KorAP: Find »[drukola/base=intuițiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...15 >

368 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea și însămnătatea acestora, economizarea vocei și o corectă împărțire a respirațiunei spre a ilumina în parte tocmai cugetările cele mai eclatante și întorsăturile cele mai surprinzătoare, în fine dominarea acestor momente prin care intră în intuițiune o viață unitară cu toată varietatea, toate aceste la un loc constituiesc cerințe pe care o artistică declamațiune a perioadei pretinde a le vedea împlinite. Prin ondulațiunea ritmică, cu care ajung periodele de lovesc auzul nostru, intră elementul muzical în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
figuri și grupîndu-le pe acestea după înrudirea lor în tempo, ar trebui în urmă să motiveze schimbările principale dintr-un caracter singuratec din dispozițiunile sufletești înșele. Această procedură realizîndu-se pe motivul unor caractere bogate ar provoca o mulțime mare de intuițiuni cari ar deveni conducătoare și pentru alte schimbări analoage ale tempoului, cari le-am vedea revenind și în alte ocaziuni, căci aceste intuițiuni se bazează-ntotdeauna pe ridicarea a tot ce e spețial și izolat la generalitatea ideei din care

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
dispozițiunile sufletești înșele. Această procedură realizîndu-se pe motivul unor caractere bogate ar provoca o mulțime mare de intuițiuni cari ar deveni conducătoare și pentru alte schimbări analoage ale tempoului, cari le-am vedea revenind și în alte ocaziuni, căci aceste intuițiuni se bazează-ntotdeauna pe ridicarea a tot ce e spețial și izolat la generalitatea ideei din care pornesc - și, fiindcă prin această procedură se găsește instanța ideei, e lesne ca în urmă din ea să deducem faptele concrete ce ni

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
espresiunea unei cugetări de-o valoare generală e or productul observării unui obiect singuratec și [o] reflexiune care apoi se contrage într-o sentință, or e concluziunea unei pasionate mișcări a sufletului, care se reculege într-o reflexiune și în intuițiunea ei își 409r privește oarecum obiectiv starea sa proprie. În cazul întîi tempoul sentinței și a reflecțiunii generale va crește neapărat față cu pasajele ce-i preced, pentru că în ea sufletul își ia un avânt mai mare. Așadar, îndată ce cugetarea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nu e nemijlocit pornit de impresiune, ci și-o obiectivează. în părțile zugrăvitoare a unei narațiuni se probează mai mult elementu 1 epic, retardiv, și acestui element îi corespunde un tempo moderat. Aceste indicațiuni ar fi să procure în genere intuițiunea nemărginitei varietăți a declamațiunii dramatice și mulțimea nuanțărilor ce-i trebuiesc acelei varietăți. Dar precum în genere nu se poate învăța decât o parte a artei, tot astfel și nimerirea într-același timp a tuturor a acestor momente nu poate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
deplină energie. De-aceea pentru poezii de felul acestora ajunge deja înțelegerea lor și ridicarea la cugetarea poetului pentru a le putea declama bine; pe când poeziile simple a întîiei speții nu pot fi reproduse cu deplin efect decât printr-o intuițiune poetică care să se poată transporta cu totul în subiectiva lor dispozițiune psihică. Pentru declamarea lor trebuie o natură pronunțat poetică, care să prefacă și să readucă pentru auditori la claritate sensibilă viața deplină a simțământului. Se vor găsi mult

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
330} De cercul acesta se țin multe din cântecele Divanului din Vestost, lirismul pompos întrețesut în dramele spaniole și apoi cea mai mare parte din poeziile lui Ruckert, a cărui distinctivă treaptă de arta constă tocmai într-aceea că întrupează intuițiunile fantaziei prin mijlocul virtuozității în formare și a nemărginitei dominări ce o esersă în lumea formelor; și pentru a împodobi aceste forme el nu se sfiește de-a întrebuința universul întreg cu o libertate atât de temerară și cu o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
DRAMATICE Am tratat declamațiunea lirică și cea epică numai ca niște studii și trepte preliminare a celei dramatice. Declamațiunea dramatică e după natura ei cea mai bogată, cea mai varie si cea mai grea, pentru că ea trebuie să reproducă în intuițiune vie o lume întreagă de personalități deosebite și determinate în sine. De-aceea declamațiunea epică și cea lirică ea le are în sine ca pe niște momente ale ei. Declamațiunea dramatică constituie așadar culmea părții întîie, ce tratează despre arta

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
silință și în toate părțile cu declamațiunea dramatică, mai întîi a caracterelor singulare, și după accea abia va trece la declamarea unor opere întregi. Căci aicea abia află ceea ce poate el pur și simplu numai prin puterea tonului și prin intuițiunea poetică, fără iluziunea sensibilă a măștei și a costumului și fără elocuțiunea fizică (gestul și jocul de scenă). Prin un esercițiu des și repetat cu înțelegere de felul acesta actorul se-nvață de-a se familiariza repede cu un caracter

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sale pentru vrouna din personalitățile deosebite a opului. Prin momentul întîi el ține toate figurele diferite într-un singur întreg și-i impune auditorului asigurarea, cea atât necesară pentru orice gustare a artei, cumcă lectorul poartă în sine însuși, în intuițiunea sa intelectuală, unitatea acestei varietăți vii. Prin momentul al doilea i se descopere lectorului acea lucrători internă a caracterelor pe cari el le ascultă în mișcările lor cele mai secrete și în motivele lor cele mai intime și pe cari

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
apoi ni le descopere și nouă cu o claritate diafană. Pentru că prolectorul dramatic concentră în el unitatea cea vie a tuturor figurelor deosebite, de-aceea opera poetică se va reproduce în mare parte mult mai clară și mai amăsurată în intuițiunea auditorului cult decât prin reprezentarea scenică, unde roluri subordinate se joacă așa de rar bine; pe când, din contra, la un prolector dramatic care pricepe toate celea în legătura lor internă și în semnificarea lor necesară până și figurile cele laterale

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
că fiecare din ei dispune de mijloace diferite și adică neegale ar trebui să stătorească o diferință între amândouă puntele de vedere. Marginea temelor amîndorora consistă însă tocmai în natura neegală a mijloacelor. În cursul poeziei lectorul nu are decât intuițiunea sa proprie și puterea vocei, de-aceea nici nu poate voi ca să efectueze o {EminescuOpXIV 333} iluziune sensibilă. Într-adevăr noi trebuie să fim induși prin el în diferitele caractere și în natura lor internă, aceste apoi trebuie într-adevăr

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
trebuie să fim induși prin el în diferitele caractere și în natura lor internă, aceste apoi trebuie într-adevăr prin ton să se prezinte spiritului nostru ca individualități separate; însă aceste distrugeri și contraste nu se dezvoltă decât numai pentru intuițiunea nesensuală poetică. Deși tonul fundamental trebuie să se modifice după caracteristica esențială a individualităților, totuși aceasta nu trebuie să se-ntîmple astfel încît în zugrăvirea caracterelor tonul natural să se acopere cu desăvârșire și să devină de nemaicunoscut. Știm prea bine

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Dar în poet caracterul nu se naște dintr-un agregat de diferite trăsuri combinate, ci caracterul se naște ca un întreg înaintea sufletului său, ș-apoi el îl îmbracă cu trăsăturile și manifestațiunile de viață cari urmează cu necesitate din intuițiunea celui mai dinăuntru punct al vieței. Tot astfel și în fantazia actorului. Și aicea caracterul apare deodată ca un întreg nedespărțit, și actorul apoi dus de mâna poetului îl transformă într-o esistență individuală. Cea mai mare bogăție de observațiuni

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
un caracter desemnat de poet. {EminescuOpXIV 337} Caracterul poetic apare în actor mai întîi în elementul fantaziei sale, unde el e hrănit, ca să zic așa, până atuncea până ce el îl manifestează în realitatea sensibilă. Însă prin actul acestei transpuneri din intuițiunea internă în realitate nu se poate realiza nimica alta decât ceea ce e viu și în fantazie însăși. Va să zică prima activitate a artistului dramatic e conceperea caracterului. Pe această concepere se-ntemeiază reprezentarea întreagă, căci cea din urmă nu e decât

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
întreagă, căci cea din urmă nu e decât confirmarea celei dentîi. Proporțiunea dintre concepere și esecutare e egală cu cea dintre voință și acțiune și cu cea dintre noțiune și realitate. Primul act al creării e pentru actor conceperea sau intuițiunea internă a unui caracter. Acest act implică în sine complectarea sa prin reprezentare cu aceeași necesitate cu care voința implică împlinirea ei prin faptă. La conceperea caracterelor e dătoria cea dentîi a artistului ca să pătrundă în intențiunile poetului și să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în Iulia, în Desdemona și Imogen va recunoaște îndată fiecine niște caractere generice în cari s-au întrupat în esistențe individuale idei etice și simțăminte din cele mai nobile. Fiecare actriță va putea fără greutate să se ridice la acea intuițiune și să vadă în tipurile citate nu oameni spețiali, ci reprezentanți a unor ideale direcțiuni a simțământului. Același lucru îl putem spune și despre figurile bărbătești a unui Posa, Princepele statornic, Tasso, Romeo, Brutus, Edgar etc. Orcine în genere ar

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
curagiul {EminescuOpXIV 338} de-a reprezenta tipuri de acestea și orcine se simte mișcat de ele va trebui cel puțin să vadă în ele oameni generici, organe a intereselor și simțămintelor celor mai sfinte - acuma orcît ar rămânea reproducerea în urma intuițiunii. La figurile acelea care s-anunță apriori de caractere generice va concede așadar orșicine că o concepțiune ideală trebuie să recunoască în ele pe purtătoarele unor direcțiuni generale a spiritului or a simțământului. Actorul în fantazia lui trebuie ca să le

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
bunurilor lumești, iar în suma trăsurilor lui singulare va vedea numai icoana concretă a speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel la figura lui Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată generalitatea și preciziunea lui. O

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
unei vieți omenești și cu cât va descifra această viață din întreaga mișcare vitală, din cooperarea circonstanțelor lumești pe de o parte și a condițiunilor date în natura individului pe de alta cu atâta mai clar și mai bogat de intuițiune va sta caracterul înaintea sufletului său. Acest moment, de-a urmări un caracter dat prin mijlocul fantaziei îndărăt până la începuturile formărei lui, până la condițiunile vieței lui, și de-a-l construi îndărătul lui oarecum, acest moment e pentru actor de cea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
un caracter dat prin mijlocul fantaziei îndărăt până la începuturile formărei lui, până la condițiunile vieței lui, și de-a-l construi îndărătul lui oarecum, acest moment e pentru actor de cea mai mare însămnătate; și facultatea aceasta e criteriul nediscutabil a unei intuițiuni poetice. Un critic mare poate din suma întreagă a unor împrejurări date și din intuițiunea ce și-a cîștigat-o el asupra modului de-a cugeta și descrie a unui autor cu care s-a ocupat, poate, cu o putere divinătoare

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și de-a-l construi îndărătul lui oarecum, acest moment e pentru actor de cea mai mare însămnătate; și facultatea aceasta e criteriul nediscutabil a unei intuițiuni poetice. Un critic mare poate din suma întreagă a unor împrejurări date și din intuițiunea ce și-a cîștigat-o el asupra modului de-a cugeta și descrie a unui autor cu care s-a ocupat, poate, cu o putere divinătoare, să adaoge un pasagiu întreg în spiritul autorului, poate să respingă chiar un op întreg

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
caracter intuit înăuntru ca om de sine stătător. Energia cu care se-ncorporează icoana din fantazie ne arată cantitatea de putere creatoare. Daca ideea și aparința reală coincid pe deplin, dacă se întrupează tot ce, prin concepțiune, a trecut în intuițiunea actorului, atuncea problema actorului într-atîta e deplin rezolvată. O greșală nu poate esista atuncea decât din partea concepțiunii. Această lipsă însă se poate anula prin transformarea ideei în fantazia sa. Daca i se impune unui actor mancul de soliditate (nesusținăbilitatea) unei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
posedează în genere un mare fond de putere în formarea caracterelor. Dacă însă lipsa e în partea esecuțiunii, așa încît actorul nu poate să realizeze ideea deplin esecutată în fantazie decât prin conture slabe, și dacă rămân o mulțime de intuițiuni pe fundul internului său pe care el nu le realizează în carne și sânge, atunci lipsa aceasta se bazează pe o neputință a activității creatoare, o neputință care nu se poate substitui 423v prin nimica. Asta-i măsura talentului său

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
această idee precizată de autor. De-aceea în mască vrem să vedem personalitatea întreagă în delimitări atât de esacte încît din ea să ni vorbească caracterul. Așadar masca, prin importanța espresiunii ei, trebuie să ne îngrădească într-un. cerc de intuițiuni cu totului hotărât; intuițiuni cari, prin o privire, să se trezească în noi și prin dezvoltarea caracterului să se și confirme ca esacte. Toată mișcarea de viață care-a format individul și care-a făcut din el ceea ce vedem că

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]