941 matches
-
violentă sau pașnică. Viitorul omenirii depinde de felul cum oamenii vor ști să-și cheltuiască pașnic surplusurile de energie. Ideea aceasta este atrăgătoare și plauzibilă, numai că ea încetează să mai fie atrăgătoare atunci cînd e folosită ca o schemă invariabilă menită a explica evenimentele istorice, mișcările de masă sau răsturnările politice. În clipa aceea simți cum autorul merge cu șublerul ca să potrivească detaliile în așa fel încît să-i iasă demonstrația. Că orice muncă neproductivă are rostul de a elibera
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]
-
personajele lui Truffaut, angajate doar față de propriile lor ficțiuni și obsesii. Și Magda Mihăilescu printr-un secret acord cu rezerva cineastului față de complicația metodologiei a abandonat din start un punct de vedere construit pe o teorie anume, pornind investigația de la invariabilele pe care cinematografia truffaultiană le propune, echivalentul unor metafore obsedante, de la teme (utopia jocului, chemarea definitoriului într-o lume a provizoriului, femeia magică și bărbatul vulnerabil etc.) la obiecte-fotografii, cuvinte și fraze cheie pentru a încerca să discearnă modul în
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
cea recentă, de la Galeria Dialog a Primăriei sectorului 2, au oferit imaginea gravă a ceremonialurilor comemorative. în discursul artistic s-au insinuat infoliul cernit, obiectul bituminos, fila rătăcită și textul masacrat. Jubilația, jocul, comentariul liber sau subtilele glose borgesiene, prezențe invariabile în orice acțiune pe marginea Cărții-obiect, au devenit, pentru o clipă, denunț, strigăt și avertisment. II. Arta video Ne-am obișnuit să privim televizorul ca pe o sursă de informații, de spectacol sportiv și de interminabil divertisment. Printr-un simplu
Despre obiectși iluzie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7371_a_8696]
-
cum o califica, pe site-ul 123urban.ro, partizanii teoriei "mit Stock" (care corespunde, tocmai ea, etichetei de "legendă"). Adverbul țigănesc mișto, cu sensul "bine", a pătruns în argoul românesc, apoi în limba comună, păstrîndu-și foarte bine sensul și forma invariabila - nu numai că adverb, ci și ca adjectiv (o țipă mișto). I s-au adăugat, treptat, noi sensuri (trecerea de la "bine" la "frumos" e aproape automată; adăugarea sensului "ironie, batjocură" e mult mai neclară) și a căpătat, adaptîndu-se morfologic, prin
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
modă", "care urmează sau chiar impune ultima modă"). Anglicismul nu a intrat încă în majoritatea dicționarelor noastre uzuale (DEX, DU), cu excepția Dicționarului explicativ ilustrat (DEXI, 2007), care îl înregistrează foarte exact, cu sensuri, citate ilustrative, în dublul statut de adjectiv invariabil și adverb. Răspândirea lui trendy este favorizată și de existența împrumutului trend ("tendință", "tendință a modei"), deja impus, foarte folosit (ca împrumut "de lux", cu conotații de modernitate, în ciuda faptului că nu introduce noțiuni noi). În derivatul trendinez, sufixul -ez
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
format prin analogie, ceea ce explică prezența unui -n- suplimentar între baza de derivare trendy și sufixul -ez. Adăugarea sufixului -ez la anglicismul trendy poate fi interpretată în două feluri. În primul rând, este vorba de o adaptare morfologică: un cuvânt invariabil, preluat din engleză, este încadrat, cu ajutorul sufixului, în tiparele flexionare cele mai caracteristice ale adjectivelor și ale substantivelor românești. Flexiunea nu era imperios necesară folosirii adjectivale (există multe adjective invariabile și clasa se întărește permanent în limba actuală, prin împrumutul
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
primul rând, este vorba de o adaptare morfologică: un cuvânt invariabil, preluat din engleză, este încadrat, cu ajutorul sufixului, în tiparele flexionare cele mai caracteristice ale adjectivelor și ale substantivelor românești. Flexiunea nu era imperios necesară folosirii adjectivale (există multe adjective invariabile și clasa se întărește permanent în limba actuală, prin împrumutul lexical), dar era obligatorie pentru folosirea ca substantiv (cu formă de feminin, morfeme de plural, cu articol hotărât): "ochelari de trendineză" (linkmania.ro), "locurile libere erau ocupate de trendinezi" (piticu
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
cauză, complement circumstanţial de scop . Exprimarea cantităţii şi a ordinii – numeralul: numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv; aplicativ: numeralul fracționar; numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial . Exprimarea însuşirilor – adjectivul; genul şi numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Personajul literar. Rezumatul unui text ştiinţific. Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului in cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
de redeschidere a urmăririi penale (a) Principii generale 55. Curtea reiterează faptul că dreptul la un proces echitabil prevăzut la art. 6 § 1 este un drept absolut. Cu toate acestea, un proces echitabil nu poate fi obiectul unei singure reguli invariabile, ci trebuie să depindă de circumstanțele fiecărei cauze în parte. Preocuparea principală a Curții, în temeiul art. 6 § 1, este să aprecieze caracterul echitabil al procesului penal în ansamblu. Curtea reiterează că garanțiile prevăzute la art. 6 se aplică de
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
se vor numi InterRegio”. Mania trunchierilor și preluarea ca atare a terminologiei europene (care nu este, de fapt, întru totul unitară) vor crea, din nou, probleme de flexiune și integrare a termenilor în enunț. Finala -o e simpatică în denumiri invariabile, cu ecouri neolatine; permite însă greu articularea și formarea pluralelor (am luat regioul de Ploiești... mai sunt alte regiouri până diseară?). S-ar putea ca vechile denumiri să mai reziste, în uzul curent (nu plătim încă în lei vechi?); s-
Tren accelerat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5712_a_7037]
-
categorie sunt ireversibile și exclud prinderea lor în tipare predictive. Primele sunt fenomene de repetiție, celelalte sunt fenomene de succesiune. Primele pot fi descrise prin legi, celelalte prin serii. Științele tari, precum fizica, chimia sau matematica, au ca obiect explicarea invariabilului de repetiție. Științele slabe, ca de exemplu istoria, au ca obiect descrierea variabilului de succesiune. În primul caz avem de-a face cu tirania ciclului, în celălalt cu domnia ireversibilității, adică cu resemnarea în fața curgerii timpului pe o axă care
Istoria valurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5723_a_7048]
-
putea fi înțeleasă, cum tot la fel fără ivirea unor cazuri particulare, trecutul ar fi de o monotonie plicticoasă. Nimic nu e pînă într-atît de insolit în istorie ca să nu poate fi descris. Asta înseamnă că în istorie întîlnim trăsături invariabile, și doar pe baza lor putem explica trecutul, atîta doar că aceste trăsături invariabile sunt aduse de chiar mintea istoricului care descrie trecutul. E lesne de contestat că ipoteza pe care se sprijină Călinescu e alta decît a lui Xenopol
Istoria valurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5723_a_7048]
-
fi de o monotonie plicticoasă. Nimic nu e pînă într-atît de insolit în istorie ca să nu poate fi descris. Asta înseamnă că în istorie întîlnim trăsături invariabile, și doar pe baza lor putem explica trecutul, atîta doar că aceste trăsături invariabile sunt aduse de chiar mintea istoricului care descrie trecutul. E lesne de contestat că ipoteza pe care se sprijină Călinescu e alta decît a lui Xenopol. Pe criticul literar îl preocupă relația limbii cu faptele, modul cum poate, folosindu-se
Istoria valurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5723_a_7048]
-
atîta necesitate cît am pus eu în ea, grație folosirii cuvintelor. Și atunci a înțelege înseamnă a sesiza relațiile constante pe care chiar cuvintele mele le inserează în dezordinea realității, de aceea acolo unde apare cuvîntul acolo apar și relațiile invariabile. Cînd spun despre un înger că „această ființă are două mîini“ (cu exemplul lui Călinescu), eu îl definesc cu ajutorul unor termeni generali, prin urmare orice particular este o încrucișare de universaluri (ființă, mînă etc.), și atunci distincția lui Xenopol nu
Istoria valurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5723_a_7048]
-
numere mari, de asemenea, mai ales în anumite varietăți funcționale (limbajul familiar, tehnic și publicistic)” (1997: 151). Tendința se explică, în bună măsură, prin complexitatea de structură și comportament morfosintactic al numeralelor ordinale românești: este evident că structurile cu numeral invariabil - locul trei, pagina doi - sunt mai ușor de utilizat (mai ales la genitiv-dativ) decât cele cu flexiune și acord: locul(ui) al treilea, cel(ui) de-al treilea loc, pagina a doua, celei de-a doua pagini etc. Până de
În secunda doi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5902_a_7227]
-
rivale. Selecția naturală neo-darwinistă este infinit de rodnică, fiind coroborată de o mulțime impresionantă de disciplinei. Proiectul inteligent, dimpotrivă, nu beneficiază de nici o ipoteză cauzală naturalistă și, ca atare, nu are convergență cu nici o ramură a știintei. Singura lui concluzie invariabilă - «Dumnezeu trebuie să fi făcut acest lucru» -exclude orice continuare a cercetării și subjugă știința biologică teologiei" Academia Națională de Științe a Americii și-a făcut cunoscut punctul de vedere: „Creaționismul, proiectul inteligent și alte invocări ale unei intervenții supranaturale
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
în Belgia" (realitatea.net, 31.03.2010); „femeile musulmane vor fi obligate să renunțe la burqa" (Evenimentul zilei, 2.06.2010). In contextele în care ar trebui să apară genitivul sau dativul, se recurge adesea la păstrarea substantivului ca element invariabil, fără marcarea relațiilor sintactice: „Cruciadă împotriva burqa, în Spania" (Evenimentul zilei, 2.06.2010), „să limiteze purtarea burqa în public" (ibid.). O soluție elegantă este evitarea flexiunii, prin folosirea termenului ca apoziție: „Conservatorii danezi cer interzicerea purtării vălului burqa în
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]
-
se ridică deasupra ei, în biologia proprie. Acestea ar fi constantele volumului. Ele nu lipsesc din nici unul din cele trei cicluri (Arhipelagul, Micile daruri și După dragoste), câte conține Regele dimineții. Pe baza lor și a altor câtorva astfel de invariabile, poemele de aici se pot, la rigoare, preda. Pendularea dintre rostul scrisului și rostul vieții se observă și în dispunerea paginilor. Una interoghează grav redactarea, cealaltă oferă ludic răspunsuri ultime. Personal, le prefer pe cele din a doua categorie. Nu
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
de bine pentru a le putea folosi ca bază de discuție pentru ceea ce s-a întîmplat în secolul XX: 1) civilizația chineză 2) civilizația eleno-romană 3) civilizația islamică 4) civilizația occidentală. Analizîndu-le pe cele patru, Neagu Djuvara identifică două trăsături invariabile care apar în evoluția oricărei civilizații: 1) în perioada de ascensiune imperială, puterea politică este deținută de un număr restrîns de familii conducătoare, care reprezintă nucleul puterii, centrul ei, adică grupul de elită; 2) În perioada de decădere a imperiului
Presimțirea viitorului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6686_a_8011]
-
maculatura docilă a sufocat peisajul disciplinei. Generalizînd, pe istoricul dotat cu fler (iar Djuvara face parte din această categorie) îl recunoști după încăpățînarea cu care, nemulțumindu-se doar să decrie trecutul, formulează predicții pe seama lui. E ca și cum, surprinzînd un tipar invariabil al trecutului, face ipoteze în privința viitorului. Situația, să recunoaștem, e insolită sub unghiul obișnuinței din care judecăm istoria. Căci ne-am obișnuit să privim istoria ca pe artă exclusiv retrospectivă, dar lipsită cu totul de putința de a prevedea viitorul
Presimțirea viitorului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6686_a_8011]
-
de la gospodină): "reclamele la detergenți musai să fie toate cu gospo" (iqads 12.08.2009). Cuvântul (care intră într-o serie destul de bogată, alcătuită în parte din termeni neutri, internaționali, de uz curent: foto, porno, retro, promo) e un substantiv invariabil, căpătând însă și folosiri adjectivale: "doamnele Gospo", "limbaj Gospo" (iqads.ro, 13.08.2008 toate exemplele precedente îi aparțin lui Florin Dumitrescu, în comentarii asupra publicității). Internetul oferă destule alte citate edificatoare: "nevasta gospo perfectă" (angles.ro); "păi eu din
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
01.2010). Desigur, conform normelor actuale, dreptatea este de partea celor care au observat că adjectivul violet are flexiune, deci forma corectă a sintagmei este flacăra violetă. Merită totuși să încercăm să înțelegem de ce a fost atât de folosită forma invariabilă a adjectivului („flacăra violet"). Violet nu face parte dintre numele de culori invariabile (roz, lila, mov, gri etc.). Împrumut din franceză, cuvântul apare în dicționarul Academiei (DLR, Litera V, 2002) cu o primă atestare la 1779; din cele mai vechi
Violet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6516_a_7841]
-
observat că adjectivul violet are flexiune, deci forma corectă a sintagmei este flacăra violetă. Merită totuși să încercăm să înțelegem de ce a fost atât de folosită forma invariabilă a adjectivului („flacăra violet"). Violet nu face parte dintre numele de culori invariabile (roz, lila, mov, gri etc.). Împrumut din franceză, cuvântul apare în dicționarul Academiei (DLR, Litera V, 2002) cu o primă atestare la 1779; din cele mai vechi citate, forma sa e variabilă după gen, număr și caz: „marmoră violetă (văpsea
Violet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6516_a_7841]
-
în care apar „odăjdii violete", „pâlcuri violete" și chiar „mulțimea toată pare violetă" (un cititor remarcă: „Am fost atacat cu violet de către Bacovia", mihaimuscalu.wordpress.com). În ciuda vechimii în limbă a formei cu flexiune, constatăm azi o tendință de utilizare invariabilă a adjectivului; o căutare pe Google a sintagmei „rochia violet' aduce 3.630 de atestări, față de 238 pentru „rochia violetă"; în asociere cu substantivul lumină, numărul ocurențelor este aproximativ egal (2640 „lumină violetă", 2370 „lumină violet"). Sunt mai multe cauze
Violet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6516_a_7841]