KorAP: Find »[drukola/base=intuițiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...15 >

368 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

sau nici o înrudire. Limba în dezvoltarea sa a purces de la lumea sensuală și de la impresiunile ce aceasta a făcut asupra sufletului și s-a ridicat cu-ncetul până la însemnarea noțiunilor nesensibile. Aceste noțiuni nesensibile într-adevăr își au rădăcina în intuițiuni sensibile, cu toate astea aceasta, în decursul dezvoltărei, s-a retras cu încetul și a cedat locul semnificărei nesensibile, care se prezintă acuma ca cea proprie, fără ca la ea să-și mai poată aduce aminte cineva de sensibilul punct de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
la rădăcina lor sensibilă. Închipuirea nu aude în ele decât semne pentru noțiuni nesensibile. Însă în cuvintele cari reflectă impresiunile lumei sensuale e legătura dintre sunet și înțeles mult mai strânsă decât la vorbele cari nu-s decât semne pentru intuițiuni nesensibile. Așadar (însămnătatea) importanța sunetului, productul înrudirei semnului cu obiectul însemnat, nu va putea fi acasă decât cu deosebire pe treapta aceea a activității limbistice unde aceasta cearcă a reproduce întreaga copiozitate a vieții nemijlocite și viile impresiuni a lumei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sunetul acelei vorbe înseși. El produce în auditor un șir neîntrerupt și schimbător de imagini cari, prin coloarea tonului lor, se mărginesc una pe alta cu o evidență clară. Accentul simbolic al treptei a treia fixează în ton până și intuițiunea nesensibilă pe care o stârnește tonul, și schimbă pentru. auditor niște semne simple a unor noțiuni nesensibile în tonuri simbolice, pe cari auditorul le simte cum îl îmbulzesc și cum cu ele îl îmbulzesc ideile conținute în semne. Maestrul acestui

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și cum cu ele îl îmbulzesc ideile conținute în semne. Maestrul acestui stadiu va pune prin accent simbolic în espresiunile: a teme, a spera, a se mira, a binecuvânta, a disprețui, a dori ș. a., va pune în ele toată ținoarea intuițiunilor ce stârnesc ele și va preda auditorului prin ton noțiunile nesensibile cu corpul lor diafan. Cine a devenit capabil de accentul simbolic acela va ști să aducă prin tonul cu care va pronunța 399r noțiuni ca: cast, pudic, rușinos, vergin

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
stârnesc ele și va preda auditorului prin ton noțiunile nesensibile cu corpul lor diafan. Cine a devenit capabil de accentul simbolic acela va ști să aducă prin tonul cu care va pronunța 399r noțiuni ca: cast, pudic, rușinos, vergin și intuițiunea simțirei morale înaintea sufletului nostru, care intuițiune le trezește pe toate în sufletul nostru. La noțiunile: laș, curagios, temerar se va îmbulzi deja prin ton dispozițiunea ce provoacă ele; în dorul fără nume vom simți întreaga incertitudine și intensiune a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ton noțiunile nesensibile cu corpul lor diafan. Cine a devenit capabil de accentul simbolic acela va ști să aducă prin tonul cu care va pronunța 399r noțiuni ca: cast, pudic, rușinos, vergin și intuițiunea simțirei morale înaintea sufletului nostru, care intuițiune le trezește pe toate în sufletul nostru. La noțiunile: laș, curagios, temerar se va îmbulzi deja prin ton dispozițiunea ce provoacă ele; în dorul fără nume vom simți întreaga incertitudine și intensiune a sufletului, în amorul nemărginit vom simți prin

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pe ascuns, cu tot sinistrul pe care-l poate produce această idee în noi. În Mignon a lui Gothe se înseamnă o țară misterioasă "în care mirtul stă liniștit și laurul sus". Accentul simbolic trebuie să aducă înaintea sufletului nostru intuițiunea acestor antiteze, cari în ele poartă și semnificarea predicatelor lor. Prin mijlocul tonului vrem să vedem cum trece dinaintea ochilor spiritului nostru acel mirt misterios, cu înțelesul său etic, și acel [laur] destinat mărirei omenești, simbolul gloriei. Dar și diferitele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
399 v simbolic să-l predea totdeuna sufletului nostru. Crucea va avea o altă coloare a tonului când va semnifica moartea martiriului (asta o vei plăti tu pe cruce) și altă coloare când va însemna simbolul creștinesc. (În această singură intuițiune se concentră întreaga dispozițiune religioasă din minunata narațiune a lui Eusebio în Devoțiunea cătră Cruce a lui Calderon. Tonul are de-a reflecta și umbra acestei deosibiri. Accentul simbolic va oglindi în coloarea tonului său raportul în care se-ntîmplă a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sustrage mai mult facultății de-a-l învăța si de-a fi învățat. În întrebuințarea sa cea mai succesă el e semnul unei înalte puteri artistice, care, asemenea fulgerului, pune în ton o sumă de imagini și luminează deodată cu aceste intuițiuni sufletul auditorului. E adevărat că puterea creatorie pe care o presupune accentul simbolic nu se poate comunica nimărui prin învățătură, totuși însă o instrucțiune însoțită de un fin simț artistic și de-o creatoare putere a tonului va putea să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mici întregiri poetice, cu deosebire poezii lirice cu mare evidență simbolică, a căror bogăție de accente simbolice s-o aducă la cunoștința elevilor, și apoi prin [ton] s-o cheme-n viață. Unde domnesc o putere formatrice pentru ton și intuițiune poetică, acolo vor ajunge puține poezii studiate fundamental, din puntul acesta de vedere, pentru ca cineva să învețe de-a aplica accentul simbolic cu deplină independință. Dar și celui dotat mai puțin de cătră natură i se trezesc prin asta o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
vor ajunge puține poezii studiate fundamental, din puntul acesta de vedere, pentru ca cineva să învețe de-a aplica accentul simbolic cu deplină independință. Dar și celui dotat mai puțin de cătră natură i se trezesc prin asta o mulțime de intuițiuni care-l duc, de nu în culmea esecuțiunei, totuși însă pe niște puncte de înălțime pe cari el, fără a se familiariza conștiu cu acest teren, nu le-ar fi suit, ba poate că nici le-ar fi presupus vreodată

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
a diferitelor stadii în cari se oglindează o viață atât de bogată. Trebuie un organ artistic cultivat deja pentru ca cineva să găsească într-un caracter pasagiele acelea în cari accentul simbolic are de-a trezi în noi o sumă de intuițiuni. ONDOLAȚIUNEA RITMICĂ (VIAȚA RITMICĂ) 1. RITMUL ÎN PROZĂ Accentul logic îi dă auditorului înțelegerea vorbirei. El își are temeiul său pe aceleași legi pe cari se bazează și structura construcțiunei după raporturile ei logice, pe care accentul nu face decât

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
auditorului înțelegerea vorbirei. El își are temeiul său pe aceleași legi pe cari se bazează și structura construcțiunei după raporturile ei logice, pe care accentul nu face decât a le oglindi prin ton. Accentul simbolic întrupează în noi prin ton intuițiunea pe care vorbele, aceste semne a noțiunilor, o trezește în noi. Însă amândouă elementele acestea nu reproduc vorbirea în sufletul nostru ca un întreg artistic. Accentul logic nu îndestulează decât cugetarea noastră abstractă. Accentul simbolic reproduce în noi prin ton

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
care vorbele, aceste semne a noțiunilor, o trezește în noi. Însă amândouă elementele acestea nu reproduc vorbirea în sufletul nostru ca un întreg artistic. Accentul logic nu îndestulează decât cugetarea noastră abstractă. Accentul simbolic reproduce în noi prin ton diferitele intuițiuni; el trezește intuițiunea noastră poetică; însă de sine el nu produce o unitate spirituală. Amândouă momentele acestea ni dau avizarea unei unități (monade) mai naltă a lor. O unitate care face să se nască înainte-ne un întreg organic în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
semne a noțiunilor, o trezește în noi. Însă amândouă elementele acestea nu reproduc vorbirea în sufletul nostru ca un întreg artistic. Accentul logic nu îndestulează decât cugetarea noastră abstractă. Accentul simbolic reproduce în noi prin ton diferitele intuițiuni; el trezește intuițiunea noastră poetică; însă de sine el nu produce o unitate spirituală. Amândouă momentele acestea ni dau avizarea unei unități (monade) mai naltă a lor. O unitate care face să se nască înainte-ne un întreg organic în formă. Prin aceasta

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea și însămnătatea acestora, economizarea vocei și o corectă împărțire a respirațiunei spre a ilumina în parte tocmai cugetările cele mai eclatante și întorsăturile cele mai surprinzătoare, în fine dominarea acestor momente prin care intră în intuițiune o viață unitară cu toată varietatea, toate aceste la un loc constituiesc cerințe pe care o artistică declamațiune a perioadei pretinde a le vedea împlinite. Prin ondulațiunea ritmică, cu care ajung periodele de lovesc auzul nostru, intră elementul muzical în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
figuri și grupîndu-le pe acestea după înrudirea lor în tempo, ar trebui în urmă să motiveze schimbările principale dintr-un caracter singuratec din dispozițiunile sufletești înșele. Această procedură realizîndu-se pe motivul unor caractere bogate ar provoca o mulțime mare de intuițiuni cari ar deveni conducătoare și pentru alte schimbări analoage ale tempoului, cari le-am vedea revenind și în alte ocaziuni, căci aceste intuițiuni se bazează-ntotdeauna pe ridicarea a tot ce e spețial și izolat la generalitatea ideei din care

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
dispozițiunile sufletești înșele. Această procedură realizîndu-se pe motivul unor caractere bogate ar provoca o mulțime mare de intuițiuni cari ar deveni conducătoare și pentru alte schimbări analoage ale tempoului, cari le-am vedea revenind și în alte ocaziuni, căci aceste intuițiuni se bazează-ntotdeauna pe ridicarea a tot ce e spețial și izolat la generalitatea ideei din care pornesc - și, fiindcă prin această procedură se găsește instanța ideei, e lesne ca în urmă din ea să deducem faptele concrete ce ni

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
espresiunea unei cugetări de-o valoare generală e or productul observării unui obiect singuratec și [o] reflexiune care apoi se contrage într-o sentință, or e concluziunea unei pasionate mișcări a sufletului, care se reculege într-o reflexiune și în intuițiunea ei își 409r privește oarecum obiectiv starea sa proprie. În cazul întîi tempoul sentinței și a reflecțiunii generale va crește neapărat față cu pasajele ce-i preced, pentru că în ea sufletul își ia un avânt mai mare. Așadar, îndată ce cugetarea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nu e nemijlocit pornit de impresiune, ci și-o obiectivează. în părțile zugrăvitoare a unei narațiuni se probează mai mult elementu 1 epic, retardiv, și acestui element îi corespunde un tempo moderat. Aceste indicațiuni ar fi să procure în genere intuițiunea nemărginitei varietăți a declamațiunii dramatice și mulțimea nuanțărilor ce-i trebuiesc acelei varietăți. Dar precum în genere nu se poate învăța decât o parte a artei, tot astfel și nimerirea într-același timp a tuturor a acestor momente nu poate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
deplină energie. De-aceea pentru poezii de felul acestora ajunge deja înțelegerea lor și ridicarea la cugetarea poetului pentru a le putea declama bine; pe când poeziile simple a întîiei speții nu pot fi reproduse cu deplin efect decât printr-o intuițiune poetică care să se poată transporta cu totul în subiectiva lor dispozițiune psihică. Pentru declamarea lor trebuie o natură pronunțat poetică, care să prefacă și să readucă pentru auditori la claritate sensibilă viața deplină a simțământului. Se vor găsi mult

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
330} De cercul acesta se țin multe din cântecele Divanului din Vestost, lirismul pompos întrețesut în dramele spaniole și apoi cea mai mare parte din poeziile lui Ruckert, a cărui distinctivă treaptă de arta constă tocmai într-aceea că întrupează intuițiunile fantaziei prin mijlocul virtuozității în formare și a nemărginitei dominări ce o esersă în lumea formelor; și pentru a împodobi aceste forme el nu se sfiește de-a întrebuința universul întreg cu o libertate atât de temerară și cu o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
DRAMATICE Am tratat declamațiunea lirică și cea epică numai ca niște studii și trepte preliminare a celei dramatice. Declamațiunea dramatică e după natura ei cea mai bogată, cea mai varie si cea mai grea, pentru că ea trebuie să reproducă în intuițiune vie o lume întreagă de personalități deosebite și determinate în sine. De-aceea declamațiunea epică și cea lirică ea le are în sine ca pe niște momente ale ei. Declamațiunea dramatică constituie așadar culmea părții întîie, ce tratează despre arta

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
silință și în toate părțile cu declamațiunea dramatică, mai întîi a caracterelor singulare, și după accea abia va trece la declamarea unor opere întregi. Căci aicea abia află ceea ce poate el pur și simplu numai prin puterea tonului și prin intuițiunea poetică, fără iluziunea sensibilă a măștei și a costumului și fără elocuțiunea fizică (gestul și jocul de scenă). Prin un esercițiu des și repetat cu înțelegere de felul acesta actorul se-nvață de-a se familiariza repede cu un caracter

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sale pentru vrouna din personalitățile deosebite a opului. Prin momentul întîi el ține toate figurele diferite într-un singur întreg și-i impune auditorului asigurarea, cea atât necesară pentru orice gustare a artei, cumcă lectorul poartă în sine însuși, în intuițiunea sa intelectuală, unitatea acestei varietăți vii. Prin momentul al doilea i se descopere lectorului acea lucrători internă a caracterelor pe cari el le ascultă în mișcările lor cele mai secrete și în motivele lor cele mai intime și pe cari

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]