3,561 matches
-
reguli de etică a naturii și de etică vânătorească. Detalii pertinente ne oferă N. N. Străvoiu și N. A. Străvoiu, în lucrarea Trăiri vânătorești cu și fără câine (1995) Această îndeletnicire, ca toate celelalte, ne șoptește autorul Mircea Ionescu - „trezește mirări și invidii” față de „colegii de patimă...”, o invidie colegială, prietenească, am zice - chiar frățească, bineștiind doza de neprevăzut (chiar, de risc) la care se supune vânătorul. Așa că putem crede în afirmația: „ce dulce-i această invidie pe care o citești în ochii
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
de etică vânătorească. Detalii pertinente ne oferă N. N. Străvoiu și N. A. Străvoiu, în lucrarea Trăiri vânătorești cu și fără câine (1995) Această îndeletnicire, ca toate celelalte, ne șoptește autorul Mircea Ionescu - „trezește mirări și invidii” față de „colegii de patimă...”, o invidie colegială, prietenească, am zice - chiar frățească, bineștiind doza de neprevăzut (chiar, de risc) la care se supune vânătorul. Așa că putem crede în afirmația: „ce dulce-i această invidie pe care o citești în ochii confraților...” (Chira) Și-n această plăcută
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
autorul Mircea Ionescu - „trezește mirări și invidii” față de „colegii de patimă...”, o invidie colegială, prietenească, am zice - chiar frățească, bineștiind doza de neprevăzut (chiar, de risc) la care se supune vânătorul. Așa că putem crede în afirmația: „ce dulce-i această invidie pe care o citești în ochii confraților...” (Chira) Și-n această plăcută (dar nu lipsită de primejdii) aventură-pasiune, niciun vânător nu pleacă-n misie, neînsoțit de un câine credincios și bine dresat, călăuzindu-se după principiul: „Ai câine bun, ai
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
să demisioneze. În urma acestui scandal a fost internat la sanatoriul doctorului Șuțu. Aici este lovit în cap cu o piatră sau cărămidă de către Petre Poenaru, un tenor, din lumea frecventată de Eminescu. A murit o stea de pe firmamentul astral datorită invidiei colegilor de breaslă, a nepăsării medicilor în frunte cu Dr. evreu Francisc Iszac, care i-a administrat o doză prea mare de mercur, a murit un patriot care a fost vândut asemenea lui Iuda pentru vina de a-și iubi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
caută rădăcinile culturii și civilizației românilor și lupta pentru depășirea superficialității și a occidentalizării fără noima a țarii”. „Mulți oameni de cultură, artiști și creatori (remarcă renumitul medic și scriitor Dimitrie Grama), sunt limitați de un egoism feroce și de invidie și tocmai aceste manifestări nefaste Artur a încercat să le combată prin atitudinea să altruist-superioară...M-a impresionat mult la Artur dragostea lui față de originea și istoria românilor și, ca o continuitate normală a acesteia, angajamentul lui în toate problemele
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
de distrugere a fibrei poporului român. Mulți chiar afirmă cu argumente concrete acest lucru. Ateiii, liber-cugetătorii, vor ca locul celor șapte virtuți: credința, cumpătarea, speranța, dreptatea, tăria, milostenia, prudența, promovate cotidian de Biserică, să fie luat de cele șapte păcate: invidia, trufia, desfrâul, lăcomia, avariția, lenea, mânia. O fac prin toate mijloacele, majoritatea televiziunilor promovând, non stop, astfel de mesaje nocive și apocaliptice. Doamne ajută ! Sergiu Gabureac
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
aș da mai încet și sonorul, cuvîntul. Dar mai ales aș vrea să opresc vîntul. De cîte ori îți suflă în pînza unei rochii Se dezlipesc retine și sîngerează ochii. Natură Fluturii mei cu cap vidia Stîrnesc în natură groaza, invidia. Florile mele învățate să sîngere O asupresc cu uimire, cu înfrîngere. Lacrimile mele de diamant îi deschid răni, din care curge neant. Fulgere globulare, ochii mei închid în ei Și retopesc toată natura, Ca în privirea ta s-o dau
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
primește Premiul "Ion Heliade Rădulescu" al Academiei Române, iar E. Lovinescu a fost un posibil rival. De ce a șters dedicația sfidătoare către Barbu Delavrancea când articolul a fost preluat în volumul IV de Critice, ediția 1916? Ca să nu se vadă urmele invidiei? De ce a schimbat titlul misterios S. P. L., înlocuit simplu cu Gala Galaction, în volumul VI din ediția definitivă din 1928? Ca să se șteargă urmele unei exagerări conjuncturale prin care cerea intervenția rapidă și în forță împotriva lui Gala Galaction
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
Gala Galaction a unei imaginare Societăți pentru Protecția Limbii? În loc să-l premieze, Academia ar fi fost datoare - după părerea lui E. Lovinescu - să-l sancționeze drastic pe Gala Galaction. Dacă nu e victima unei antipatii, dacă nu e victima unei invidii, atunci debutantul Gala Galaction e victima colaterală a unei lupte literare. Venim la împrejurări mai prozaice. Naivul Galaction apărea de sub pulpana detestabilă (pentru Lovinescu) a "Vieții românești", în a cărei editură îi apare cartea, și a lui G. Ibrăileanu, fiind
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
corigențe pe care nu știu dacă le vor trece, iar "fabrica de aur" a gimnasticii de la Deva s-a clădit pe fraudă, fals în acte, tortură și abuz. Literatura, din fericire, ocupă un spațiu mai puțin poluat, unde șicanele și invidiile se consumă mai discret, departe de prima pagină a gazetelor. Din ce văd, încep să fie tot mai mulți scriitori români cunoscuți în Occident, cărora valoarea și meritul le-au permis să facă pasul dincolo de graniță. Dacă dau exemplul lui
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
care parcurg în avanpremieră un text unde intervențiile nu-și au rostul. Adică un fel de paraziți cu licență, care urmăresc admirativ paginile cu pixul roșu și la sfîrșit constată că n-au consumat deloc pasta. Din reflex sau din invidie, fiecare generație simte nevoia să-și demitizeze predecesorii și să umble cu tîrnăcopul pe lîngă statuile în viață sau în ceruri. Nu cred că facem excepție și sînt convins că, dincolo de ritualul în sine, efortul ca atare înlătură o doză
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
de o recție bizară! De cînd am primit Dulapul, uit să-l recitesc. Drept care, Teroarea fiind în aceeași colecție, același format etc. o citesc ca și cum ar fi a mea! Deci, dorința ca textul lui Dinescu să fie al meu!! Și invidia enormă!) * Oricum, cărțoiul a devenit o problemă ce trebuie depășită. Fiindcă văd cu uimire că-n mine crește vinovăția pe zi ce trece! Ce naiba, n-am destule complexe, să-l mai suport și pe ăsta? * Ieri, la librărie, cînd ieșeam
Tătucu Freud mi se pare romantic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/13235_a_14560]
-
în care un oraș întreg se reflectă pe sine ca într-o oglindă parabolică, apoi se așterne la picioarele Ioanei și toarce molcom, ca un motan uriaș. Păcat, însă, că Ioana Pârvulescu, ale cărei daruri i-ar putea umple de invidie și pe cei mai generoși dintre noi, s-a născut tocmai în anul ei de naștere și nu s-a născut mai devreme sau mai tîrziu. Astfel ar fi evitat să facă parte din acea ficțiune numită Generația ’80 și
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
care pariau pe navete de bere că vor împușca cît mai multe dintre statuile de placaj și hîrtie: nopți la rînd ai fost duhovnicul trupurilor lor ciuruite pentru ca mai tîrziu să le dai foc în spatele blocului dezvirginîndu-ți improvizațiile, toată slava invidiilor. copil "de nimic" stăpînind oamenii-țintă ce ard în picioare ca niște cruci blestemate de pulberi mereu ucigașe.
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
se îndreptau spre ușa larg deschisă, ducând în brațe pungi și cartoane pline de flori. Acești oameni, îmi spuneam, observându-i de departe, sunt cu siguranță niște ființe care nu trăiau ca să se compare unele cu altele. Păreau eliberați de invidie, nemulțumire, amărăciune. În cadrul ușii stătea Rakel zâmbind, îmbrăcată într-o rochie cu dungi, părul ei era tuns băiețește și firele răzlețe aveau reflexe violete. Lângă pantofii ei cu tocuri înalte aștepta câinele Astero nerăbdător, dând din coadă pentru fiecare invitat
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
încuraja și gira debutul, la afecțiunea pentru optzeciști și pentru cei mai în vîrstă, despre care vorbea întotdeauna ceremonios, recunoscătoare pentru prețuirea de care se bucura în ochii lor. Pentru Madi nu existau conflicte între generații, îi erau total străine invidia, concurența, calculele meschIne. Voia să facă tot binele ce îi stătea în puteri "fără să rănesc nici măcar aerul pe care îl respir" și avea curajul bunătății sale împotriva nedreptăților, suferințelor, prostiei. Îmi telefona des, încercînd cu delicatețe să mă binedispună
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
Lovinescu), e clasificat primul pe țară, el distingându-se din clasele primare și până la terminarea facultății ca un fel de premiant absolut. Dintre colegii de liceu își aduce aminte cu plăcere de N. Steinhardt pe care-l admira aproape cu invidie pentru posibilitatea de a citi în patru limbi: "...lecturile lui mergeau mult mai departe decât ale mele, din două puncte de vedere; pentru că eu nu citeam nici germana, nici engleza... și pentru că lecturile lui erau mai bine alese, mai puțin
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
master ar fi o ...făcătură de genul celei a superdoctei Rovana Plumb, dezaxatului guraliv Vagin Tudor sau/și doctoratul pontosului etc. Dacă chiar te-ai educat/școlit/instruit pe bune=temeinic, cele mai oneste FELICITĂRI și...un dram de constructivă invidie din partea unuia ahtiat după cunoaștere dar,probabil, cu alte, măi zgircite, șanse ! @Lucian, costul unui MBA de top nu e o bagatela și te asigur că a fost unul criteriile care au cântărit greu în decizia mea. Pe de altă
Stanford Graduate School of Business vine la București by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82397_a_83722]
-
lor aprinși de vin și dușmănie caricaturi de tuș funebru și iluzoriu caninul și țeapa pe același talger de venin pe fundalul de rug al Ioanei d'Arc Domnul întemnițat în pietrele surde la naftalina capriciilor dragonul învins cu țepele invidiei și neputinței Domnul cu oase de animal inventat în mormintele dezgropate de gurile rele emanații de hidrogen sulfurat peste jarul orbit mitul negru din puțul cu reziduu fosil se naște în civilizația ecranelor peste globii străpunși cu țepe informaționale sâmburii
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
sunt mai lesne de înțeles și de iertat. O discontinuitate a carierei, fazele de tăcere și dispariție de care vorbeam le ascund statura întreagă, configurația lor pare obscură pentru spectatorul grăbit. Parte din motive mi se par însă curată miopie, invidie stupidă, lipsa de discernămînt, aș spune chiar adevărată vinovăție: nimeni nu e profet în țara lui, mai ușor e să fii "profet" cînd ești la Paris și la Chicago, sau chiar retras în creierii Carpaților. Dacă așa stau lucrurile, dacă
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
să devină o capitală reală a culturii și artelor, un nucleu spiritual situat deasupra Bucureștiului. La capitolul Poezie, Clujul a rămas ușor prăfuit și cu un aer provincial ancilar față de Capitală. Trebuie să recunosc că mă uit cu o ușoară invidie la Festivalul internațional de poezie de la București, care a debutat la mijlocul lunii mai. În Capitală s-a adunat floarea poeziei naționale și internaționale, ceea ce face din București axa poeziei românești. Ediția din acest an reunește, la București, peste 100 de
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
care suferă el. Sunt unii oameni care nu-și găsesc reazim în propriile lor coordonate de viață și, bătuți de vânturi în toate direcțiile, trebuie să găsească ceva pe care să se poată răzbuna. Roși de neputință și sufocați de invidie, luptă din răsputeri să se scuture de asemenea năpăstuiri și atunci, debusolați cum le este plămada, sar în extrema cealaltă, pun pe ei vopselele stridente ale teribilismului, umflu-și pielea ca un balon gata să plezneacă. Se socotesc polieficienți din ce în ce mai
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
o dedublare. Pe față poartă permanent o mască și în gură minciuna. In subconștientul lor există întotdeauna un adversar pe care trebuie să se răzbune, ori să-l păcălească, să-l manipuleze pentru a-l depăși și dacă nu reușesc, invidia lor devine devastatoare. Acești indivizi nu recunosc niciodată că au greșit, pentru toate este de vină doar predestinarea, „M-a urmărit ghinionul, neșansa, îmi spunea cu năduf Mitică, m-am născut fără noroc". Deși Mitică a avut un aliat temeinic
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
de Securitate, ca Nicolae Pleșiță sau Ilie Merce, cu pensii mari, primite pentru activitatea lor de ofițeri de Securitate, apar la televizor aroganți, cinici, mândrindu-se cu trecutul lor. Procesul comunismului nu trebuie lăsat în seama unor publiciști animați de invidii secrete sau de ambiția de a se afla, pentru câteva zile, în centrul atenției. Temperamentul de pamfletar nu ține loc de competență în judecarea faptelor semenilor. Ideal ar fi ca procesul comunismului să fie încredințat, ca oricare alt proces, unei
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
canadieni, să fie țări, să nu se întoarcă în țară... C.P.: Doamne ferește! Să vină, să ne ajute, să-i ajungem cât de cât pe americani din urmă. D.C.: Dar nu prea se bucură cei de aici, când ne întoarcem... C.P.: Invidia...Invidia celui ce n-a văzut suficient de mult, sau a inteles prea puțin din ceea ce a văzut poate sporadic, fără profunzime... D.C.: Vă mulțumesc domnule doctor-scriitor! C.P.: Pe curând! Dr. Ciprian Popescu și Doru Cetățeanu L-am întâlnit pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]