121 matches
-
apoi și în celelalte masive. Vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 70 km/h și pe crestele înalte de peste 100 km/h, viscolind zăpada. Notă: Intensificări ale vântului vor fi și în zonele mai joase de relief din regiunile intracarpatice, dar la cote mai reduse (55....60 km/h), iar ninsorile, slabe cantitativ, se vor semnala pe arii restrânse. În funcție de evoluția fenomenelor, Administrația Națională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj.
Cod galben de ninsori și viscol. Vezi zonele afectate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/57710_a_59035]
-
vreme caldă. Mercurul în termometre se avântă la amiază spre 8...9 grade, în condițiile în care soarele domină cerul, iar vântul adie ușor. Pentru marți vremea rămâne caldă pentru a două decadă a lunii februarie, mai ales în regiunile intracarpatice, la deal și la munte. Norii acoperă din când în când cerul, iar spre seară și mai ales noaptea ploile se extins în vestul și nord-vestul țării. Sunt așteptate din nou precipitații mixte în zona înalta din nordul Carpaților Orientali
Vezi cum va fi vremea în următoarele zile () [Corola-journal/Journalistic/46122_a_47447]
-
V-lea î.d.Ch, în timpul marii migrații celtice, triburile tauriscilor s-au stabilit în nord-vestul viitoarei Dacii (să nu uităm, colindele cu Ler împărat au o densitate mai mare în Transilvania). Aceste triburi celtice au adus în arealul Daciei intracarpatice climaxul agrar recunoscut de arheologi: plugul cu brăzdar de fier, coasa, morile circulare de măcinat cereale, roata olarului cu turație rapidă etc. Creatorii culturii La Tène, celții au influențat nu doar agricultura geto-dacilor, ci, foarte probabil, și riturile legate de
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
în intervalul 17 decembrie ora 08 - 18 decembrie ora 08. Cantitățile de apă vor depăși local 15 l/mp și izolat 20 l/mp, îndeosebi în zona montană. În intervalul 17 decembrie ora 08 - 18 decembrie ora 08, în regiunile intracarpatice vor fi precipitații mixte, iar la munte va ninge. Cantitățile de apă vor depăsi local 15 l/mp și izolat 20 l/mp, îndeosebi în zona montană. Vântul va avea intensificări locale, mai ales în Câmpia de Vest, Moldova și
Avertizare de ninsori abundente şi viscol la munte, în weekend () [Corola-journal/Journalistic/24182_a_25507]
-
foarte bune, creații bune, chiar dacă nu au filon original. Spuneți că s-a pierdut originalitatea, dar și înainte de 1989 existau influențe din exteriorul României. Prea puțin, oricât. Atunci era doar ideea că suntem influențați, dar la bază era zona asta intracarpatică. În București a fost inaugurată acum ceva timp o expoziție dedicată vieții private în comunism, iar printre obiectele plasate acolo exista și un disc de vinil cu muzica dumneavoastră. Credeți că vi se potrivește locul în acest muzeu? Îmi dați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
nu va bea decât ceai de ierburi și supă caldă; trebuie să se ferească de băuturi reci, fiindcă acelea produc din nou convulsiuni și înțepenire și pot cauza moarte sigură"165. Alte știri despre evoluția epidemiei de holeră din provincia intracarpatică în cursul lunilor august-septembrie se întîlnesc într-un grup de circulare sanitare, publicate de guvernul central sau de autoritățile regionale în limbile germană, latină și maghiară. Alcătuind un coligat de acte reunite sub titlul Az Erdélyben 1831-ben dühösködött Cholerát illetö
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
34,6%). Faptul că în Transilvania flagelul a bântuit cu mai mică intensitate decât în regiunile învecinate, aceasta s-ar explica, potrivit opiniei formulate în raportul gubernial prezentat împăratului, la 31 ianuarie 1867, prin conlucrarea a trei factori favorabili: teritoriul intracarpatic este situat la mai mare altitudine decât ținuturile din jurul său; în Transilvania s-au aplicat mai conștiincios de către autoritățile civile și populație măsurile antiepidemice prescrise de organele sanitare; în sfârșit, este de presupus că "puterea de șoc" a flagelului slăbise
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
toate latinofone. Extinderea jurisdicției asupra Bisericii din nordul Dunării, statut ce s-a păstrat până la prăbușirea graniței dunărene, în 614, în ciuda distrugerilor barbare. Consecința a fost constituirea unor biserici autonome, cu ierarhi aleși de comunitățile locale (chiar preoți). Comunitățile creștine intracarpatice au continuat formele tradiționale de conducere și organizare autonome. Și în secolele V-VI, bisericile din fosta provincie Dacia s-au aflat în sfera de autoritate a Romei-această realitate bisericească a fost benefică, deoarece a conservat latinitatea nord-danubiană. Ritul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fiind și ei creștini, conform descoperirilor de la Morești (jud. Mureș), Noșlac (jud. Alba), Bratei (jud. Sbiu). În același timp, populația locală (autohtonă) a preluat de la gepizi unele elemente de cultură materială: ceramică, piese de metal și unele cuvinte! În Dacia intracarpatică, gepizii au avut un rol politic și militar dominant asupra populației locale, dar, până în secolul VIII, gepizii și-au pierdut identitatea etno-culturală, fiind asimilați de autohtoni. Primele valuri de migratori, iazigi, goți, huni, gepizi, în contactul și conlocuirea lor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
meșteșuguri. Slavii au ocolit zonele montane și submontane întrucât preferau regiunile mai joase de podișuri și câmpii împădurite, chiar mlăștinoase. Numărul slavilor din sud-estul Transilvaniei era destul de mic, după cum indică puținele vestigii ce le aparțin, datorită prezenței gepizilor în Transilvania intracarpatică. Puține urme slave din secolele VI-VII sunt și în vestul Munteniei, Oltenia și Banat. Și în Dobrogea, urmele slave lipsesc sau sunt foarte rare. O serie de urme semnalate pe linia fortificată de pe limesul Dunării, la Capidava, Dinogetia, Noviodunum
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a fost influențată de consecințele impactului ultimului val de migratori, care sfârșește cu invazia mongolă din 1241, și de extinderea dominației regatului ungar în Transilvania. Pătrunderea nomazilor de stepă a avut consecințe agravante, mai ales asupra teritoriilor extracarpatice, iar românii intracarpatici au fost încadrați în instituțiile și structurile administrației feudale ungare. Această complexă situație politică a avut consecințe majore pentru societatea românească, care a fost divizată sub raport politic-teritorial în două: spațiul extracarpatic ce va evolua spre constituirea de state românești
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cel Sfânt, în urma unor expediții militare, reușește să cucerească o parte a Transilvaniei-el învinge pe ducele (voievodul) Gyula III și îl ia prizonier împreună cu cei doi fii ai săi. Lupta principală dintre unguri și pecenegi (aceștia pătrunseseră și în spațiul intracarpatic) s-a dat lângă Alba Iulia, după cum relatează Legenda Sf. Ștefan, iar 60 de familii de pecenegi au fost colonizate în Panonia. După moartea regelui Ștefan, în 1038, regatul arpadian a trecut printr-o criză acută datorită luptelor pentru succesiune
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
geopolitică a fost trecerea de la cooperarea militară a românilor cu statul Asăneștilor și Imperiul cumanilor la aceea cu regatul ungar. Expansiunea acestuia a creat un nou cadru pentru românii din zonă și pentru organismele (instituțiile) lor politice. Românii din spațiul intracarpatic au fost integral cuprinși în sfera regalității ungare, chiar dacă autonomiile lor politice au mai supraviețuit un timp. Legăturile politice directe între românii de pe cele două versante ale Carpaților au fost supuse unei puternice presiuni până la destrămarea lor. În ceea ce privește teritoriile extra-carpatice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se afla sub hegemonie mongolă. Care era situația regatului arpadian în această perioadă ? După 1204, cum subliniam mai sus, angajat în politica de cruciată în răsărit și sud-est, regatul ungar urmărise asimilarea confesională față de păgâni, schismatici și eretici, în spațiul intracarpatic, dar și în cel extracarpatic. Însă marea invazie mongolă din 1241 a surprins Ungaria în plină înfruntare nobilime-regalitate. Trebuie să spunem că, în secolul al XIII-lea, ultimii cinci regi arpadieni, începând cu Andrei II (1205-1235) și încheind cu Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
De aceea, populația băștinașă dintre Milcov, Dunăre și Carpații Meridionali se numesc Munteni, ei având culoarea pielii măslinie (brună palidă). O asemenea asimilare a avut loc și în spațiul daco-roman-secui-sas (în secolele X-XII). Adică spațiul daco-roman constituia de acum Transilvania (intracarpatică), Banatul, Crișana și Maramureșul, unde dacoromanii, ungurizându-se cu secuii și germanizându-se cu sașii, au format etnia ARDELEANĂ (așa în text), reprezentații săi având culoarea pielii portocalie-tutunie”. „Reiese că „națiunea română” are trei culori: roz-alb-gălbuie (moldovenii), brună palidă (muntenii) și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
istoriei. Dar concluziile domnului Vasile Vieru se deduc de la sine: moldovenii sunt urmașii geților, românii care nu există, mai exact ardelenii sunt urmașii dacilor cuceriți de romani, mai neclară rămâne situația valahilor: sunt ei daci romanizați care au părăsit spațiul intracarpatic, sunt o ramură a moldovenilor? Oricum, socoteala nu se potrivește: din două popoare - dac și get - au rezultat mai multe, mai exact un număr de trei, evident și de apartenențe rasiale diferite. În nici un caz nu trebuie să pierdem din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
străbăteau Carpații sau legau Moldova, Țara Românească și Transilvania de litoralul Mării Negre și de Dunăre, dublat de un schimb de cunoștințe tehnice, prin trecerea munților de către meșteri pricepuți din Transilvania sau trimiterea de tineri pentru a deprinde meșteșugurile în spațiul intracarpatic. A mai jucat un rol și păstoritul transhumant, dreptul românesc comun celor două state extracarpatice, chiar unele coduri juridice dintr-o țară erau accidental folosite în celălalt stat. Unitatea de cultură și de limbă explică și trecerea frecventă a unor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ajută, ca în cazul cupolei de catedrală ortodoxă, reprodusă poate după Pantheonul parizian la Cluj. Prin urmare, campania de "românizare" a administrației își are un pandant vizibil în tentativa de a autohtoniza, rescriind-o în spiritul etniei majoritare, arhitectura orașelor intracarpatice ale României Mari. Un prim val (al anilor douăzeci și până la jumătatea anilor treizeci) este acela al catedralelor și marilor biserici ortodoxe în centre urbane semnificative (Catedrala încoronării de la Alba Iulia, 1924 arh. V. Ștefănes-cu, catedralele ortodoxe de la Cluj, 1925
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
la Viena. * Cel mai vechi cutremur menționat în culoarul OravițaAnina este cel de pe data de 3 septembrie 1766, care a “zguduit puternic” zonele Oravița-Anina-Biserica AlbăBocșa Dreneanca. * La 10 decembrie 1781, s-a înregistrat un mare cutremur de pământ în Depresiunea intracarpatică a Maramureșului, cu epicentrul în Ticeu, în valea superioară a Tisei. * 18 ianuarie 1787: zguduiri puternice de pământ, care sau repetat timp de o jumătate de oră, în Transilvania, unde au fost dărâmate biserici și “mulți oameni care asistau la
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
afirmați, traiectul și conținutul socio-profesional și biobibliografic stând chezășie în acest sens. Părintele-profesor Nechita Runcan este unul dintre acești veritabili meseriași ai scrisului științific și publicistic, ai slujirii duhovnicești și actului didactic universitar. Născut (la 23 iulie 1956) în arealul intracarpatic al neamului, în inima Ardealului, într-o zonă marcată de valoroase tradiții naționale - cu studii teologice la prestigioase instituții din Cluj-Napoca (secundare) și la Sibiu (universitare), soarta a făcut ca ghemul împlinirilor profesionale ale tânărului din Galații-Bistriței să se deșire
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
presei catolice românești și la politica Vaticanului cu privire la mijloacele de comunicare în spațiul românesc. De asemenea, autorul reușește să justifice restrângerea temei doar la România Vechiului Regat, omițând din rațiuni de întindere a cercetării, dar și pentru că în sine teritoriul intracarpatic reprezintă un caz particular, sub aspect etnic (cu o minoritate maghiară puternică și activă) sau chiar intraconfesional (cu existența greco-catolicilor, care aveau o puternică individualitate și propria lor presă) Transilvania. b. Primul capitol, Biserica Catolică și mijloacele de comunicare socială
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]