5,236 matches
-
ca Sartre, care se va ploconi în fața Uniunii Sovietice. Ușa deschisă de rebelul Malraux prin renegarea comunismului rămâne și azi în continuare deschisă. În al doilea studiu important care mi-a reținut atenția în cartea lui S. Damian este acela intitulat Spărgătorul și complicele sau, mai exact, despre colaborarea, putem spune epocală, dintre Soljenițîn și Tvardovski. Marele prozator a cărui operă a fost capabilă să schimbe structural opinii politice și mentalități demult înrădăcinate, pe fondul naivității și al lipsei de suficientă
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
dogme proletcultiste”, fără să ni se precizeze când. În nici un caz în epoca lui Dej, când Croh. s-a înscris printre teoreticienii realismului socialist, fapt pe care S. Damian încearcă să-l nege, deși o lucrare a lui Croh. se intitula chiar Pentru realismul socialist, iar cronicile lui din anii ’50 nu prea ies din litera sociologismului vulgar, al unui întristător conformism. S. Damian recunoaște însă că prietenul său a făcut obedient servicii P.C.R., de exemplu, influențăndu-l negativ pe Camil Petrescu
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
exasperarea în fața ideilor primite de-a gata și a miturilor false ale societății contemporane. Cel mai nou roman al tînărului autor deja celebru și în America (acum trăiește la New York, de unde trimite săptămînal cronici la ziarul olandez „NRC Handelsblad”) se intitulează Solicitantul de azil (Ed. Nijgh & Van Ditmar, Amsterdam, 2003). Personajele principale sînt un fost scriitor, acum traducător într-o agenție din Germania, și concubina lui care, aflînd că e bolnavă incurabil, vrea să se mărite. Dar nu cu tovarășul ei
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
istoricilor literari, mai răbdători prin natura lor. l În CONVORBIRI LITERARE nr. 7, ne-am oprit la Florin Faifer, totdeauna de citit atît pentru temeinicia documentării, cît și pentru că scrie bine, deloc plicticos-belferește. Articolul lui de la rubrica „pluta de naufragiu”, intitulat Benedictinul, salvează din valurile timpului un personaj demn de atenție, istoricul Gheorghe Bezviconi (1910-1966). Biografia lui, așa cum ne-o prezintă Florin Faifer, e semnificativă pentru epoca în care i-a fost dat să trăiască. Fiul lui Gavril Bezveconnîi (dintr-o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
antologie articole pur propagandistice în slujba P. C. R., precum: 1948, Res-publica, Săptămâna curățeniei, I. L. Caragiale împotriva șovinismului și cosmopolitismului, Patria poporului muncitor și încă altele. Sunt efectiv uluit de prezența într-un volum, consacrat culturii și națiunii române a dezamăgitorului encomion, intitulat Mareșalul Stalin, unde cel care a ucis vreo 20 de milioane de oameni, are în viziunea criticului-publicist "un profil fin și blând ", o măreție făcută dintr-o "aureolă imensă de iubire", în ochii lui "geniali" citindu-se nici mai mult
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
o amplă corespondență între anii 1958 și 1977 inclusiv cu Ștefan Baciu pe nedrept uitat în țara lui de baștină. În 1981, Lucian Boz - nostalgic - a avut totuși timp să-și adune într-un volum de aproape 300 de pagini, intitulat "Anii literari ’30", cronici, eseuri și medalioane critice - volum ilustrat de un portret al autorului executat de Marcel Iancu. Lucian Boz a readus astfel, nostalgic, în actualitate "icoanele pe lemn" ale lui Arghezi ori singularul "Paradis al suspinelor" al lui
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
lui Daniel Constantin nu s-au bucurat de ecoul meritat, fiind prea puțin comentate, deși viziunea lirică, unică în felul ei, după cum scria Monica Pillat, îl individualizează puternic în poezia română actuală. Editarea unei selecții din scrierile sale de sertar, intitulate Terfelogul (în- tr-un interviu cu Ileana Verzea, publicat în 1999 în revista "Lupta" de la Paris, al cărei unic redactor a fost regretata lui soție, Antonia Constantinescu, scriitorul spunea că s-au adunat cam 2000 de pagini) ar releva complexa personalitate
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
în urmă, impunându-ne o gândire simplist-primitivă, menită să ne reducă la condiția unor ființe depersonalizate, elementare, dar bune de muncă, și care, printr-o politică ingenios-diabolică, erau programate să li se șteargă memoria. Și Cartea cărților interzise, așa cum o intitulează în ediția lui Victor Frunză ( 500 p. cu aproximativ 8000 de titluri țintuite la stâlpul infamiei) își propunea să servească din plin acestui scop, în fond, un atentat la ființa noastră spirituală. Ideea autorului "anonim" ( cine altul decât P.C.R.?) era
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
obținut cu The Senses of Modernisme: technology, perception and aesthetics, apărută în 2001. A vizitat România în 2002, fiind invitată să conferențieze la New Europe College -București. Am descoperit cu mult timp în urmă un articol al lui Italo Calvino intitulat Ochii bufnitei, apărut în La Repubblica, în 1980, cu ocazia comemorării lui Gustav Flaubert. În aparență, nimic deosebit. Un elogiu adus scriitorului francez și mai ales ultimei sale scrieri, Trois Contes, din 1877. Dar în acest scurt articol Calvino remarcă
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
În domenii ca: istoria religiilor, credințelor și ideilor religioase, a religiilor și filosofiilor orientale, mitologiei, cosmologiei, simbolisticii, metafizicii, hermeneuticii, al chimiei, șamanismului, yogăi, tantrei, filosofiei indiene și multe altele. Inițiatorul și coordonatorul simpozionului, prof. univ. dr. Theodor Damian și-a intitulat comunicarea: „Semne culturale și spirituale ale Timpului: cu sau fără modernism”. Comunicarea este extrem de incitantă prin unghiurile de analiză pe care le propune, ca și prin interpretările pe care le dă unor noțiuni și concepte. Și prin acest text, părintele
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
Agârbiceanu (în Istoria sa, și Călinescu îl așează în capitolul Tendința națională, lîngă Goga și sămănătoriști), îndeajuns de obiectiv ca observator al satului de peste munți și cu un idealism moral bine temperat. La debutul său, cu volumul de povestiri potrivit intitulat De la țară (aceasta fiind }ara Moților), apărut în 1905, Agârbiceanu a produs o impresie destul de puternică, pe care unii au socotit-o comparabilă cu aceea a Poeziilor lui Goga din același an. Ei erau scriitorii ardeleni cei mai promițători din
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
presa vremii că viziunea scriitorului francez asupra Bucureștiului și a României n-a fost primită cu prea mare entuziasm de români, care o găseau superficială, fugitivă, prea tentată de elementele de "șoc" publicistic. Fundalul de epocă schițat în capitolul următor, intitulat Fuga înainte, capătă relief din nou datorită apelului la documentele legate de familia Morand (îndeosebi corespondența Elenei Morand) și la cele oferite de memorialiști. Starea de criză politică, alunecarea spre dictatură, ascensiunea forțelor fascizante, pro-naziste din țară, ca și prezența
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
demne de atenție în interviu, între care aceea din titlul notei noastre. Eseistul capabil de atîtea analize originale și tranșante recunoaște a poseda mai degrabă întrebări fără răspuns decît răspunsuri la numeroasele întrebări. l În același număr, o precizare hazlie intitulată Ăla micu^ ne obligă la o erată. Iat-o: "În- tr-un binevoitor comentariu despre revista Echinox, Cronicarul R.l., la rubrica Revista revistelor, remarcă un «curajos și sarcastic text al dlui Al. Cistelecan etc.». Este adevărat că articolul îi aparține lui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
comparației sînt liberalii, iritați că dl Dîncu a afirmat despre PNL că ar fi un partid de buzunar. Ghinionul ministrului e că presa a preluat această comparație, care a devenit și subiect de editoriale. În ROMÂNIA LIBERĂ, Simona Popescu își intitulează editorialul din numărul 3379 "Al-Sahhaf și Al-Dîncu" și e de părere că dl Dîncu a luat notițe "după tehnicile de manipulare în masă ale omologului său irakian". l În CURENTUL, Tia Șerbănescu îl citează pe președintele PNL, Theodor Stolojan, care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
anulată de o suprainstanță, ca și pînă în prezent. l ZIUA își anunță cititorii că România este cea mai coruptă candidată la Uniunea Europeană, citînd un clasament publicat de revista britanică The Economist. Un foarte dur avertisment conține editorialul din Național, intitulat Revolta mocnită a românilor. După cum se știe, oricine are curent electric în casă trebuie să plătească o taxă, fiindcă se consideră de la sine înțeles că dacă ești racordat la rețeaua de curent ai în casă și un radio și un
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
permis numai cîteva mărunte stilizări, așa cum se face în folclor, unde fiecare mai pune cîte un cuvînt de la el. Mi-am amintit, citind textul, de bunicile și străbunicile mele, devenite acum, poze în albume. În ultimul număr al revistei locale, intitulat La belle saison, pe care-o primește fiecare pensionar din Blanc Mesnil, la rubrica Quelques lignes, am găsit rîndurile trimise de către o doamnă sub titlul C’est bizarre ( E ciudat). Merită o integrală traducere. Iat-o: Ciudate-s toate, acum
Cercul mincinoșilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14043_a_15368]
-
cei 60 de ani ai dictatorului) și că la 15 martie s-a împlinit exact o jumătate de veac de la moartea lui Stalin (un text de William Totok). l I-am mai recomanda dlui Antonesei și articolul profesorului Al. Andriescu, intitulat spiritual Fesul lui Ion Ghica și capra troiană sau ce gîndesc românii despre turci. Asta ca să-l întîrziem în drumul lecturii d-sale către pagina ultimă, unde poate citi, de exemplu, sub același condei pseudonim că dl Patapievici e așteptat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
știm cum plănuiau ciobanii să-l ucidă pe stăpînul Mioriței, dar în remake-ul lui Sadoveanu e clar: cu baltagul. În schimb, unul dintre ucigași moare pe o cale neașteptată: sugrumat de cîinele victimei sale. Un roman de Radu Rosetti se intitulează explicit: Cu paloșul. Același autor are în alt roman, Pacatele slugeriului, un sluger bun țintaș, un fel de campion la pistol viteză. Performanțele atribuite de Rosetti slugerului, pe vremea unor pistoale cu cremene, sînt absolut incredibile. Paloșul e utilizat eficient
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
Deschideam câte un voluminos roman, ochii îmi cădeau pe o replică: "Ivan Vasilievici, ești un fățarnic!" - și închideam cartea numaidecât. Mi se întâmplase că pe la 11-12 ani - fatidică vârstă? - dădusem peste un roman aparținând romancierului, probabil irlandez Liam O^Flaherty, intitulat Ceață la Dublin. Un delator se strecura dintr-o secție de poliție mărginașă, pe o vreme de pâclă deasă, bucuros să nu fi fost văzut de nimeni. Ocolea pe străzi dosnice, timp de tensionate ceasuri. Descindea, în fine, într-un
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
conținutului" moral ca și a mijloacelor unei creații cel puțin tot atît de reprezentative precum cea a șaizeciștilor în vogă. Așa cum îi stă bine unui artist atent la unitatea creației sale, Petre Stoica își dezvoltă în recent apărutul său volum, intitulat Pipa lui Magritte, repertoriul cu care ne-a deprins. Anodinul înflorește în înregistrareaă unei existențe care depersonalizează, care apasă o umanitate generică precum o damnare blajină: "Este o seară identică serii de ieri/ identică tuturor serilor din orășelul/ care ziua
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
Daciana Branea. După părerea mea, pentru cititorii români, care și-au făcut o primă idee despre scrisul lui Ivan Klíma, ar fi binevenit să cunoască acum și ultimul său volum de povestiri, apărut la Editura Academia din Praga în 2004, intitulat Moje nebezpecné výlety, adică Excursiile mele primejdioase. De ce recomand cu atâta căldură ca din lungul șir al operelor acestui scriitor prodigios să fie tradusă în românește tocmai această carte? E simplu: sunt convinsă că cele 19 povestiri îl exprimă aproape
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
după 20 de la unele precizări și adaosuri), jurnalul din revista Saeculum nu produce decît niște triste și infinite mizerii. Locul într-o istorie a literaturii al autorului Groapei este asigurat: în capitolul pe care Eugen Barbu însuși l-ar fi intitulat (vezi Istoria polemică) Niște soldați. Nu de la Ministerul Forțelor Armate, ci de la Departamentul Securității Statului.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
de secol 19, specialist în Heliade-Rădulescu și în problematica exilului - de la cel postpașoptist la cel postbelic -, își introduce și aici subiectele și temele preferate, abordându-le cu aceeași siguranță și cu noi nuanțe. Un text (o comunicare la Academie) se intitulează Heliade și personalitatea lui, conturând un portret frumos și exact al scriitorului în mantie albă împărțit între antiteze și aspirând la armonioasa lor echilibrare. O secțiune întreagă, apoi, din volum e dedicată exilului literar românesc, cu analize amănunțite ale unor
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
Pygmanolion, Alfabetul de tranziție. Care ar fi numitorul lor comun? Șt. C.: Mi-ar fi greu să-l descopăr și poate că nici nu există, în afara faptului că toate reprezintă "ieșiri din Caragiale". (Un volum mixt, publicat în 1984, se intitulează Nu numai Caragiale.) Ceea ce se poate remarca, privind lucrurile de sus și din afară, e diversitatea genurilor abordate. Tensiunea lirică este o încercare de sistematizare a lirismului din unghiul dualității lui esențiale. Nu se face poezie în sînul unei unități
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
Rodica Subțirelu, impusă ca poetă, redactor șef și animator cultural de înalt și meritat prestigiu, este, de altfel, bine cunoscută. Pentru început, doamna profesoară dr. Corina Popescu ne-a introdus în Comicul eminescian - un umor fără umoare, așa cum și-a intitulat ea alocuțiunea.Însoțind expunerea cu imagini adecvate, doamna dr. Corina Popescu a ilustrat cu numeroase exemple un atribut al creației lui Eminescu despre care se vorbește mai rar: umorul. Au fost reliefate forme ale umorului eminescian precum ironia, satira, caricaturalul
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]