245 matches
-
major al acestei mutații constă în aceea că realitatea nu mai este concepută ca având un singur palier sau nivel, ci mai multe niveluri (nivelul macrofizic, nivelul cuantic etc.). Prin nivel de Realitate, Basarab Nicolescu înțelege un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi generale. Două niveluri de Realitate sunt diferite dacă, trecând de la unul la celălalt, există o opoziție a conceptelor (legilor) fundamentale. Între nivelurile de Realitate, deși discontinue, există o coerență, o autoconsistență, cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o continuă dinamică. Intuiția faptului că suntem și nu suntem aceiași, în fiecare moment, că universul este și nu este același, că un lucru nu este doar ceea ce se cunoaște despre el la un moment dat, că există un ce invariant în tot și în toate, a constituit un pas important cucerit în dialogul cu ei. Însă proiectul realizat de noi nu a avut doar provocări și obstacole greu de trecut, ci a avut și câteva importante reușite, pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
nu cum ar trebui să fie sau cum ar trebui practicat"128. Influențată de opera lui Kant, concepția despre drept a lui Kelsen este caracterizată de un formalism exagerat. El crede că nu pot fi obiect al științei decât elementele invariante din lucruri, iar elementele fluctuante trebuie cedate opiniei. În cazul științei dreptului, elementul invariant se găsește la nivelul formei dreptului, adică în normă. Dreptul este definit ca un sistem de norme care reglementează comportamentul uman, iar norma desemnează faptul că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
opera lui Kant, concepția despre drept a lui Kelsen este caracterizată de un formalism exagerat. El crede că nu pot fi obiect al științei decât elementele invariante din lucruri, iar elementele fluctuante trebuie cedate opiniei. În cazul științei dreptului, elementul invariant se găsește la nivelul formei dreptului, adică în normă. Dreptul este definit ca un sistem de norme care reglementează comportamentul uman, iar norma desemnează faptul că ceva este sau trebuie să fie și, mai ales, că un om trebuie să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care satisfac o serie de cerințe: sunt esențiale, definitorii pentru om, sunt coerente cu toate celelalte, sunt asocaite cu o valoare morală, sunt specifice și unice deoarece trec prin istoria vieții individului. În opinia lui Z. Mielu (1994) atitudinea este invariantul pe baza căriua individul se orientează seelctiv, se atuoreglează preferențial, se adaptează evoluând. Din studiul realizat, publicațiile pedagogice tratează problema atitudinală ca o componentă importantă în realizarea actului educațional cu multiple influențe ale acesteia asupra eficienței procesului de învățământ (G.
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
în general, știința teoretică în particular, constau în stabilirea de corelații, de raporturi. Dezvoltarea cunoașterii științifice pun în evidență mai clar că orice cunoaștere despre realitate are o natură strict relațională. Obiectul ei îl constituie nu realități substanțiale, ci relații invariante de un nivel mai scăzut sau mai înalt de generalitate. Helmholtz, un cercetător familiarizat cu filosofia teoretică a lui Kant, scria: Orice lege a naturii afirmă că din condiții care sunt într-o anumită privință identice decurg întotdeauna consecințe care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
regulată în domeniul senzațiilor noastre 21. Orice cunoaștere despre realitate, care este posibilă doar prin experiență, va consta, așadar, în fixarea prin concepte și relații între concepte a unor raporturi constante, invariante în complexe de experiențe senzoriale repetabile. Numai relații invariante în raport cu anumite circumstanțe pot constitui un obiect al cunoașterii. Este o temă pe care o întâlnim și în Critica rațiunii pure. Kant caracterizează aici natura, ca obiect al cunoașterii, drept „ordinea și regularitatea fenomenelor”. Tot ceea ce putem cunoaște despre „obiectele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
limbii. întrucît primele regularități non-fonetice întîlnite în studiul unui text lingvistic sunt categoriile gramaticale, s-a încercat realizarea unei analize structurale a nivelului semantic impunând în descrierea semnificatului un cadru sintactic bine determinat. Teoria glossematică (de la glossem: unitate ireductibilă și invariantă a limbii) a danezului Louis Hjelmslev definește pur lingvistic categoriile gramaticii, constituind o a treia etapă în evoluția structuralismului lingvistic. Pentru un hjelmslevian, limba nu mai este atât un sistem, ca la Saussure, sau un cod servind comunicației, ca la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sensing images, Comput Geosci, 34, pp. 1708-1720, 2008 footnote><footnote Alexander, W., Clausi, D.A., AISIR: automated inter-sensor/inter-band satellite image registration using robust complex wavelet feature representations, Pattern Recognit Lett, 31, pp. 1160-1167, 2010 footnote>, caracteristici extrase pe baza momentului invariant <footnote Dai, X., Khorram, S., A feature-based image registration algorithm using improved chain- code representation combined with invariant moments, IEEE Trans Geosci Remote Sens, 37 (5), pp. 2351-2362, 1999 footnote>, caracteristici extrase prin intermediul Transformatei Fourier <footnote Pan, W., Qin, K.
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
patru tipuri distincte de conceptualizare a variabilității acestor componente, care pot fi puse în corespondență cu anumite teorii. Tipul A se caracterizează prin asumarea unei consistențe comportamentale absolute, atribuite exclusiv persoanei. Indiferent de situație, conduita acesteia se asumă că rămâne invariantă. Aceasta este o poziție extremă tipică pentru modelul clasic dispozițional. Tipul B reprezintă o concepție tipică modelului situaționist. Fiecare situație alternativă (stimul) se asumă că antrenează aceeași cantitate de variabilitate din partea oricărui subiect. Ca atare, consistența comportamentului individual de această
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
interacționist Specificitatea (lipsa consistenței) interindividual modelul situaționist Accepțiunea de consistență absolută a fost propusă de susținătorii modelului trăsăturilor (în speță, viziunea dispozițională), care considerau că trăsăturile sunt (pre)dispoziții cauzale ale comportamentului, conducând prin natura lor la apariția unor patternuri invariante care se manifestă indiferent de situație. Astfel, se asuma că o persoană extravertită, altruistă, onestă etc. se va manifesta consistent cross-situațional în strictă dependență de trăsăturile latente, în măsura în care acestea sunt suficient de puternic dezvoltate. Cu alte cuvinte, expresia comportamentală a
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
capacității calorice la presiune constantă CP are același semn cu cel al saltului compresibilității , în timp ce saltul lui CV are semn contrar . Se constată o descreștere a compresibilității când se tece de la faza nesimetrică la faza simetrică. I5.Legea fazelor. Transformări invariante. Ecuația echilibrului fazelor Sistemele fizico-chimice se pot găsi fie, în stare de echilibru, fie într-o stare în afara echilibrului. Condițiile de echilibru ale unui sistem sunt date de legea fazelor care arată dependența dintre numărul gradelor de libertate ale sistemului
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
fazelor. Prin numărul gradelor de libertate sau varianță se înțelege numărul factorilor interni sau externi ca temperatura, presiunea, concentrația, care pot fi variați fără a modifica numărul fazelor din sistem. Dacă numărul gradelor de libertate este egal cu zero (sistem invariant), factorii fizici de care depinde starea sistemului ( temperatura , presiunea, concentrația, etc) nu pot fi variați fără a provoca schimbarea numărului de faze. Dacă sistemul are un singur grad de libertate (sistem monovariant) este posibil să varieze unul dintre factorii enumerați
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cazul acestor sisteme o singură fază poate exista într-un interval de temperatură deoarece pentru f=1, v=1. Curba de răcire pentru un astfel de sistem este arătată în figura (4) de mai jos : În cazul sistemelor binare, starea invariantă (v=0Ă poate fi obținută pentru f=3. Deci, la aceste sisteme pot exista în echilibru , simultan, cel mult trei faze pentru o anumită temperatură și concentrație. Dacă într-un sistem binar se produc transformări la care participă trei faze
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
sistem binar se produc transformări la care participă trei faze aceste transformări au loc la temperatură constantă, pe curbele de răcire obținându-se paliere în dreptul temperaturilor de transformare. Deoarece aceste transformări se produc la varianță nulă, ele se numesc transformări invariante. Ca exemplu de transformare la care participă trei faze se menționează formarea simultană dintr-un lichid L de compoziție dată c a două solide S1 și S2, deci transformarea : O astfel de transformare se numește eutectică. Temperatura la care se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
s a solidului la care se transformă este cunoscută sub numele de concentrație eutectoidă, iar produsul transformării eutectoid , care constă dintr-un amestec de cristale S2 și S3. Rezultă astfel că, în sistemele binare, transformările eutectice și eutectoide sunt transformări invariante, pe curbele lor de răcire obținându-se paliere, la temperaturile de transformare. În sitemele binare se mai pot produce la răcire și alte transformări invariante:transformarea peritectică transformarea sintetică transformarea monotectică transformarea monotectoidă transformarea sintectoidă S1 + S2 S3 ( identică cu
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
S2 și S3. Rezultă astfel că, în sistemele binare, transformările eutectice și eutectoide sunt transformări invariante, pe curbele lor de răcire obținându-se paliere, la temperaturile de transformare. În sitemele binare se mai pot produce la răcire și alte transformări invariante:transformarea peritectică transformarea sintetică transformarea monotectică transformarea monotectoidă transformarea sintectoidă S1 + S2 S3 ( identică cu peritectoida). În prezența a două faze, sistemele binare sunt monovariante, adică starea rămâne aceeași pe un interval de temperatură, iar în prezența unei singure faze
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
ternare sau eutectoidele ternare se formează la temperatură constantă, însă eutecticele binare Lc S1 + S2 și eutectoidele binare se produc la varianța v= , deci într-un interval de temperatură; transformările eutectice și eutectoide nu sunt deci, în toate cazurile, transformări invariante. Ecuația echilibrului fazelor Un sistem alcătuit din n componenți și f faze se află în echilibru dacă potențialul chimic al fiecărui component este egal în toate fazele . Pentru un sistem binar format din fazele - și , condiția de echilibru dintre cele
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
realizarea atributului ca atribut calificativ: „Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac.” (M. Eminescu, I, 84) Identitatea atributului de clasificare rămâne implicită în planul semantic al termenului prin care se realizează sau al întregii sintagme atributive: „Teoria invarianților algebrici și-a găsit la vremea sa aplicații în fizică, geometria proiectivă, teoria numerelor.” (ViorelVodă, 109), „Icre moi aveți?” (I.L. Caragiale, 197), fiind întărită uneori, în planul expresiei, prin prepoziții de (din) și prin articolul demonstrativ cel: „Vezi că marfă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de predicție, a fost transplantată și pe terenul psihologiei, pentru a argumenta și demonstra operația de măsurare-evaluare și predicție, și în sfera fenomenelor psihocomportamentale specific umane. Dar, pentru ca aceasta să capete consistență reală, trebuia pusă pe primul plan latura constantă, invariantă a realității psihice și neutralizată sau chiar ignorată latura instabilă, variabilă. Și tocmai așa s-a și procedat. Nu numai psihometria clasică, dar și cea contemporană se sprijină pe ideea stabilității și invarianței în timp a structurilor psihice în plan
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
psihocomportamentală. Astfel, judecata diagnostico-prognostică se bazează numai pe raportarea a două valori statice: scorul subiectului la test, care exprimă starea lui (înțeleasă ca o constantă individuală), și valoarea-etalon a testului (înțeleasă ca o constantă populațională). Tendința de absolutizare a constantului, invariantului și de minimalizare-ignorare a variabilului este evidentă. În nici un test psihologic nu găsim o relativizare a valorii sale diagnostico-prognostice și a duratei de valabilitate (și, respectiv, de stabilitate) a rezultatelor ce se obțin prin aplicarea lui (Anastasi, 1968; Hârnoveanu, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
capacității calorice la presiune constantă CP are același semn cu cel al saltului compresibilității , în timp ce saltul lui CV are semn contrar . Se constată o descreștere a compresibilității când se tece de la faza nesimetrică la faza simetrică. I5.Legea fazelor. Transformări invariante. Ecuația echilibrului fazelor Sistemele fizico-chimice se pot găsi fie, în stare de echilibru, fie într-o stare în afara echilibrului. Condițiile de echilibru ale unui sistem sunt date de legea fazelor care arată dependența dintre numărul gradelor de libertate ale sistemului
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
fazelor. Prin numărul gradelor de libertate sau varianță se înțelege numărul factorilor interni sau externi ca temperatura, presiunea, concentrația, care pot fi variați fără a modifica numărul fazelor din sistem. Dacă numărul gradelor de libertate este egal cu zero (sistem invariant), factorii fizici de care depinde starea sistemului ( temperatura , presiunea, concentrația, etc) nu pot fi variați fără a provoca schimbarea numărului de faze. Dacă sistemul are un singur grad de libertate (sistem monovariant) este posibil să varieze unul dintre factorii enumerați
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
cazul acestor sisteme o singură fază poate exista într-un interval de temperatură deoarece pentru f=1, v=1. Curba de răcire pentru un astfel de sistem este arătată în figura (4) de mai jos : În cazul sistemelor binare, starea invariantă (v=0Ă poate fi obținută pentru f=3. Deci, la aceste sisteme pot exista în echilibru , simultan, cel mult trei faze pentru o anumită temperatură și concentrație. Dacă într-un sistem binar se produc transformări la care participă trei faze
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
sistem binar se produc transformări la care participă trei faze aceste transformări au loc la temperatură constantă, pe curbele de răcire obținându-se paliere în dreptul temperaturilor de transformare. Deoarece aceste transformări se produc la varianță nulă, ele se numesc transformări invariante. Ca exemplu de transformare la care participă trei faze se menționează formarea simultană dintr-un lichid L de compoziție dată c a două solide S1 și S2, deci transformarea : O astfel de transformare se numește eutectică. Temperatura la care se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]