19,025 matches
-
întregesc o imagine de reală substanță. O pledoarie a creației literare basarabene de-a lungul unui secol pe atât de mișcătoare nisipuri, până puțin peste pragul dobândirii independenței de stat, ne era practic necesară. Ea a alcătuit, repetăm, obiectul studiilor introductive ale d-lor Nicolae Leahu, Grigore Chiper, Leo Butnaru, intimi cunoscători ai fenomenului artistic basarabean, nu mai puțin ai literaturii noastre, la care și referă de altminteri operele antologate. Acestor introduceri în temă le răspund postfețele unor critici instituiți în
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
Simion la Academia Română și tipărită de Editura Univers enciclopedic (pe care am mai comentat-o în rubrica noastră), clasicii noștri (re)apar în integralitatea operei lor, cu unele segmente de adaos față de edițiile anterioare. Edițiile - toate patru însoțite de studii introductive semnate de Eugen Simion, ale căror idei ar merita o discuție separată - Eminescu (7 volume), Creangă (un volum) și Caragiale (4 volume) s-au încheiat, ediția Slavici (din care au apărut până acum 4 volume) continuă. Relev pe scurt dinamica
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
specificul său, cât și pentru că valorifică tradiții particulare ale cercetării filologice sau istorice a textelor.Volumul Marii cronicari ai Moldovei însumează în 1600 de pagini letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin și Ion Neculce, însoțite de un studiu introductiv, de glosare, de concise schițe biobibliografice și de bine selectate repere istorico-literare. Gabriel Ștrempel a asigurat îngrijirea ediției și întreg aparatul critic. În prefață, Gabriel Ștrempel realizează o privire sintetică asupra izvoarelor narative moldovenești de la istoriografia slavo-română din secolul al
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
și reputatul cantemirolog Paul Cernovodeanu. Se vede de îndată faptul excepțional că ediția Cantemir este, de la acest prim volum, un model de colaborare între specialiști. Fiecare din cele trei scrieri introduse în sumar beneficiază de un amplu și doct studiu introductiv, iar în finalul volumului avem un glosar, indice de autori și opere ca surse ale erudiției cantemiriene, repere critice alese cu discernământ (dar, totuși, prea zgârcit de scurte) și o bibliografie selectivă actualizată. Nota asupra ediției precizează onest că textele
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
textele au fost preluate din apariții anterioare și figurează aici în aceeași îngrijire, astfel: Divanul, editat și prefațat de Virgil Cândea în 1974 la Editura Academiei; Istoria ieroglifică, editată de Stela Toma în 1973 la Editura Academiei, cu un studiu introductiv de Nicolae Stoicescu; Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, editat și prefațat de Stela Toma, dar mai recent, în 1999-2000, la Editura Minerva. Adaug două observații legate de faptul că Dimitrie Cantemir se află în situația edițiilor critice întrerupte. Prima: ediția începută
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
un fascinant aspect compozit, se dovedește, la nivel secund, un discurs teoretic unitar, extrem de bine structurat, despre posibilitatea reconstruirii mitologiei pre- și protoromâne, pornind de la informațiile subiacent conservate de manifestările și textele folclorice. Aceasta este miza cărții, formulată în cuvîntul introductiv: "Un rezervor practic nesecat de informații privind mitologia română îl constituie manifestările și textele folclorice, chiar dacă acestea au fost culese abia de jumătatea secolului al XIX-lea. Relația dintre mitologia populară românească, pe de o parte, și mitologia pre- și
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
despre structura fiecărui volum și apoi să cataloghez aparițiile de până acum. Cu excepția a trei ediții " referitoare la opera cronicarilor, a lui Cantemir și a lui Heliade - , toate celelalte se deschid cu prefețe semnate de Eugen Simion, foarte serioase studii introductive ce pot deveni capitole dintr-o viitoare istorie a literaturii române. Urmează o destul de minuțioasă cronologie a vieții scriitorului și o notă asupra ediției, semnate, evident de îngrijitorul respectivei serii de opere. În final, avem o secțiune de note, variante
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
de lucru pentru studiul doct al operei unui clasic. Grupez în patru categorii istorice seriile de opere apărute, într-un tablou ce arată astfel: PRECLASICII: Marii cronicari ai Moldovei: Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Ion Neculce, ediție și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, 2003; Dimitrie Cantemir, Opere. I (Divanul, Istoria ieroglifică, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor), prefață de Virgil Cândea, ediție de Stela Toma, Virgil Cândea și Nicolae Stoicescu, 2003; Ion Heliade Rădulescu, Opere. I-II, ediție și prefață de Mircea
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
nr. 16) este una și aceeași persoană cu Vasile Pogor. Facem totuși cuvenita rectificare. "Academia Cațavencu" și viciile A apărut ALMANAH 2004 al Academiei Cațavencu. Tema: Viciile și românii. Ia să vedem ce vicii au românii. Dar mai întîi, capitolele introductive: Cele zece păcate mișto, Despre vicii și păcate și Istoria viciilor. Apoi: alcoolul și țigările (viciul 1), preacurvia (2), furăcismul (3), beția puterii (4), întîrzierea (5), lenevia (6), mîncatul (7), mitomania (8), jocurile (9). Al 10-lea e unul așa-zicînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
critică Mircea Eliade este, fără îndoială, un imperativ cultural major. Îmi îngădui să mă opresc pentru câteva considerații la nuvela Secretul doctorului Honigberger, apărută în volum alături de Nopți la Serampore - ambele publicate pentru prima dată în 1940. Vor fi note introductive pentru o posibilă lectură, ale cărei argumente și conotații pot fi dezvoltate. Nu intenționez să detaliez în notele fugare care urmează identitatea reală a exploratorului sas Johann Martin Honigberger (1795-1869), născut la Brașov, devenit medic, etnograf, botanist și farmacolog, angajat
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
puțin cunoscută. În ciuda tuturor defectelor ediției (redactarea e practic inexistentă, greșelile de tipar numeroase, iar aparatul critic - absolut obligatoriu la un volum de acest fel - se reduce la o prefață scurtă, bine scrisă dealtminteri, dar care nu depășește un ton introductiv), faptul în sine e un eveniment. Un eveniment care poate fi pretextul descoperirii unui alt Gellu Naum: Gellu Naum autorul de teatru. De teatru suprarealist? De teatru absurd? O întrebare teoretic-necesară, care a fost pusă de mai multe ori. Răspunsul
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
doi autori stârnește interesul de la început și nu pentru că ar fi, automat, de două ori mai bună sau mai interesantă, dar pentru că presupune o "întâlnire" între doi autori în ambele planuri, al vieții și al artei. În cele două texte introductive, Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu rememorează pe rând circumstanțele în care au ajuns să se cunoască și să locuiască împreună într-una dintre cele mai grele perioade din viața lor. Ioan Es. Pop a reușit prin volumul său de
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
cel mai bun al cărții, Despre autonomia de zbor în condiții de greață, textele alternează vizibil, însă în Trebuie neapărat să fac asta și Val-Deale, textele sunt amestecate și semnele recognoscibile sunt mult mai greu de perceput. Dacă în textele introductive, în care cei doi poeți se prezintă reciproc și vorbesc despre anul trăit în comun, rememorarea face cumva exces de metafore și, în lipsa senzaționalului, încearcă să prezinte totul într-o cheie cvasiparabolică, oricum pe un ton cam afectat și prețios
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
Heidegger, Cioran, Foucault). Critica lui V. Fanache impresionează mai puțin prin noutatea ideilor, cât prin capacitatea de a asambla datele existente într-un tot organic, care echivalează adesea cu o imagine cvasi-definitivă. De regulă, această imagine e prezentată în capitolul introductiv, pentru a fi apoi dezvoltată și aprofundată prin laborioase analize. La fel se petrec lucrurile și în cartea de față. Din cele zece capitole ale volumului (unele reluând studii din Eseu despre vârstele poeziei), majoritatea cuprind lecturi în linia fenomenologiei
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
seama de nimic." (p. 21). Ca un făcut, lumina cade asupra lui Marin Mincu la toate nivelele scriiturii și (auto)lecturii. Din fericire, mai e puțin și începe jurnalul lui Dracula. Numai că, iată, a fost nevoie de peste cincisprezece pagini introductive (la care se vor adăuga aproape cincizeci de pagini, corp mărunt, de referințe critice, în finalul volumului), pentru a ne elibera de prezența vampirizantă a autorului. Jurnalul lui Dracula, el, acoperă intervalul 2 februarie 1463-28 august 1464 și e îmbibat
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
explicațiile necesare. Volumul XI, consacrat psalmilor, cuprinde două studii ample de specialitate, unul de istorie literară, celălalt fiind un studiu lingvistic. Volumul VI realizează o retrospectivă a colaborării dintre Iași și Freiburg, fără a mai fi însoțit de un studiu introductiv special despre Cartea lui Iosua Navi, Cartea Judecătorilor și Cartea Ruth, pe care le editează. Fiecare volum este prevăzut cu o vastă ,Bibliografie", indicând baza de documente și de referințe a cercetătorilor. Nota asupra ediției explică principiile transcrierii textelor, printr-
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
de patimă, atenția pentru nuanțe. Încercatul prozator știe cum să-și fidelizeze cititorul și fiecare articol al său are o parte de ,captatio benevolentiae", o punere în temă care face pregătirea pentru intrarea în conținutul propriu-zis al articolului. Aceste fragmente introductive au uneori aspect de proză sau de însemnări de jurnal și ele sînt de cele mai multe ori în măsură să-l facă pe cititor să citească pe nerăsuflate întregul articol. Cartea lui Virgil Duda este un omagiu adus unor artiști (scriitori
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
ale lui Hitler" (p. 80). În ciuda tuturor constrângerilor și agresiunilor, în pofida acceselor de mizantropie care revin destul de frecvent, B. Fondane apără libertatea spiritului creator, ca supremă justificare a existenței umane în univers. Benjamin Fondane, Scriitorul în fața Revoluției. Alegerea textelor, studiu introductiv și notă asupra ediției de Mircea Martin. Traducere din limba franceză de Ion Pop, Editura Institutului Cultural Român, București, 2004, 172 p.
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
Cristina Tătaru este, în prezent, cadru didactic la aceeași instituție de învățămînt superior. Anglista clujeană nu este la prima încercare de acest fel. Ea a mai publicat traduceri din poezia lui Vasile Voiculescu, Ștefan Augustin Doinaș și Mircea Petean. Studiul introductiv al volumului apărut la Editura Limes pleacă de la constatarea că "de tare multă vreme nu s-a mai scris despre Topîrceanu...". Chiar dacă perspectiva anglistei clujene este mai aparte deoarece ea pornește de la necesitatea de a-l racorda pe Topîrceanu la
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
a lui Topîrceanu este cea lingvistică, deosebit de importantă pentru un traducător. Cristina Tătaru îl apreciază pe George Topîrceanu ca un neoclasic, un poet cu o limbă extrem de șlefuită, care respinge, în ciuda provincialismului său asumat, regionalismul. Un loc important în studiul introductiv îl ocupă considerațiile privind umorul poetic. Cristina Tătaru, care a analizat și în teza sa de doctorat mecanismele lingvistice ale umorului, pornește de la o apreciere globală a mecanismelor umorului în limba română. Ele "sunt mai degrabă bazate pe redundanță și
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
ca străinii să își însușească limba română pentru a ne cunoaște. Este mult mai înțelept să venim noi în întîmpinarea lor, oferindu-le astfel de plăcute "peșcheșuri" precum traducerile în limbi de circulație internațională. George Topîrceanu. Poezii/Poems. Traducere, studiu introductiv și note: Cristina Tătaru. Cluj-Napoca: Editura Limes.
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
Ivireanul. Și nu sunt singurii noștri scriitori alarmați de neinițierea și chiar recalcitranța receptorului la subtilități. Citiți până pricepeți că ,prin țigani se înțeleg și alții, care tocma așa au făcut și fac" (s.n.), avertiza Ion Budai-Deleanu în scrisoarea ficțională introductivă la poema sa eroicomică, }iganiada. Notele din subsolul paginilor sunt un altfel de a atrage atenția asupra esenței și ineditului operei. Trăitor în vremuri și locuri puțin prielnice artei, Budai-Deleanu își proteja ingenios poema mai ales de cititorii obtuzi, creându
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
e, după cum se vede, întotdeauna mai complexă decât o cere adecvarea la literatură. Adecvarea la realitate obligă conștiința critică să fie deopotrivă civică, socială și politică - nu doar estetică. Literatura din Basarabia în secolul XX. Eseuri, critică literară. Selecție, studiu introductiv și note biobibliografice de Eugen Lungu. Postfață de Ion Bogdan Lefter, Editura Știința-Arc, Chișinău, 2004, 432 p.
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
care îl vor putea depăși continuatorii acestei adevărate aventuri spirituale. Iar bibliografia chiar are nevoie de continuare, pentru a vedea ce s-a întâmplat în ultimii cincisprezece ani cu posteritatea lui Arghezi. Prezentând sistematic biografia lui Arghezi într-o cronologie introductivă și cumulând exhaustiv datele despre operă, reperele critice și corespondența, biobibliografia se deschide cu lista publicațiilor consultate. Colaborări ale scriitorului sau referințe la activitatea sa au fost găsite în aproape 600 de periodice. Primul volum al vastei cercetări înregistrează scrierile
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
server, site, staff, talk-show, trade-center, top-model, timing, trend etc. Nu sînt numai englezisme, ci și termeni - de circulație internațională - din franceză (acquis), spaniolă (macho), italiană (paparazzo) etc. Nu acceptarea în DOOM le va spori folosirea (autoarele spun explicit, în nota introductivă: "includerea lor în DOOM-2 nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora"), după cum, dacă din motive extralingvistice unele vor ieși din uz, nimeni nu va obliga ediții viitoare ale dicționarelor să le păstreze. Mentalitatea culturală românească este încă obsedată
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]