentic, agreabile pe alocuri, dar comune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
lui revine în „XY. Literatură și artă”, „Cristalul”, „Excelsior”, „Limba română” și, către sfârșitul deceniului al patrulea, în „Curentul” și „România literară”, pentru ca după război să se cufunde în obscuritate. Contemplativ și elegiac, înrudit în primele versuri cu „senzitivii” și „intimiștii” de la sfârșitul veacului al XIX-lea, N. face eforturi pentru a se integra generației sale. Notabilă în placheta de debut este depersonalizarea lirismului fie prin rotirea - pe urmele „parnasianului” Ion Barbu - în jurul unor simboluri sau alegorii (Vulcanul, Icar, Două ape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
poloage paralele, de milioanele conaționalilor "clăcași", văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist." Urmându-l pe E. Lovinescu (criticul sburătorist scrisese: "Versuri declamatorii? Poate. Însă cu totul noi."Ă, Vladimir Streinu respinge obiecția de retorism și declamatoriu adusă poeziei lui Goga, demonstrând persuasiv că fondul grav al versurilor cereau cu necesitate o asemenea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
viața de familie, conviețuirea în imobile supraaglomerate ș.a.m.d., ambianțe propice pentru revelarea comicului. Spirit ludic, J. e un fantezist cu resurse. Prozele SF au întotdeauna un tâlc moral și umanist, chiar dacă strecurat discret. La fel și prozele umoristice „intimiste”, în care autorul promovează o satiră - benignă, fără sarcasm, dar bine țintită - la adresa turpitudinilor vieții cotidiene în comunism, dar și în postcomunism. Procedeele și strategiile obținerii comicului sunt cele obișnuite - anecdota, calamburul, jocul de cuvinte, supralicitarea clișeelor mentalității și exprimării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
Călinescu ș.a. - rămân în esență valabile pentru tot ce a scris acest „poet fără evoluție”, miniaturist discret, peisagist idilic și cântăreț al interioarelor provinciale, maestru al pastelului, foarte atent la grația formală, creator al unei poezii ușor desuete, campestră sau intimistă, descriptivă și sentimentală în ton elegiac. M. a dat și proză memorialistică, de notație lirică pe teme cinegetice în Însemnările unui vânător (1985). Eseuri și alte texte memorialistice au fost adunate în 1989, în volumul Evocări literare. SCRIERI: Păuni, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
S-a vădit astfel, tardiv, că „satiricul tânjea după lirismul părăsit”, mai toate poemele „secrete”, „de sertar” punând în lumină o fațetă - cea mai autentică, probabil - a personalității sale, pe care „și-a comprimat-o din convingere” (Mihai Gafița): lirismul intimist, introspecția meditativă, ilustrată convingător și cu farmec. Poetul a dat și numeroase traduceri din literatura universală (Maiakovski, Lermontov, Schiller, E. A. Poe, B. Fondane, R. M. Rilke ș.a.). SCRIERI: Cântarea cântărilor, București, 1938; Niște fabule mici și mari pentru mari și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
Irina Marin Cu un titlu a cărui tălmăcire o aflăm abia în final, volumul Violetei Preda Cu gleznele întoarse propune o colecție de poezii și proze fulgurante, de notație intimistă, dezvăluind un univers feminin diafan și intelectualizat. Deși grupate în trei secțiuni diferite, textele par a se hrăni din aceeași substanță, și anume din transfigurarea poetică a autobiograficului. Pe un ton candid, de o simplitate dezarmantă, autoarea privește introspectiv în
Cu mâna pe telefon by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14031_a_15356]
-
clipă într-o oră de recital, aleargă, sare, stă în genunchi, antrenează spectatorii la “conga”, îi face o reverență lui Elvis Presleysau dăruind schimb Cătălin Crișan a pus accentul pe repertoriul liric, admiratoarelor “Doar o singură noapte”, melodia lui Andrei intimist, smulgând oftaturi din pieptul doamnelor, iar la Kerestely cu care a cucerit Trofeul Mamaia. final a interpretat, a capella, melodia lui Aurel Manolache Indiscutabil, după această gală Baia-Mare nu mai este care i-a adus premiul I la Mamaia în
?lag?rul rom?nesc la Baia Mare by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83748_a_85073]
-
semănăturile, compunerea școlară: Afară ninge cu fulgi mari și rari" / "mari și deși" / "mici și deși", bătrîna care alunecă pe gheață și e ajutată să se ridice etc. În anii mai mari intervenea și literatura clasică, cu inevitabilele ei transgresiuni intimiste sau bisericești: Alecsandri (cu zăpada "pe ai țării umeri dalbi"), Coșbuc (cu căciula "lungă cît o zi de post"). În chestiunile de presiune politică, dicționarele noastre s-au descurcat uneori binișor, încercînd să nu ideologizeze la maximum. Definiția cuvîntului Crăciun
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
linia partidului în urma căreia autorul fusese îndepărtat de munca redacțională. Aproape că nu mai contează situația istorică, memoriul e produsul unei epoci care trebuie înțelese ca atare, ce mă interesează pe mine azi ca cititor nepăsător politic e un amănunt (intimist, mic-burghez, impresionist!): peste memoriul unui tînăr comunist, șeful cenzurii pune o sticlă de borviz, ca să nu-l ia vîntul. Sensul moral al acestei cărți e, după cum se vede, o răfuială a autorului cu propriile texte, dar o răfuială fără urmă
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
César pentru sunet ! Atît și nimic mai mult. Și totuși! Ține de performanța regizorală modul în care Besson reușește să combine scenele de masă (admirabil filmate și montate), răspunzînd gustului declarat pentru spectacolul de reconstituire istorică, cu momentele de "umanizare" intimistă plantate în plină frescă. Ține de performanță și modul în care regizorul a izbutit o construcție solidă, cu un ritm susținut, și cu trei linii melodice: una paradisiacă, solară, ingenuă (copilăria și premonițiile Ioanei), una eroică, feroce, infernală (războiul, baia
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
Miriam, singura eroină spre care pare să se îndrepte simpatia neprecupețită a autorului, dar care are și ea, uneori, reacții brutale, de incomprehensiune, față de fiul ei, Matei). Iată cum un roman social devine în același timp, aș zice, și unul intimist, axat pe relațiile complicate și variabile dintre părinți și copii, bunici și nepoți. Aceste ultime aspecte ajung în prim plan îndeosebi în ultimele capitole ale romanului, în care urmărim ivirea pe lume, creșterea, educarea și dezvoltarea unui copil excepțional, fermecătoarea
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
expresiva. În ochii de cîine bătut ai lui Kevin Spacey se citește toată amărăciunea eșecului. Iar Annette Bening, cu feminitatea ei dezarticulata, exprimă perfect ceea ce se cheamă "dezorganizarea sufletului"...Toți actorii sînt dirijați pe muchia dintre comedia pură și dramă intimista (poate în preajma zonei de "rîs-plîns" cehovian?). Despre fiecare personaj secundar s-ar putea scrie pagini întregi; fiecare e unic și reprezentativ, în felul lui; iar toate, împreună, evocă o întreagă "soțietate". Violență, ura, cinismul, cruzimea se întrepătrund, în film, firesc
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
o analiză a unei formațiuni disciplinare - științele umaniste - cu protagoniștii ei, pîrghii de putere, instituții, paradigme, concepte, habitudini. De asemenea, afiliațiile feministe ale Annettei Kolodny stau, probabil, la originea stilului argumentativ al textului ei: accentuat, dar nu agresivă ori trivial intimist, personalizat în abordare și adresare. Începînd cu prefața cărții, declarată cumva emfatic (pentru că ar putea părea futilă precizarea) drept sinceră, Kolodny își narează experiența de decan al unui important departament universitar cu veritabil pathos, în sensul pe care anticii îl
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
Puiul tău schilod/ }ine-l lângă vatră.// Cântă-ți-l tăcând/ Neclintind o buză,/ Din cobuz de gînd,/ Nimeni nu-l auză." (Din cobuz de gând). Era o vreme de fapte, nu de gînduri, bietele gînduri... Citind acest scurt adio primei, intimiste, confesive, modernități, nu poți să nu te gîndești că nu știa Voiculescu cîtă dreptate avea să aibă! Chiotele de piatră vor face cîndva, nu peste mult, literatură. Poate că nicăieri mai bine nu se-ntîlnește acest volum tîrziu (îi vor urma
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
joc de-a literatura evident inteligent, dar mort, mort ca o pisică neagră în mjlocul unei autostrăzi. Vreau, așadar, povești bine scrise. Nu contează subiectul: poate fi o narațiune de dragoste, o cronică istorică, un roman-eseu, o proză de "notație intimistă". Mă interesează doar ca story-ul să fie bine articulat, fraza expresivă și adevărul revelat să nu-mi dea impresia unei "lipituri" artificiale, născute din simțul estetic sau parti-pris-ul ideologic al autorului. Ar rezulta, din descrierea de mai sus, că, îmbătrânind
Cine va scrie marele roman românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7612_a_8937]
-
carte. Tăvălugul de povești se declanșează în cămăruța doamnei Rugea, locul de recluziune al bătrânului din calea zgomotoasei capitale după un infarct. Aici, copilul e răsfățat nu doar cu căldura sobei și cu „ceaiul de cimbrișor”, ingrediente indispensabile oricărui scenariu intimist care se respectă, ci și cu muzică (Bach, Moscopol și Edith Piaf la cântece lăutărești, lieduri, piese vechi de jazz și balade rock) sau cărți de tot felul (de la Tom Sawyer și Huckleberry Finn, la tratate despre păsări). Pentru neastâmpăratul
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]
-
care vioara și pianul se ascultă reciproc, cu discreție. La mijlocul programului, Romanța a dus în continuare această modalitare de exprimare, însă efluviile lirice păreau să descindă din lectura unei corespondențe romantice, unde fiecare frază permite respirații, oftaturi, lansări de exprimări intimiste conforme cu liniștea cititorilor de epistole de dragoste. Ca o concluzie, se pare venind de la vioara lui Rudolf Fatyol, sunetul final nu lasă nicio îndoială călumina înserării va deveni lumină de lună. Mai amplă, construcția celor trei părți ale Sonatei
Virtu?i ale muzicii camerale romantice by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/83550_a_84875]