1,406 matches
-
pierderea Ipoteștilor și la ruinarea familiei. În ultimii trei ani Emionovici avusese mari cheltuieli cu înmormântarea lui Iorgu în 1873, cu 3000 de fiorini cheltuiți de Aglaia și Henrieta la băile de la Teplitz, sumă ce echivala cu venitul total al Ipoteștilor pe doi ani, apoi călătoria lui Eminovici la Praga să-și găsească fetele, banii trimiși, după moartea lui Șerban la Berlin, botezul și cumetria unui copil al Aglaiei, cheltuielile cu boala Ralucăi, plus cheltuielile casei. Înainte de moartea Ralucăi, Eminovici se
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
la Praga să-și găsească fetele, banii trimiși, după moartea lui Șerban la Berlin, botezul și cumetria unui copil al Aglaiei, cheltuielile cu boala Ralucăi, plus cheltuielile casei. Înainte de moartea Ralucăi, Eminovici se împrumută de 1200 de galbeni punând garanție Ipoteștii și semnând ca chezași Matei, Henrieta și Aglaia. Banii au fost cheltuiți cu înmormântarea Ralucăi și cu obligațiile față de Drogli privind zestrea promisă. După o judecată cu ginerele, moșia Ipoteștilor la 10 februarie 1878 a fost vândută silit, adică 412
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
Ralucăi, Eminovici se împrumută de 1200 de galbeni punând garanție Ipoteștii și semnând ca chezași Matei, Henrieta și Aglaia. Banii au fost cheltuiți cu înmormântarea Ralucăi și cu obligațiile față de Drogli privind zestrea promisă. După o judecată cu ginerele, moșia Ipoteștilor la 10 februarie 1878 a fost vândută silit, adică 412 hectare de pământ, pădurea și toate acareturile, s-au vândut cu prețul de 8200 de galbeni austrieci. Din acestă sumă, cumpărătorul Marinivici, mare negustor în Botoșani, a dat la facerea
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
Marinivici, mare negustor în Botoșani, a dat la facerea actului 2000de galbeni, restul achitându-se la 1 mai 1878, adică încă 2000 de galbeni, iar 4200 de galbeni achitându-se la 1 noiembrie 1878. Deși cumpărătorul Marinovici a devenit proprietarul Ipoteștilor, chiar din momentul semnării actului, Gheorghe Eminovici a fost tolerat a se bucura în continuare, de toate veniturile moșiei, afară de pădure, până la data de 23 aprilie 1879. După înțelegerea cu Marinovici, Gheorghe Eminovici a rămas să exploateze moșia, împărțind veniturile
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
actului, Gheorghe Eminovici a fost tolerat a se bucura în continuare, de toate veniturile moșiei, afară de pădure, până la data de 23 aprilie 1879. După înțelegerea cu Marinovici, Gheorghe Eminovici a rămas să exploateze moșia, împărțind veniturile între amândoi. După vânzarea Ipoteștilor, Mihai Eminescu s-a simțit ca un dezrădăcinat, de fiecare dată când venea la Ipotești se credea un străin, obligat parcă să-și ceară voie de la cineva. O dată cu vânzarea Ipoteștilor, se spulberaseră visurile copilăriei: „Unde ești copilărie cu pădurea ta
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
afară de pădure, până la data de 23 aprilie 1879. După înțelegerea cu Marinovici, Gheorghe Eminovici a rămas să exploateze moșia, împărțind veniturile între amândoi. După vânzarea Ipoteștilor, Mihai Eminescu s-a simțit ca un dezrădăcinat, de fiecare dată când venea la Ipotești se credea un străin, obligat parcă să-și ceară voie de la cineva. O dată cu vânzarea Ipoteștilor, se spulberaseră visurile copilăriei: „Unde ești copilărie cu pădurea ta cu tot?” Mormântul Casandrei devenise pentru el pierdut, deși chipul ei era încă viu în
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
rămas să exploateze moșia, împărțind veniturile între amândoi. După vânzarea Ipoteștilor, Mihai Eminescu s-a simțit ca un dezrădăcinat, de fiecare dată când venea la Ipotești se credea un străin, obligat parcă să-și ceară voie de la cineva. O dată cu vânzarea Ipoteștilor, se spulberaseră visurile copilăriei: „Unde ești copilărie cu pădurea ta cu tot?” Mormântul Casandrei devenise pentru el pierdut, deși chipul ei era încă viu în memorie. Fiind bolnav, bătrânul Eminovici la sfârșitul lui mai 1881 a mers la București ca să
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
de aur cu lanț care l-a costat 40 de galbeni și-i mai lasă și o sută de galbeni, partea lui de moștenire din averea părintească. Membrii familiei s-au zbătut cât au putut să repare greșala cu vânzarera Ipoteștilor. Ei voiau să răscumpere moșia, după inițiativa pornită de Eminescu. „Să mă însor- zicea el- ca să pot răscumpăra Ipoteștii sau să împrumut bani de la Hristu. Avans să dea bătrânul, oricât ne-ar cere. Restul să se ia de la creditul funciar
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
galbeni, partea lui de moștenire din averea părintească. Membrii familiei s-au zbătut cât au putut să repare greșala cu vânzarera Ipoteștilor. Ei voiau să răscumpere moșia, după inițiativa pornită de Eminescu. „Să mă însor- zicea el- ca să pot răscumpăra Ipoteștii sau să împrumut bani de la Hristu. Avans să dea bătrânul, oricât ne-ar cere. Restul să se ia de la creditul funciar. Dobânzile la credit și ratele lunare să le plătesc eu.” Era un vis al lui, amestecat cu primele semne
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
boală, moare pe 8 ianuarie 1884. Se știe că în martie același an se împușcă și Nicolae, lăsând grija casei pe Henrieta, care venise de la Botoșani în aceste împrejurări tragice. Momentul cel mai dramatic din ruinarea definitivă a Eminovicilor la Ipotești, l-a arătat Henrieta într-o scrisoare- răspuns către Titu Maiorescu care se mira de indiferența familiei la vestea îmbolnăvirii lui Mihai, necunoscând tragedia prin care trecea familia. „Sunt deja două luni trecute -zicea Henrieta- de când au murit tatăl meu
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
mătușile și toți casnicii în fine, satul întreg. Deci eu vă rog din inimă și suflet a vă adresa fratelui meu Matei, care este obligat a-l ține, luându-i toată partea lui. Eu sunt singură și pribeagă, deoarece în Ipotești au intrat deja posesorul cel nou și eu mă văd nevoită a mă depărta, pe lângă o mătușă, la mănăstire...” Acesta este calvarul prin care treceau Eminovicii. Matei și-a luat partea leului și a plecat. Henrieta nu a fost primită
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
toate hârbuite, care grăiau lumii de sărăcia, de mizeria” în care a trăit Henrieta Eminovici, sora poetului. Singurii supraviețuitori ai poetului au rămas Aglaie Drogli, căsătorită între timp cu Gareiss von Dollitzsturm, Aglaia a fost al optulea copil, născută la Ipotești la 7 mai 1852, la doi ani după Eminescu, căsătorită întâi cu Ioan Drogli, profesor, cel care i-a ruinat prin zestrea cerută, apoi cu un ofițer austriac von Dollitzsturm, decedând la 30 iulie 1900 Matei Eminovici, căpitanul, care a
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
din Câmpulung, când venea împreună cu eminescologul Augustin Z.N.Pop să ne povestească despre viața lui Eminescu. Acesta a fost tragedia unei familii care a dat pe cel mai mare poet al nostru, Mihai Eminescu. . Bibliografie: - I.D. Marian- Eminescu la Ipotești; - Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu de Augustin Z.N. Pop, 1962 Editura Academiei; - Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, volumul al doilea, Augustin Z.N.Pop, 1969, editura Academiei; - Augustin Z.N. Pop-Pe urmele lui Mihai
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
la umbra unui tei din cimitirul Bellu, în București. Un cor a interpretat litania „Mai am un singur dor”. Vorbind despre poezia de dragoste a lui Eminescu, trebuie să începem cu copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate prin frumoasele păduri ale Bucovinei, numele de „Bucovina” provenind din cuvântul slav pentru fag („buk”), astfel termenul se poate traduce prin „Țara fagilor”. Nostalgia copilăriei este evocată în poezia de
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
1882-04-09 Extenuat și bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și mai rău, că nu îi
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
dorim să numărăm câte rânduri (cum procedează domnul profesor Boia) ci, mai ales câte greșeli conține articolul dedicat lui Eminescu, fiindcă nu în cantitate ci în calitatea informației constă valoarea unui material de enciclopedie : ” Mihai Eminescu Poète et prosateur roumain (Ipotești, près de Botosçani, 1850 - Bucarest 1889). À l’image de șa biographie tourmentée - vie de bohème, études irrégulières à Vienne et Paris, précarité matérielle, mort précoce due à une maladie mentale -, son œuvre le situe parmi leș derniers grands romantiques
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
vadă la picioare Acest dar neprețuit .* Copilăria și-a petrecut-o în satul natal ,într-o vale închisă de dealuri împădurite, în locuința părintească modestă , dar încăpătoare și gospodărească, care nu era lipsită de o anume eleganță rustică. Căsuța de la Ipotești, avea o arhitectură pur românească cu un pridvor care îpărțea umbra și lumina pe din două creându-i lui Eminescu când era copil, un spațiu mental, * încât codrul, izvoarele și satul din vale îl interesa atât de mult, încât, oriunde
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
nume. Între anii 1867-1869, Eminescu este pripeag și sufleur, copist, însă are și roluri în trupele lui Iorga Caragiale și Mihail Pascaly. În 1869, aderă la asociația * Orientul * a lui Gr.H.Grandea. Este prins și adus la tatăl său la Ipotești unde i se hotărăște continuarea studiilor și trimis la Viena. Între anii 1869-1872 este * audient extraordinar *, la Facultatea de filozofie romanică. În 1870 debutează în Convorbiti literare, Albina și Federațiunea din Pesta. În 1871, după toate elogiile aduse lui Eminescu
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
dobândirea unei culturi enciclopedice. Drept, economie politică, științe financiare, filologie, istorie modernă și geografie, fizică, medicină și filozofie sunt domeniile care pentru Mihai Eminescu prezentau un interes deosebit. Nu degeaba cartea lui Constantin Noica îl prezenta pe cel născut la Ipotești ca "omul deplin al culturii românești". Nu avem știință ca Mihai Eminescu să fi urmat vreun curs de teologie în anii studiilor în străinătate. Avem mărturie însă că în primul rând acasă, și mai apoi la Cernăuți, a făcut cunoștință
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
teologie în anii studiilor în străinătate. Avem mărturie însă că în primul rând acasă, și mai apoi la Cernăuți, a făcut cunoștință cu biserica și cărțile liturgice. Ceasloavele, liturghierele, mineiele, sinaxarele, cărțile de învățătură n-au rezistat curiozității tânărului din Ipotești și au fost cercetate cu atenție. Chipul lui Iisus Hristos apare evocat în câteva poezii și în articolele publicate în "Timpul". Intuițiile lui Mihai Eminescu asupra Persoanei Fiului lui Dumnezeu întrupat nu sunt foarte numeroase, dar compensează prin profunzimea lor
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
de la moartea sa, la Galați. Iată ce scria acesta despre tatăl lui Eminescu, Gheorghe Eminovici, în lucrarea sa, "Omagiu lui Eminescu", scrisă la 20 de ani de la moartea gânditorului, în anul 1909: " ... obijnuia să-și invite rudele și prietenii la Ipotești, unde-i primea și ospăta bine, mai ales la sărbători mari, cum este la Paști ori la Sfântul Gheorghe, când își sărbătorea ziua numelui. Îi ducea la biserică, unde asculta slujba cu multă evlavie, căci atât dânsul cât și mama
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
românești. Cuvinte pe care le păstrez în inimă încă din anii adolescenței întrucât îi defineau, până-n cea mai adâncă fibră, condiția geniului pe pământ. Scris a fost ca rădăcina lui Eminescu să-și tragă seva din Țara de Sus, din Ipotești, un ținut magic, acoperit de coline, păduri și ape albastre precum Infinitul. Un loc devenit sacru prin „rodirea” acestui geniu. Dincolo de „neliniștile metafizice” care-i bântuiau Spiritul, cu întrebări existențiale, Eminescu rămâne un romantic. Setea de iubire, de iubire absolută
EMINESCU-FLACĂRĂ ŞI GENIU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361563_a_362892]
-
care se știu mai puține lucruri, se sinucide în 1884 în împrejurări neelucidate. Iată cum îl descrie fratele lui cel mai mare,Matei: ,, A studiat dreptul, era un caracter blând, trăia pe lângă tata, era foarte bolnăvicios. S-a împușcat în Ipotești, curând după moartea tatei, din cauză de boală.” Al treilea fiu, Iorgu (căruia toți îi ziceau Gheorghe), după taică-său, se naște în anul 1844 și moare în anul 1873, la vârsta de 29 de ani, în urma unei misterioase răceli
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
născut la 15 ianuarie 1850. Dupa câte știm și el s-a îmbolnăvit la 33 de ani și a murit la 39 de ani de alienație mintală. Al optulea copil a fost Aglaia care s-a născut în 1852 la Ipotești, la doi ani după Eminescu. Și-a petrecut copilăria la țară în casa căminarului. A învățat germana și franceza în casă cu o guvernantă bătrână care venea o dată pe săptămână de la Botoșani la Ipotești. Mamă-sa o trimite la Agafton
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
s-a născut în 1852 la Ipotești, la doi ani după Eminescu. Și-a petrecut copilăria la țară în casa căminarului. A învățat germana și franceza în casă cu o guvernantă bătrână care venea o dată pe săptămână de la Botoșani la Ipotești. Mamă-sa o trimite la Agafton pentru deprinderi austere, unde erau și cele trei surori ale ei, maica Olimpiada, maica Frevonia și maica Sofia. În anul 1870, aflându-se la Agafton, o întâlnește Ioan Drogli din Cernăuți, profesor de pedagogie
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]