442 matches
-
de capacitatea verbului de a accepta această poziție sintactică. În limba română, există câteva verbe sau forme din paradigma unor verbe care nu acceptă subiect. Este vorba de verbe din sfera fenomenelor meteorologice, verbe cu experimentator în dativ și verbe intranzitive la diateza impersonală: (12) a. Plouă. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ploaia plouă. b. Ninge. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ninsoarea ninge. c. Tună și fulgeră afară de zici că e sfârșitul lumii.43 (13) a. Îmi pare rău. b. Mi-e bine
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
f. ...dar tot de la cei săraci se ia banii ăștia (Antena 3, 2010) Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu frecventa utilizare a reflexivului impersonal în limba română. Reflexivul impersonal se întâlnește la multe clase semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Cărțile donate mai sunt de adus. După operatorul modal a trebui se folosește o formă verbală impersonală care poate fi interpretată fie ca participiu, fie ca supin (neprepozițional). Dispun de această posibilitate de utilizare atât verbele tranzitive, cât și verbele intranzitive: (138) a. Trebuie înotat până la kilometrul 2, în asta constă prima probă. b. Trebuie mers / vorbit / întrebat la secretariat. c. Trebuie scris un raport de evaluare. Un argument pentru interpretarea ca supin este faptul că se pot utiliza în acest
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
kilometrul 2, în asta constă prima probă. b. Trebuie mers / vorbit / întrebat la secretariat. c. Trebuie scris un raport de evaluare. Un argument pentru interpretarea ca supin este faptul că se pot utiliza în acest tip de construcție și verbe intranzitive care nu ar accepta o construcție cu participiu: (139) a. *Trebuie să fie înotat până la... b. *Trebuie să fie mers la secretariat. c. *Trebuie să fie vorbit la secretariat. - vs.: d. Trebuie să fie întrebat la secretariat. e. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tip normativ): 1. angajații fac alegeri între rezultate care nu sunt în mod necesar comparabile între ele; teoria implică comparabilitatea rezultatelor deoarece angajații aleg un rezultat în defavoarea altuia; 2. preferința și indiferența față de anumite rezultate sunt de multe ori dimensiuni intranzitive, dar tranzitivitatea acestora este o cerință implicită a teoriei; 3. alegerile făcute de angajați nu sunt întemeiate pe evaluări probabilistice complexe așa cum postulează teoria; deciziile angajaților sunt influențate de rezultate nerelevante, contrar postulatelor modelului; 4. teoria nu face diferența între
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
adjective și, uneori, modificarea lor comică, inventarea de noi termeni, de toponime, substantivizarea amuzantă a unor părți de propoziție și mai cu seamă formarea de verbe noi, prin metamorfoza ilariantă a unor substantive, utilizarea infinitivului lung ori tranzitivizarea unor verbe intranzitive. Frecvente sunt calambururile, aliterațiile, jocurile fonetice în general. Un fapt stilistic, nu lipsit de savoare ludică, rezultă de pe urma lansării de enunțuri prin analogie cu anumite sintagme frecvente: „cu iarba pe iarbă călcând”, „ninge cu voce tare”, „timpul probabil de ieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
pe care o „traduce” imagistic. Comoditatea relativei linearități a cadrului ideatic-descriptiv e Însă larg compensată de performanțele metaforice ce tind spre o anume independență față de acesta, cerînd considerare În sine și un statut ambiguu, Între imaginea-mijloc de expresie și limbajul intranzitiv, autoreferențial. Ruptura nu e deci totală și gustul nebaroc al descripției ingenios travestite În discursul a cărui figurativitate e de fapt serios erodată prevalează: interesul pentru „ingegno” Îl depășește pe cel pentru plasticitatea propriu-zisă, iar atunci poetul „greșește” numai față de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a poseda", a devenit auxiliar pen-tru perfectul compus (și a altor timpuri compuse, de altfel). Italiana și franceza, la fel ca germana, neerlandeza și alte limbi germanice, uzează și de auxiliarul "a fi" pentru realizarea perfectului compus, în cazul verbelor intranzitive și al celor reflexive: it. Sono tutti partiti.; fr. Ils sont tous partis. Acest timp a rămas însă în limbile romanice un concurent al perfectului simplu (care se continuă din latină), între ele existînd diferențe în ceea ce privește nivelurile limbii, căci în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
idag. "Ai muncit mult astăzi". Alte limbi folosesc la perfect compus și la mai mult ca perfect două auxiliare, astfel încît, în germană, de exemplu, haben "a avea" este utilizat pentru a conjuga verbele tranzitive, reflexive, impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein] din limba neerlandeză, precum și have și v
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
perfect compus și la mai mult ca perfect două auxiliare, astfel încît, în germană, de exemplu, haben "a avea" este utilizat pentru a conjuga verbele tranzitive, reflexive, impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein] din limba neerlandeză, precum și have și v(re din daneză. Situația urmează același model în cazul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-i cerem; dacă nu înțelege, i se cere să-l imite pe examinator; dacă înțelege parțial, îi cerem să repete comanda, să descrie acțiunea pe care nu o poate îndeplini. În acest sens vor fi utilizate următoarele grupe de mișcări: intranzitive (fără obiecte) elementare - mișcări izolate ale segmentelor, în speță ale degetelor; expresive - de ordin emoțional, mimicogestic; descriptive - se fac fără obiecte (spre exemplu, a suna clopoțelul, a prinde o muscă etc.); simbolice, convenționale; tranzitive - cu o mână, cu ambele mâini
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lexemelor: aparțin aceleiași clase lexemele care permit aceleași combinații lexicale sau gramaticale ori lexicale și gramaticale în același timp."260 Asemenea exemple de clase sunt, pentru substantive, "ființele vii", "lucrurile", pentru adjective, "pozitiv" și "negativ", iar pentru verbe "tranzitiv" și "intranzitiv". 4.3.1.2. În cadrul integralismului lingvistic, structurile paradigmatice secundare corespund domeniului tradițional al "formării cuvintelor", pe care Coșeriu l-a reformat în mod fundamental. Caracterul lor "secundar" rezidă în faptul că "un termen primar primește o determinare gramaticală și
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
AspP = aspect phrase (engl.) DP = determiner phrase (engl.) engl. = engleză fr. = franceză GAdj = grup adjectival GAdv = grup adverbial GAsp = grup de aspect GCompl = grup complementizator Gconj = grup conjuncțional GN = grup nominal GPrep = grup prepozițional GV = grup verbal inf. = infinitiv intranz. = intranzitiv it. = italiană OD = obiect direct PGer = propoziție non-finită gerunzială PInf = propoziție non-finită infinitivală P-R = pseudo-relative (engl.) PS = predicat secundar ptg. = portugheză S = subiect S-C = small clause (engl.) tranz. = tranzitiv VP = verb phrase (engl.) CAPITOLUL 1 DELIMITAREA CLASEI LEXICO-SEMANTICE
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
I: 168-169) precizează că verbele de percepție pot fi folosite în trei moduri diferite, indicând: (a) evocarea sau producerea unei senzații de către un Stimul, ca în exemplul: The plum feels hard 'Pruna se simte tare (la atingere)/pare tare' (utilizare intranzitivă); (b) experimentarea sau detectarea unei senzații de către Experimentator, ca în exemplul: I can feel something hard 'Simt ceva tare' (utilizare tranzitivă); (c) o acțiune deliberată din partea Experimentatorului în scopul de a obține o senzație, ca în exemplul: I felt it
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
deseori urmat de un nominal care specifică un anumit tip de percepție/senzație: Am simțit miros de ars, Am simțit un gust amar, L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar de "descompunere", și verbul a arăta intranzitiv poate fi reanalizat printr-o structură cu verb posesiv și nominal cu trăsătura semantică [+Vizibil], caracterizat adjectival - "a avea un aspect + adjectiv calificativ"; astfel, structura Casele arătau sumbru derivă din Casele aveau aspect sumbru. Nominalul aspect este încorporat în verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
249) Vocea lui sună mai matură (www.bestmusic.ro). Verbul a suna, în utilizarea evidențială, selectează o complinire care conține o specificare de tip circumstanțial modal (250-251). În aceste contexte, se actualizează alt sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea lui sună tremurat. (251) Muzica sună bine. vs (252) Clopotul sună ("emite sunete; răsună"). Complinirea circumstanțială respectă aceleași constrângeri/variații ca și numele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a atinge presupune, în schimb, un contact tactil mai general. 17 Buck (1949: 1018) face delimitarea între utilizarea subiectivă (cu referire la procesul percepției) și utilizarea obiectivă (caracteristică stimulului care produce percepția). Această clasificare este preferabilă, remarcă autorul, cuplului tranzitiv - intranzitiv, care poate fi folosit doar în relație cu verbele, în timp ce cuplul subiectiv - obiectiv poate fi folosit atât în relație cu verbele, cât și cu substantivele care exprimă percepții fizice. 18 În analiză am luat în considerare doar primul sens înregistrat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de centrul verbal din matrice. 143 Pentru această interpretare, vezi și GALR I (2008: 535). 144 Robert B. Lees, The Grammar of English Nominalizations, The Hague, Mouton and Company, 1960. 145 Vezi Manoliu-Manea (1977: 139). Autoarea derivă verbul a arăta intranzitiv din verbul vizual "cauzativ" a arăta ("a face să vadă"), prezent atât în latină și în celelalte limbi romanice: lat. monstrare, it. mostrare, fr. montrer, sp. mostrar, care "cere ca instigatorul la acțiune să fie diferit de receptorul senzației: Ileana
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
drept obiect realitatea, deci vor fi supuse criteriului "adevărat" sau "fals". Textele autoreferențiale, dimpotrivă, fiind rodul unei intenții non-funcționale, nu transmit nici un mesaj și constituie propriul obiect și scop (este vorba, așa cum precizează Paul Cornea, despre "creații idiosincratice, narcisice, ludice, intranzitive, ilustrate de moderniști și, în forme extreme, de unii reprezentanți ai avangardei etc."37). Domeniul cel mai vast, poate, este constituit din textele pseudo- și transreferențiale, utilizate în scopuri indirect comunicative și parțial expresive. În acest caz, obiectul nu este
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
caz, în terminologie obscură și erudiție de paradă. Abuzează de concepte, se scaldă în inaccesibilul „specialității“, face orice spre a fi greu de urmărit. E un gen de inteligență care nu comunică, și își face un titlu de glorie din intranzitiva sa „tehni citate“. În realitate, inteligența adevărată, inteli gența bine folosită, poate transmite (aproape) orice, (aproape) oricui. Nu există nimic atât de subtil, încât să nu poată fi oferit - fără concesii - „con sumului“ public. 3. Excesul sofistic. În excesul acesta
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
aluzie la "inul curat" din Apocalipsa, care înseamnă faptele sfințeniei. 113 (III, 121) Dîm sugerează un întuneric de amurg, nu unul total (cf. germ. Dämmerung amurg). 114 (III, 141) făcînd ravagii: Sau "năruindu-se" (verbul to ruin are și sensul intranzitiv de "a cădea cu capul în jos", cf. lat. ruere = a cădea, a se prăvăli). 115 (III, 151) stihiile nimicitoare: Sau "care se sfarmă" (sens intranzitiv). Ambele sensuri, credem, sînt valabile, căci elementele (stihiile) sînt în ruină, si la rîndul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
114 (III, 141) făcînd ravagii: Sau "năruindu-se" (verbul to ruin are și sensul intranzitiv de "a cădea cu capul în jos", cf. lat. ruere = a cădea, a se prăvăli). 115 (III, 151) stihiile nimicitoare: Sau "care se sfarmă" (sens intranzitiv). Ambele sensuri, credem, sînt valabile, căci elementele (stihiile) sînt în ruină, si la rîndul lor atrag în ruină. 116 (III, 169) Joc de sensuri: un înțeles vechi al lui cunning este "cunoaștere" (cf. cunnan a cunoaște, din engleză veche). 117
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că un Ouroboros care își urmărește coadă, mărindu-și astfel orbită de rotație și depărtîndu-se de centru-lumină), fie în planuri diferite (că un șarpe Kundalini ce urca în spirale din ce in ce mai ample). 303 (VIII, 505) care la desfrînare-mbie: Sau, cu sens intranzitiv, "care decad, putrezesc". 304 (VIII, 570) ca să-și înceapă truda iarăși: În acest punct Blake pare a îmbrățișa doctrina despre samsara, ciclul nesfîrșit al nașterilor și morților, specifică, printre altele, spiritului hindus. 305 (VIII, 591) Ierusalim peste Mormînt plînse două mii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și duhul vostru, cari sînt ale lui Dumnezeu" (1 Cor. 6, 19-20). 331 (IX, 653) Sau "și stelele își croiră drum cu forța din cojile lor" (tresh/ thrash că verb intranzitiv este termen marinăresc; stelele prinse în "coji" trebuie să iasă în oceanul cosmic pentru a se elibera). 332 (IX, 655) volbura năvalnica: În ediția Oxford, 1979: "by the violent whirlwind". 333 (IX, 686) SOTHA: Al nouălea fiu al lui Los
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
juca și duce la expresia: așa nu mă mai joc, a-și bate joc, a se juca cu focul, cu sănătatea, a juca festa. Când este tranzitiv, a se juca însemnă a păcăli, a pune în joc un număr, iar intranzitiv însemnă a participa ca jucător la o competiție sportivă, pe când tranzitiv înseamnă a practica un anumit joc sportiv. Expresia a juca ochii în cap trimite spre părerea despre un individ inteligent. Jocul presupune un sportiv/actor și un public/ spectator
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]