111 matches
-
oamenii. Primele sunt fapte obiective, celelalte subiective. Definirea cuvintelor morale în termeni de fapte subiective ar fi un tip de descriptivism naturalistic. Este util totuși s] remarc]m c] nu exist] o distincție important] între acest fel de subiectivism și intuiționism; deoarece intuițiile și convingerile morale sunt și ele fapte obiective - fapte despre ceea ce cred oamenii; și de aceea multe dintre obiecțiile acceptate în mod obișnuit împotriva subiectivismului se aplic] în mod egal și intuiționismului. Această explic] de ce intuiționismul cade în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între acest fel de subiectivism și intuiționism; deoarece intuițiile și convingerile morale sunt și ele fapte obiective - fapte despre ceea ce cred oamenii; și de aceea multe dintre obiecțiile acceptate în mod obișnuit împotriva subiectivismului se aplic] în mod egal și intuiționismului. Această explic] de ce intuiționismul cade în relativism; intuiționiștii nu cer sprijinul unui fapt obiectiv, ci doar propriile gânduri și gândurile altora, și acestea variaz] de la o persoan] și societate la alta. Folosite în afara acestui context, cuvintele „obiectiv” și „subiectiv” pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectivism și intuiționism; deoarece intuițiile și convingerile morale sunt și ele fapte obiective - fapte despre ceea ce cred oamenii; și de aceea multe dintre obiecțiile acceptate în mod obișnuit împotriva subiectivismului se aplic] în mod egal și intuiționismului. Această explic] de ce intuiționismul cade în relativism; intuiționiștii nu cer sprijinul unui fapt obiectiv, ci doar propriile gânduri și gândurile altora, și acestea variaz] de la o persoan] și societate la alta. Folosite în afara acestui context, cuvintele „obiectiv” și „subiectiv” pot crea confuzie (Hâre, 1976
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod esențial iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel la convingeri (intuiționism), au concluzionat pripit c] cineva nu poate medita asupra problemelor morale; judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau cel puțin neraționale de aprobare sau dezaprobare. Au ajuns la aceast] concluzie deoarece au ad]ugat o premis] fals], si anume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ascult] soțul (fapt) face ceea ce nu se cuvine (judecat] moral]). Fie acest lucru este adev]rât în virtutea sensurilor cuvintelor, considerându-se c] nesupunerea șotiilor dezmembreaz] societatea (naturalism), fie este oricum evident pentru cei care au primit o bun] educație moral] (intuiționism). Aceast] evident] este consolidat] dac], cum va fi cazul în societ]țile stabile, educația moral] a insuflat nu doar o anumit] utilizare a limbii, nici doar un comportament în concordant] cu comportamentele sociale actuale, dar convingeri și sentimente profunde potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci în motivele acțiunii pe care le-am accepta dac] am raționa în anumite condiții idealizate. Obiectivitatea moralei, atunci, se reduce la posibilitatea ca, dac] am raționa toți în asemenea condiții, am ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy, scriind despre intuiționism, o alt] viziune realist] său obiectiv] a eticii, neag] faptul c] intuiția ofer] un mijloc de a percepe fapte morale. În loc, Dancy hoț]r]ște c] cea mai plauzibil] versiune a intuiționismului este una care privește „faptele” morale ca motive
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy, scriind despre intuiționism, o alt] viziune realist] său obiectiv] a eticii, neag] faptul c] intuiția ofer] un mijloc de a percepe fapte morale. În loc, Dancy hoț]r]ște c] cea mai plauzibil] versiune a intuiționismului este una care privește „faptele” morale ca motive recunoscute în exercițiul judec]ții noastre practice. James Rachels abordeaz] aceste întreb]ri din direcția opus]. El începe cu o descriere subiectivist] a eticii care consider] sentimentele de aprobare că bâz] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
logicismului, de elemente strict formale, neinteresate de vreun conținut al gândirii așezată în forme, cu excepția unor aspecte cantitative ale "lucrurilor", potrivit formalismului, de elemente absolut noetice, care au sensul "putinței unui ceva nou", cu o formulă a lui Noica, potrivit intuiționismului. Pozițiile de "subiect" și de "predicat" (așa cum ele au fost "reduse" și precizate ca "poziții" logice in judecată) nu mai sunt privilegiate în noul context al logicii; ele, oricum, nu mai au o legătură directă cu adevărul ceea ce, într-un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Un reprezentant al intuiționismului a fost Henri Bergson; Pacea de la Versailles din 1919/ 1920 recunoaște aspirațiile naționale doar pentru puterile învingătoare. 17) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
ultimei perioade din creația marelui poet, a fost George Ivașcu. Este vorba de volumul „Poezii” din 1962, cuprinzând ciclurile „Mirabila sămânță”, „Vară de noiembrie”și „Sthuitorul”. Teoria filosofică a lui Lucian Blaga are toate reperele metafizice și se bazează pe intuiționism. Cercetătorul admite ideea că lumea este materială, dar este produsul creației Marelui Anonim, factor transcendent, Înzestrat cu o inepuizabilă forță creatoare ce se cere mereu cheltuită, consumată. Așa cum s-a mai spus, forța creatoare a Marelui Anonim este nemăsurată, se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui N. Iorga, după ce încheie conturile personale în secțiunea inaugurativă intitulată "ad personam", C.C. Giurescu lansează manifestul programatic al școlii critice în care precizează, prin contrastarea cu principiile vechii școli, fundamentul metodologic pe care se sprijină demersul noii orientări istoriografice. Intuiționismului și viziunii personale care călăuzesc interpretarea istorică a vechii școli, noua școală le opune rigoarea metodologică și protocoale obiective. O diferență la fel de importantă ca și cea privitoare la metodă vizează scopul sau finalitatea cercetării istorice. Iorga este acuzat fățiș că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]