350 matches
-
involuție înceată spre tăcere, adormire, moarte, debilizare. „Ființa minimă” este o prezență centrată și secundară („colateralul”) ce refuză vorbirea și cu simțurile în plină evanescență. Astfel, „totul se petrece încet” („banchetul” - „Ieudul fără ieșire”). „La început a fost sfârșitul” (ion.iova.iona.ion - „Porcec”), adică implozia inițială. Este o ființă a esențelor, a rugăciunii, a urii. O ființă minimă ce trăiește în două lumi: este viu („în dosul ființei”) și, totodată, „născut drept în lumea cealaltă” („Porcec”), adică o ființă ce
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
ales, din cauza numărului uriaș de arme de foc existent de o parte și de alta a graniței comune, în lungime de mii de kilometric. Continuarea vânzării armelor de foc către toate segmentele populației, inclusiv orbilor, cum se propune în statul Iova și acceptarea de către autoritățile americane a acestui spirit de teroare fără a lua în considerare abrogarea acelui otrăvit amendament la Constituție, v-a duce inevitabil la o situație critică internă unică, inexistentă poate, în nici o altă țară de pe glob. Puțini
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
Patriarhul Elie Miron Cristea (primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), Mitropolitul Visarion Puiu, Episcopul Emilian Birdaș, Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu Streza - Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, Mitropolitul Academician Dr. Nicolae Corneanu al Banatului, preoții Sinseiu Bistrianu, Mircea Chialda, Teodor V. Damșa, Iova Firca, Avram Glidan, Paulin Lecca, Zeno Munteanu, Ioan Negruțiu, Alexandru Onoriu Nicolici (martiri ai temnițelor comuniste), Cornel Olariu, Iosif Iuliu Olariu (primul bănățean doctor în teologie), Timotei Popovici, Ioan Sabău. Carte de tip memento, de tip moștenire culturală, carte a
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
așternuse o umbră a uitării și a ignoranței întocmai din partea celor direct responsabili să nu se întâmple: Valeria Toader, Valeria Berzescu, Iosif Pușchiță, Ion Cernescu, Doru Ișfănescu, Emilia Stan, Viorica Ciurescu, din Banat; Maria Badiu, Dumitru Muțiu, Viorel Frățilă, Vasile Iova, Ghiță Baciu, Elena Bologa Ceuca și Iovănuț Ilarie, din Ardeal; Dumitru Margine din Oltenia, dar și tineri care astăzi se bucură de aprecierea publicului larg, precum Andreea Dragoman, Codruța Rodean, Ciprian Silași, Dorian Rain sau Geanina Buzan. Am colabrat în
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
cu ochii umezi, s-a așezat în fotoliul rezervat. A fost asaltat de mulți tineri, care, acum l-au văzut pentru prima dată în carne și oase, cum se zice, pe fostul director al Teatrului Național „George Sorescu„ din Cra- iova, pentru autografe. Nu știu dacă poetul Puiu Răducan din Olănești-Vâlcea l-a cu- noscut mai de mult, dar au discutat minute întregi. Puiu i-a dăruit ultimele lui cărți a- părute:„Mama”, „Tata”, „Perlele Domnului” (apărute în 2014) „Rugă-n
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
prin cumpărarea a 12 ½ stânjeni de moșie la 14 martie 1803 de la doi gorjeni care se stabiliseră în satul Gura Poroinii-județul Mehedinți și peste o altă moșie din apropiere, în hotarul Hubavi, moștenită ca strănepot al lui Gheorghe (frate cu Iova, Costea și Pătru) . În toate actele de proprietate asupra acestor trei moșii de pe Gilort, cel care le-a validat a fost „coconul Nicolae Glogoveanu”, paharnic și ispravnic al județului Gorj. Tudor apare doar cu numele de Theodor postelnic, Tudor postelnicul
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
deschis. Sunt caracterizați pe scurt scriitorii care vor da tonul în literatura română în următoarele două decenii, în acel moment niște necunoscuți: Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Cristian Teodorescu, Nicolae Iliescu, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Ioan Lăcustă, George Cușnarencu, Emil Paraschivoiu, Valentin Petculescu, Mircea Cărtărescu (în această ordine). Toți aceștia, se spune, fac ceea ce făcuse și generația ’60: sparg clișeele. În volumul Cinci prozatori în cinci feluri de lectură (1984), C.
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
Cristian Moraru și de Ion Bogdan Lefter, alături de ei scriind și Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Vasilescu. Versuri publică Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Mariana Marin, Simona Popescu, Florin Iaru, proză - Gheorghe Crăciun, Gheorghe Iova, Sorin Preda, George Cușnarencu, Nicolae Iliescu, Cristian Tudor Popescu ș.a. Apar traduceri din Milan Kundera, Mario Vargas Llosa, Benedetto Croce, iar Casares răspunde la un chestionar al lui Ion Vartic (10/1990). Semnificative sunt articolele de critică și istorie literară
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
singur, scriitorul nu s-a vindecat niciodată - își face simțite simptomele începând de acum: „Până în 1973, la terminarea facultății, am făcut parte dintr-un grup de tineri care redactau revista de perete-afiș «Noii». Acești tineri se numeau Mircea Nedelciu, Gheorghe Iova, Constantin Stan, Ioan Flora, Gheorghe Ene, Ioan Lăcustă. Grupul acesta nu mai există astăzi, dar spiritul său s-a impus, și asta poate în prelungirea căutărilor Școlii de la Târgoviște, căreia cărțile noastre i-au fost afiliate nu de puține ori
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
1936; Salvați elita!, București, 1936; Maria, regina României, „Povestea vieții mele”, București, 1936; Calea împărătească, București, 1938; Moșierii și a doua lor chemare, București, 1940; Sarea pământului, București, 1942; Stăvilare. Se aleg apele, București, 1942; Conspirația Dărmănescului. Cărvunarii, îngr. V. Iova, pref. Șerban Cioculescu, scrisoare de Perpessicius, București, 1982; Originile democrației române. Cărvunarii. Constituția Moldovei de la 1822, București, 1996. Traduceri: E. Coué, Stăpânirea de sine, București, 1927; O. S. Marden, Minunile gândului, București, 1928; I. Sulacov, Însemnările unui flămând, București, f.a.
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
Criticul are la îndemână toate mostrele pentru a face incursiuni în literatura lui D. Țepeneag, Sorin Titel, George Bălăiță, autori care atrăgeau atenția la începutul anilor șaptezeci prin verva lor novatoare. Dar și Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Cușnarencu, Gheorghe Iova, optzeciștii performanți ai prozei, o pot considera pe I. colega de baricada postmodernă. Prima pagină a cărții e consacrată „instanțelor narative”, care sunt A. Ochiul cu vedere fragmentara, X. Necunoscută în timpul liber, K. Tri(s)or la porțile hazardului, O.
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
, Gheorghe (8.I.1950, Săhăteni, j. Buzău), prozator, poet și eseist. Este fiul Mariei Lungu (n. Iova) . Absolvent în 1972 al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (cu o teză despre Psihanaliză și fenomenologie la Bachelard și Călinescu), I. avea să fie profesor navetist, muncitor necalificat, șomer. Din 1990 devine redactor la „Contrapunct
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
destul de clar în această direcție. Indiferent de formulă sau de gen, prestațiile „textuale” ale lui I. ilustrează perfect înclinarea promoției ’80 de a pedala pe resursele ludice și poetice ale literaturii, în detrimentul valențelor sale referențiale sau proiective. În cadrul acesteia „rețeta Iova” rămâne însă de un radicalism liminal, care mai devreme sau mai târziu sfârșește în impas, adică în tautologie și în tăcere. SCRIERI: Texteiova, București, 1992; 1971. Ordinea în care el plânge, București, 1997; 1973. Sintaxa libertății de a spune, Botoșani
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
O figură a discursului critic: textualismul, CRC, 1987, 4; Ion Bogdan Lefter, Introducere în noua poetică a prozei, în Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994, 222-321; Caius Dobrescu, Modernitatea ultimă, București, 1998, 224; Gheorghe Iova, PRA, I, 517-524; Nicolae Bârna, Iova: își dă viața, VR, 2000, 3-4. M.S.
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
CRC, 1987, 4; Ion Bogdan Lefter, Introducere în noua poetică a prozei, în Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994, 222-321; Caius Dobrescu, Modernitatea ultimă, București, 1998, 224; Gheorghe Iova, PRA, I, 517-524; Nicolae Bârna, Iova: își dă viața, VR, 2000, 3-4. M.S.
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
LĂNCRĂNJAN, Ion (13.VIII.1928, Oarda de Sus, j. Alba - 4.III.1991, București), prozator și eseist. Este fiul Iovei (n. Romcea) și al lui Ilie Lăncrănjan, țărani. L. se simte mândru de originea sa, fapt sesizabil mai ales în intenția de a da o dimensiune epopeică monografiei satului tradițional, precum și în propensiunea pentru tipul eroului naționalist, de o fervoare
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
și George Baiculescu, București, 1958; Cu privire la Mihail Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, G. Asachi și I. Heliade-Rădulescu. Glose și comentarii, îngr. George Baiculescu, introd. Perpessicius, București, 1971; Cu privire la meșteșugarii cuvintelor, îngr. Mariana și Victor Iova, București, 1975. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 560; Podoleanu, 60 scriitori, I, 159-170; Predescu, Encicl., 479; [B. Lăzăreanu], RMB, 1957, 3820; Baltazar, Evocări, 179-184; Al. Graur, B. Lăzăreanu, AAR, memoriile secției de științe filologice, literatură și artă, 1981, 187-191; Encycl
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
Corespondență, îngr. și pref. M. Oprescu, București, 1969; Ultimele, îngr. și introd. Stelian Neagoe, București, 1971; Peisagii, îngr. Mircea Zaciu, Cluj, 1972; Evocări din literatura universală, îngr. Liliana Iorga Pippidi, pref. Al. Duțu, București, 1972; Teatru, I-II, îngr. Victor Iova, pref. Mircea Vaida, București, 1974-1980; Priveliști din țară, îngr. V. Nedel, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1974; Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat, îngr. și pref. Lucian Cursaru, București, 1977; Călătorii peste hotare, I-II, îngr. și
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Răsăritul”, 1925, 39-40; Perpessicius, Opere, V, 367-368, XII, 236-237, 294-295; Ralea, Scrieri, II, 434-435, VII, 266-267; Cezar Petrescu, Pe marginea unui tratat de grafologie, CU, 1926, 443; I. Știon, O carte de amintiri politice: „Schițe parlamentare”, „Calendarul”, 1932, 123; B. Iova [Ion Vinea], „Schițe parlamentare”, FCL, 1932, 445; Ion Clopoțel, „Schițe parlamentare”, SDM, 1932, 8-10; Călinescu, Cronici, II, 16-17; Predescu, Encicl., 800; A.S. [Aurelian Sacerdoțeanu], Henri Stahl, „Hrisovul”,1942, 224-225; Mircea Opriță, „Un român în Lună”, TR, 1966, 21; Cristina Felea
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
Cenaclul Junimea, prin texte provenite chiar de la conducătorii lor - Nicolae Manolescu, Eugen Simion și Ovid S. Crohmălniceanu -, și este evocată „epopeea” optzecistă, prin contribuții aparținând lui Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Constantin Stan, Hanibal Stănciulescu, Gheorghe Ene, Emil Paraschivoiu și Gheorghe Iova. E prezent și Marin Mincu. În alte numere intră proză de Bedros Horasangian, Anca Delia Comăneanu, Cătălin Țârlea, versuri de Mihail Gălățanu, Adrian Alui Gheorghe ș.a. Alex. Ștefănescu reia „cenaclul” prin corespondență, asigurând rubrica „Un critic literar la dispoziția dv.
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
resurecția onirismului, RL, 1992, 6; Eugen Simion, Mitul mioritic în variantă textualistă, L, 1992, 7; Gabriel Dimisianu, Onirismul subversiv, RL, 1992, 10; Un roman în dezbatere: „Nunțile necesare”, CNT, 1992, 17 (semnează Ioan Groșan, Traian T. Coșovei, Florin Sicoie, Gheorghe Iova); Cornel Ungureanu, Țepeneag și ai săi, O, 1992, 20; Corin Braga, Onirism estetic și onirism halucinatoriu, RL, 1992, 21; Florin Manolescu, Miorița în versiunea postmodernă, LCF, 1992, 21; Ioan Urcan, Apocalipsa mioritică, APF, 1992, 5; Mihaela Ursa, Exerciții de zbor
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
onirism halucinatoriu, RL, 1992, 21; Florin Manolescu, Miorița în versiunea postmodernă, LCF, 1992, 21; Ioan Urcan, Apocalipsa mioritică, APF, 1992, 5; Mihaela Ursa, Exerciții de zbor și arta fugii, APF, 1992, 5; Fevronia Novac, Singurătatea autorului, RL, 1992, 26; Gheorghe Iova, La est de Țepeneag, CNT, 1992, 50; Mihai Dragolea, Tiparul și urmarea, F, 1993, 2; Florin Manolescu, La o reeditare, LCF, 1993, 10; Dan Cristea, Realism fantastic, LCF, 1993, 24; Constantin Cubleșan, „Nunțile necesare”, ST, 1993, 7; Florin Sicoie, Un
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
1940), între timp, în 1938, devenind președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Colaborează la „Curentul”, iar în anii de război, mobilizat, e redactor la „Evenimentul zilei”. De-a lungul timpului a mai semnat Ajax (cu N. Carandino), Doctorul Caligari, Evin, I. Iova, Ion Iovin, Ion Japcă, Junius (alternativ cu George Sbârcea), Kalvincar (cu L. Kalustian și N. Carandino) ș.a. Odată cu sfârșitul războiului și instalarea regimului comunist își încheie și cariera de gazetar. Suspendat în 1945 din presă, se retrage din viața publică
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
constituției și relației lor, București, 1931; Arta actorului, București, 1932; Imagini italiene, [București], 1933; Influența lui Hegel în cultura română, București, 1933; Idealul clasic al omului, București, 1934; Estetica, I-II, București, 1934-1936; ed. 2, București, 1939; ed. îngr. Victor Iova, introd. Ion Ianoși, București, 1968; ed. îngr. și introd. George Gană, București, 1997; ed. (L’Esthétique), tr. Veaceslav Grossu, Paris, 2000; Ion Barbu, București, 1935; ed. (Introducere în opera lui Ion Barbu), București, 1970; Medrea, București, 1935; Generație și creație
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
II, introd. Vladimir Streinu, București, 1966; ed. (Nuvele), I-II, îngr. Ion Voiculescu, pref. Mircea Tomuș, București, 1972; Poezii, îngr. și pref. Al. Piru, cu un desen de Marcela Cordescu, București, 1966; Poezii, I-II, îngr. Ion Voiculescu și Victor Iova, pref. Aurel Rău, București, 1968; Viscolul, București, 1969; Zahei orbul, îngr. Ion Voiculescu, pref. Mircea Tomuș, Cluj, 1970; ed. îngr. și pref. V. Fanache, Cluj-Napoca, 1986; ed. îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 1996; Poezii, îngr. și postfață Ștefan Aug.
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]