136 matches
-
5. Sur leș espaces à connexion affine, à curbure récurrente. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, IV, 1, 1958, 67-79. 6. Propriétés conformes des espaces de Riemann généralisés. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. IV (VIII), 3-4, 1958, 77-80. 7. Invarianți la transport paralel în spații cu conexiune afina. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. V (IX), 1-2, 1959, 19-30. 8. Asupra razei de convergență a seriilor lacunare (în colab. cu Al. Climescu). Gazeta Matematică și Fizica seria A, nr. 10 (65
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
581-587. 10. Asupra introducerii unei metrici în spațiul afin. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. VIII (XII), 1-2, 1962, 37-46. 11. Observații asupra spațiilor cu conexiune afina, cu tensor recurent. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. VIII (XII), 1-2, 1962, 65-70. 12. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (I). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XI (XV), 3-4, 1965, 49-60. 13. Legi normale de distribuție a erorilor aleatoare. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XII (XVI), 3-4, 1966, 55-61. 14. Invarianți la
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
12. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (I). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XI (XV), 3-4, 1965, 49-60. 13. Legi normale de distribuție a erorilor aleatoare. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XII (XVI), 3-4, 1966, 55-61. 14. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (ÎI). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XIII (XVII), 3-4, 1967, 91-98. 15. L’intégration d’une équation linéaire aux différences. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XIV (XVIII), 1-2, 1968, 75-77. 16. Espaces
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de aici imposibilitatea unei reacții prompte și adecvate din partea profesorilor în anii de după decembrie 1989, profesori care au fost luați prin surprindere de comportamentul iconoclast al elevilor. După căderea comunismului, câmpul educativ școlar pare a avea alte constante: ▪ Paradoxal, un invariant îl constituie fluiditatea granițelor care îl delimitează, "relativizarea" constantelor care îl configurează. ▪ Poate cea mai importantă modificare este aceea care a produs mai mulți centri de putere; profesorul și-a pierdut poziția sa unică în concretizarea elementelor acestui câmp, trebuind
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
stabilirea unor relații; calcularea unor rezultate parțiale; clasificări de date; reprezentarea unor date; sortarea-discriminarea ; investigarea, explorarea; experimentarea. 3. Algoritmizarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: reducerea la o schemă sau model; anticiparea unor rezultate; reprezentarea datelor; remarcarea unor invarianți; rezolvarea de probleme prin modelare și algoritmizare. 4. Exprimarea, care poate fi concretizata prin următoarele concepte operaționale: descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene; generarea de idei, concepte, soluții; argumentarea unor enunțuri; demonstrarea. 5. Prelucrarea secundara (a rezultatelor), care poate fi
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
distinge două mari genuri de cercetare sau două tipuri de științe ale naturii: cele care au drept obiect materia, substanța; și cele care se interesează de structuri, de organizarea sistemelor materiale. În cazul primului gen, obiectivul urmărit este descoperirea unor invarianți exprimați prin legi. Ipotezele formulate în aceste discipline privesc relații de ordine, de simetrie; ele sunt formulate și testate prin cercetări experimentale. Țelul cercetării este descoperirea unor legi de un nivel tot mai înalt de generalitate. De obicei, sunt descoperite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de știință ilustrează bine contrastul dintre o cercetare orientată spre ordine și simetrie, pe de o parte, spre organizare și adaptare, pe de altă parte. În cercetările centrate asupra organizării și adaptării, spre deosebire de cele care urmăresc descoperirea de legi, de invarianți, întrebarea fundamentală este: „De ce așa și nu altfel?“ Problema care se ridică în mod tipic în fața cercetătorului este de ce în anumite condiții ale ambianței organismele s au structurat într-un anumit mod, unul din acele moduri care permite realizarea unor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
101). Practicând o astfel de abordare a textului literar, sunt depășite atât barierele spațiale, cât și cele temporale ce parcelează deseori zona literaturii, metoda fiind una cu caracter meta-istoric, capabilă a releva cititorului eterna reîntoarcere a identicului, prin surprinderea unor invarianți, conivențe, coincidențe, a factorilor de permanență ce dau dovada esențialului, mitanaliza vizând, în fond, manifestarea a ceea ce Adrian Marino numea invarianți antropologici: "Invarianții de tip antropologic recuperează și articulează datele Ťprimitiveť, primordiale, persistente, întâlnite în cel mai profund dintre straturile
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
zona literaturii, metoda fiind una cu caracter meta-istoric, capabilă a releva cititorului eterna reîntoarcere a identicului, prin surprinderea unor invarianți, conivențe, coincidențe, a factorilor de permanență ce dau dovada esențialului, mitanaliza vizând, în fond, manifestarea a ceea ce Adrian Marino numea invarianți antropologici: "Invarianții de tip antropologic recuperează și articulează datele Ťprimitiveť, primordiale, persistente, întâlnite în cel mai profund dintre straturile ancestrale, comune întregii omeniri - cele mai Ťarheologiceť din toate culturile. Lumea arhetipurilor și a prototipurilor originare, miturilor, legendelor, simbolurilor și a
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
pe care Arghezi îl vedea ca adevăratul autor al piesei Capului de rățoi. Incursiunea detectivistică pe care o propunem aici, prin viața mai puțin știută a lui Urmuz și pe palierele conotative ale textului litigios are drept scop găsirea de invarianți psihanalitici, relictele unei gândiri auctoriale care pot fi amprentele indelebile ale identității autorului lor. Înainte de toate, să ne reamintim un amănunt biografic semnalat de toți exegeții urmuzieni, fără excepție, dar care nu a spus prea mult interpretatorilor de până la noi
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
o analiză docta și cu oarece ambiții de exhaustivitate. Altfel nu-mi explic de ce Rousset nu descoperă nimic cu adevarat semnificativ modificat în paradigmă mentală a mîțului lui Don Juan. Printre puținele chestiuni asupra cărora zăbovește se află modificarea primului invariant, figură Mortului. În epoca modernă, întîlnirea dintre el și seducător stă adesea sub semnul parodicului și al cinismului. Apoi, sînt, firește, modificările aduse de o perspectivă feministă ale grupului de femei, dar nu mi se pare că ele i-ar
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
literatura română se înscria, și pe această cale, în sistemul literar modern. Pregătirea sistematică și profesionistă, desăvârșită în mai toate universitățile europene de renume, le-a permis junimiștilor să afle prezența unor constante de-a lungul continentului (astăzi le numim "invarianți"18). Așa cum am încercat să demonstrăm cu mai mult timp în urmă19, aceste constante nu au fost folosite pentru construirea unui sistem estetic, ci urmăreau un scop mult mai practic, anume introducerea unor fundamente (sau principii) literare destinate să consolideze
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
urmăreau un scop mult mai practic, anume introducerea unor fundamente (sau principii) literare destinate să consolideze legăturile literaturii române cu literaturile europene. Este motivul pentru care, în primele două decenii ale existenței sale, Junimea s-a bazat mai ales pe invarianți literari de natură relațională și abia în ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea s-a bazat cu precădere pe invarianți teoretico-literari, de natură structurală. Însă această etapă aparține neojunimismului, fiind ilustrată, cu deosebire, de sistemul estetic al lui
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
Este motivul pentru care, în primele două decenii ale existenței sale, Junimea s-a bazat mai ales pe invarianți literari de natură relațională și abia în ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea s-a bazat cu precădere pe invarianți teoretico-literari, de natură structurală. Însă această etapă aparține neojunimismului, fiind ilustrată, cu deosebire, de sistemul estetic al lui Mihail Dragomirescu. Junimea a acordat o mare importanță opiniei publice, considerând-o un factor decisiv al vieții sociale: "opinia publică devine o
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
În referința domeniului de conexiune (dramaturgia scenică), considerăm gândirea muzicală în raport inclusiv cu perechea spațiu-timp ca proprie tipului spectacular de concepție. Putem constata că, tipologic, perechea spectaculară are o constituție sintagmatică, în care termenul din stânga reprezintă datul prim, ca invariant, iar termenul din dreapta, datul secund, relativ primului, ca variant (variabil). Sintagma gândirii muzicale spectaculare referă asupra mișcării, sub aspectele de static și mobil. De altfel, în particularitatea muzicii mișcarea este un dat aprioric, deja înaintea faptului de concepție compozițională. Dar
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
unul de Moarte și altul de Viață, sau unul doar cu îndoită față..." Al doilea text, Arhivarul (titlu-metonimie), tratează despre Palingenezie. în adâncul ființei umane se ascund sumedenie de eu-uri rătăcitoare în timp și-n spații. Această populație de invarianți psihologici se regăsește în metafora constitutivă a "cutiei cu bătrâni", recompunerea arhetipală a omului din protoplasma sacralității. Ipostazele în care aceasta se actualizează în profanul mundan sunt repertoriate cu acribie arhivistică, dosarul rezultat fiind o colecționare a fantasmelor secretate de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în alte locuri. 1. O istorie foarte îndelungatătc "1. O istorie foarte îndelungată" Pentru a înțelege ce ne poate rezerva viitorul, trebuie să fac, măcar în linii mari, o istorie a trecutului. Se va vedea că acesta e traversat de invarianți și că există un fel de structură a Istoriei care ne permite să prevedem desfășurarea deceniilor viitoare. încă din cele mai îndepărtate timpuri, orice grup uman s-a constituit în jurul unor bogății, al unei limbi, al unui teritoriu, al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
folos se dovedește și polifonia narației convergente care face posibilă prezentarea aceleiași materii epice din perspective deosebite, afirmând relativitatea fiecărei viziuni în parte și solicitând astfel indirect participarea lectorului în considerarea evenimentelor. Nu altfel stau lucrurile și în cazul celorlalți invarianți ai prozei românești de tradiție: personaje, spațiu și timp. Perforați în permanență de modalitățile de înfățișare, își pierd cu totul imuabilitatea și semnificațiile univoce dinainte, reducându-și finalitatea la sugerarea unor posibilități niciodată de ultimă instanță, care acum pot fi
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
de idei bizare cum ar fi "căderea" obiectelor către "în sus", precum și amatori de trăncăneală semantică, după care nimic nu este imposibil. Fizica non newtoniană, fizica lumii reale, admitea "nevoia" a două corpuri să "cadă" unul spre altul ca un invariant al naturii, preocupându-se numai de modificarea structurii lor nucleare astfel încât această "cădere" să fie încetinită. Parașuta antigravitațională semăna cu un ham de metal, cu câteva porțiuni capitonate pentrtu protecția corpului în zonele în care presiunea se exercită cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
unul de Moarte și altul de Viață, sau unul doar cu îndoită față..." Al doilea text, Arhivarul (titlu-metonimie), tratează despre Palingenezie. în adâncul ființei umane se ascund sumedenie de eu-uri rătăcitoare în timp și-n spații. Această populație de invarianți psihologici se regăsește în metafora constitutivă a "cutiei cu bătrâni", recompunerea arhetipală a omului din protoplasma sacralității. Ipostazele în care aceasta se actualizează în profanul mundan sunt repertoriate cu acribie arhivistică, dosarul rezultat fiind o colecționare a fantasmelor secretate de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sau să rateze ținta. Diversele incidente care perturbă traiectoria (vîntul care o deviază, obstacolul pe care ricoșează) joacă un rol de "întîrziere", ce nu schimbă necesitatea finală de a reuși sau a da greș. Spre deosebire de Propp care socotește funcția drept invariant, Bremond răstoarnă perspectiva, considerînd constelația personajelor drept motorul textului; secvența se poate reorganiza ilustrînd evoluția psihologică sau morală a personajului, care este mai mult decît un simplu instrument în slujba acțiunii. Eroul este "scopul și mijlocul povestirii". De aceea în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dispărut, ci, paradoxal, și-au demonstrat capacitatea de adaptare și supraviețuire. Teoria fractalică 194 enunțată și folosită de Ioan Petru Culianu în scrierile sale arată că atât cunoașterea magică, cât și cea științifică funcționează pe baza jocului combinatoric al unor invarianți. Versiunile cognitive au existat ca potență în toate timpurile și epocile. Prezența uneia nu o exclude pe cealaltă. Totuși, anumite condiții de generare ce țin ce contexte social-politice concrete fac ca ele să primească anumite interpretări și să survină în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ne vom opri în această secțiune la etapele concrete ale jocului combinatoric. Vom avea în atenție doar acele forme care implică semnul și simbolul ca factori-cheie ai întregii opere divinatorii. Astfel, oricărei probleme i se pot descoperi cel puțin doi invarianți. De exemplu, cu toții suntem de acord că există bine și rău, adevăr și minciună, dreptate și nedreptate, sănătate și boală, succes și insucces etc. De asemenea, totul (întâmplările și evenimentele care interesează și chiar divinația în sine) se derulează în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un efect facil asupra publicului". 194 Modelul matematic de tip fractalic aplicat în științele umaniste dă cele mai spectaculoase rezultate. Ioan Petru Culianu a demonstrat acest fapt atunci când a analizat gnozele dualiste ale Occidentului. Metoda se bazează pe descoperirea unor invarianți, a unui set de reguli și a unui mecanism de generare. Autorul demonstreză că la fel s-a întâmplat și în cazul celor două paradigme de cunoaștere: magică și științifică. 195 Alexandra David-Neel, Inițiații Tibetului, ed. cit., pp. 25-26. 196
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
serii Fourier și integrala Fourier. Ei bine, există o teoremă în teoria integralelor Fourier care spune că variabilitatea funcției multiplicate cu variabilitatea transformării sale depășește o constantă fixă, notată 1/2 pi. Asta-mi spune că, în orice sistem liniar, invariant de timp, trebuie să găsești un principiu de incertitudine. Mărimea constantei lui Planck este o chestiune de identificare în detaliu a variabilelor cu integrale, dar inegalitatea trebuie să aibă loc. Ca un alt exemplu a ceea ce a fost adesea considerat
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]