111 matches
-
asemănătoare gândirii, sau că lumea este condusă de o Rațiune ori un Spirit absolut"678. În acest sens, el afirma, tranșând limpede disputa raționalism-intuiționism: Prin poziția ce-o luăm în problematica cunoașterii, nu opunem, cum s-ar crede, raționalismului un intuiționism fără osatură, ci opunem raționalismului superficial un raționalism care știe că nu poate ieși din cercul de vrajă al iraționalului, un raționalism care trage toate consecințele și e gata să accepte uneori rezultate care înseamnă ieșirea din sine a rațiunii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai important al acestei metafizici este Henri Bergson. La el, intuiția este un fel de dilatare a intuiției sensibile, sentimentului, instinctului, pentru a face din ele o experimentare sau un contact direct și pozitiv cu absolutul, cu Viața. Prin aceasta, intuiționismul respinge raționalismul, logocentric în esența sa, mai exact opune spiritului rațional Viața, în care corpul și sufletul se contopesc. În aceeași direcție de centrare a metafizicii pe existența umană este situată și "filosofia existenței", un alt curent de metafizică intuiționist-iraționalistă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
7-8, 1931. 107 D.D. Roșca, "Rațional și irațional", în Studii și eseuri filosofice, Editura Științifică, București, 1970, p. 291. 108 În acest sens, Blaga este privit ca încercând o ieșire din tensiunea specifică începutului de secol XX dintre raționalism și intuiționism (Alexandru Teodorescu, Lucian Blaga și cultura populară românească, Editura Junimea, Iași, 1983). 109 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op. cit., pp. 421-430. 110 Problema a fost amplu discutată în epocă, angajând autori din diferite curente de gândire, precum Dilthey sau Spengler
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care se impune de la sine oricărui om când acesta se află în prezența unei personalități care vede mai repede și mai bine unde este binele.” Opțiunea pedagogică a lui Ferrière este rezultatul unei concepții filosofico-psihologice, de inspirație bergsoniană, centrată pe intuiționism și ,,elan vital”. Ferrière admite că școala are menirea de a-l pregăti pe elev pentru viață, iar metoda de lucru specifică noului model urmează să parcurgă câțiva pași: 1. elevul trebuie circumscris cadrului natural și social în care trăiește
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
profesor și elevi. Din cerința asigurării unui învățămînt de calitate și cu eficiență sporită a apărut interesul teoretic pentru mijloacele audio-vizuale. Și aici se constată aceeași orientare spre realizarea obiectivelor fundamentale ale școlii: promovarea spiritului rațional al învățămîntului și evitarea intuiționismului și descriptivismului excesiv în predare. ,,Stabilirea unui raport just între imagine și concept este și va rămîne o problemă cheie a creației de materiale vizual-auditive destinate învățămîntului și folosirii acestora în conformitate cu dezideratele pedagogiei contemporane" (13, p. 220). În condițiile în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
in wisdom, as in intellect, which does not seem to be friendly to the heart” (p. 102). Acel something subliniat este desigur varianta „rea” a spiritului, menționată mai sus. Nu e în această rezervă nici antiintelectualism, nici recurs la un „intuiționism” obscur. E, dimpotrivă, luciditate, o luciditate care ține de pascalianul „le cœur a ses raisons...”. Luciditatea de a discerne, de pildă, acel „something” și luciditatea de a înțelege oracolele inimii. În privința „înțelepciunii” ar trebui spus că felul cum e ̀
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
preocupări lingvistice, teoretizând, poate primii sistemul operei, omogenitatea și structura ei organică ; I. A. Richards, în ciuda psihologismului său, este și el un organicist premergător lui Wellek însuși, ca și Cleanth Brooks. Pe de altă parte, Croce, prin "monismul" operei și intuiționismul său critic, ni se pare că se situează exact la polul opus față de "formalismul organic" (v. supra), iar Valéry și Eliot, eseiști, pot figura aici numai cu observații izolate, foarte importante, de altfel, nu cu o metodă consecventă, precum reprezentanții
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
în fond altceva, iar T. citează formulări din care se degajă limpede ideea că, de pildă, eticul este un implicat definitoriu al esteticului. Firește însă că Lukács va dezvolta mult mai amplu ideea conexiunii artei cu celelalte valori. Ceea ce corifeul intuiționismului nu putea accepta în nici un caz și ceea ce opune obiectiv estetica sa aceleia a gânditorului marxist e conceptul de mimesis, fundamental în sistemul lui Lukács. După opinia lui T., acest concept ar fi, în ultimă instanță, sinonim cu cel crocean
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
contribuțiile sale în domeniile: topologie, teoria mulțimilor, teoria măsurii, analiză complexă, dar și pentru preocupările sale privind legătura dintre matematică și logică și contribuții aduse în cadrul filozofiei matematicii. În opoziție cu formalismul lui David Hilbert, în cadrul filozofiei matematicii, Brouwer cultivă intuiționismul. S-a născut în localitatea Overschie (lângă Rotterdam). Intră la Universitatea din Amsterdam, unde, la Facultatea de Matematică și Științe naturale, are ca profesori pe fizicianul Johannes Diederik van der Waals, biologul Hugo de Vries și matematicianul Diederik Johannes Korteweg
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
Intră la Universitatea din Amsterdam, unde, la Facultatea de Matematică și Științe naturale, are ca profesori pe fizicianul Johannes Diederik van der Waals, biologul Hugo de Vries și matematicianul Diederik Johannes Korteweg. În filozofia matematicii, a introdus conceptele numite astăzi "intuiționism" și "neointuiționism" într-un sistem de principii cu scopul de a reconsidera în mod critic întreaga matematică clasică, opunându-i acesteia așa-numita "matematică intuiționistă". În cadrul acestei doctrine, a atacat teoria numerelor transfinite a lui Georg Cantor, logistica lui Giuseppe
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
realismului etic consideră că valorile, ca entități cu particularități deosebite, au o existență ontologică proprie. După Max Scheler, există "calități valorice adevărate apriorice" independente de modificările produse în lumea binelui sau a răului, care se confirmă prin însăși evidența lor ("intuiționism moral"). Thomas Nagel consideră că, pentru evaluarea unei aserțiuni morale, este nevoie să se adopte un punct de vedere nepărtinitor și lipsit de subiectivitate. Important nu este dacă binele există, ci calitatea unei norme de a putea fi etichetată în
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]