151 matches
-
altă schemă a contrariilor complet diferită. În mod similar, voluminoasele cărți ale lui Korff reduc totul la o teză, "raționalismul", la o antiteză, "iraționalismul", și la sinteza lor, "romantismul". Raționalismul capătă repede, la Korff, și un înțeles precis : "clasicism", iar iraționalismul, 166 înțelesul vagului curent Sturm und Drang, în timp ce romantismul german este considerat sinteza acestora. Există în limba germană numeroase cărți oare operează cu astfel de contrarii: lucrarea cu mult mai ponderată Freiheit und Form (Libertate și formă) de Cassirer și
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
să aplice criterii dintr-un domeniu anumit (acela al artelor sau al filozofiei) la întregul activității culturale, caracterizând apoi epoca și, în cadrul ei, fiecare operă literară, pe baza unor contrarii vagi, cum ar fi clasicismul și romantismul sau raționalismul și iraționalismul. Concepția despre "spiritul epocii", are, de asemenea, adesea, consecințe dezastruoase pentru ideea continuității civilizației 168 occidentale: diferitele epoci sunt considerate mult prea categoric deosebite și discontinue, iar schimbările ce se petrec de la una la alta sunt considerate a fi atât
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
foarte sensibil. Schimbarea la față a României ? Fără îndoială ! Dar nici pe departe în stilul liric-flamboiant, exaltat, imperialist-profetic-apocaliptic al lui E.M. Cioran. O Românie în delir ? Ar fi o sinistră caricatură și o catastrofă, un izvor al tuturor fanatismelor și iraționalismelor naționaliste și totalitare, cum, în parte, din nefericire, s-a și întâmplat. Doresc, dorim, doar ordine, cinste, moralitate și numai atât. Deci un fel de Elveție... Ce calamitate însă, după acest profet bombastic, luat încă de unii naivi în serios
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
obiective precum cele evidențiate de istorici. De la "Muzicieni" pînă la Topografia, opțiunea raționalistă urmează tendința dintotdeauna a lui Halbwachs, aflată, din punct de vedere politic, în centrul conflictului ideologic în care raționalismul antifasciștilor de după Congresul Descartes din 1937 se opune iraționalismului ideologiilor naziste. Dar aici opțiunea raționalistă este dublu direcționată, ca memorie politică și, totodată, ca memorie a disputei epistemologice în jurul memoriei colective. Doar memoria colectivă este concretă, doar ea este o realitate, și o realitate finalizantă, spre deosebire de universul artificial al
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de pudoare ale adolescenței imberbe"130. Poezia respinsă e una de tip Geo Bogza și nu numai: o "literatură ce alunecă spre panta pornograficului și orice literatură de scandal ori de reclamă ne repugnă ca și aiurările cari sub motivul iraționalismului producției artistice [suprarealismul] devin o deșănțată mistificare a artei". Deși la începutul eseului Raul Teodorescu avertiza că legile evoluției literaturii presupun ca manifestările ce par într-o anumită epocă iconoclaste să devină în timp chiar literatură clasică, în ultima parte
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și duală, un amalgam de stări interioare antinomice, în care "rațiunea" și "realitatea" îi pun "inima" la grea încercare și care, firesc, se încheie cu triumful "rațiunii", constituie un bun motiv, pentru cei care au acuzat doctrina lui Hitler de iraționalism, să își amendeze teoria, cel puțin într-o privință esențială: viziunea transformatoare a lui Hitler "este, într-adevăr, irațională, însă se desfășoară sub sloganul "Rațiunii""380. Mai mult, remarcă Burke, "cultul său (i. e., al lui Hitler n. a.) al războiului s-
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mulți la Iași, în anii ’80, inspirați între alții de Leon Volovici XE "Volovici, Leon" . M.I.: Foarte interesant! Mi-a devenit clar, citindu-i împreună pe Fundoianu XE "Fondane, Benjamin" și pe Șestov, că plutea în aer un fel de iraționalism, început mult mai devreme, cam o dată cu primul război mondial. Cât privește lecturile lui Fundoianu XE "Fondane, Benjamin" , ele erau năucitoare: citindu-i articolele, am realizat ce formidabil orizont cultural avea, în deplin sincronism cu mediile culturale europene, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
a considerat că personalității umane îi este caracteristică o anume finalitate, orientarea din fragedă copilărie spre un anume scop. El formulează ipoteza unui plan de viață, de orientare fundamentală în raport cu scopul. Ca orientare filosofică, Adler s-a aflat sub influența iraționalismului clădit de Schopenhauer, Nietzsche, Dilthey ș.a. Pentru gândirea lui Adler importante sunt "valorile", născute din interiorul nevoilor vieții sociale, dintr-un efort de armonizare a exigențelor individuale și de potrivire a acestora la ordinea socială. Pentru el viața este o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care le poate rezolva și o mașină Turing; în al doilea rând putem descoperi soluții la probleme pentru care nu există altă metodă de rezolvare decât prin ghicire. Dar, ne atrage atenția Lakatos, "această alternativă între raționalismul unei mașini și iraționalismul ghicirii oarbe nu ține pentru matematica vie: o cercetare a matematicii informale va scoate la iveală o logică situațională mai bogată pentru matematicieni..." (ibidem, p. 5). Istoria matematicii ne prezintă o disciplină cu totul diferită de pretențiile formaliste. Aici nu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și duală, un amalgam de stări interioare antinomice, în care "rațiunea" și "realitatea" îi pun "inima" la grea încercare și care, firesc, se încheie cu triumful "rațiunii", constituie un bun motiv, pentru cei care au acuzat doctrina lui Hitler de iraționalism, să își amendeze teoria, cel puțin într-o privință esențială: viziunea transformatoare a lui Hitler "este, într-adevăr, irațională, însă se desfășoară sub sloganul "Rațiunii""380. Mai mult, remarcă Burke, "cultul său (i. e., al lui Hitler - n. a.) al războiului s-
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Sorin Antohi, Stelian Tănase și Dan Pavel și alții. Toți au schimbat, în mod profund și cu evidentă eficacitate, modul de gândire și exprimare al comentariului ideologic. Un progres considerabil față de compilațiile marxiste anterioare. Dar și față de tezele naționalismului și iraționalismului interbelic, revenite masiv la suprafață, fără însă nici o recepție critică serioasă. Două convingeri, simple și profunde, inspiră această culegere organizată de texte din perioada anilor '80 și '90. Ele se resimt, în mod evident, de impactul acestui moment istoric. Datarea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Zeletin și multe, multe altele, din direcția opusă, democratic-liberală, democratic creștină etc. De ce nu s-a reeditat chiar nimic și din opera lui Virgil Madgearu? Noica n-ar trebui deci transformat, în nici un caz, într unul din patronii spirituali ai iraționalismului și neodreptei românești. Acest risc ar trebui evitat cu multă grijă. Ajunge un Nae Ionescu... 5. Toate acestea sunt foarte adevărate și cu motivație adâncă. Dar, în ultimă analiză, explicația ultimă, cea mai profundă dintre toate, stă totuși în altă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prea poeți în toate. Și rezolvăm mult prea multe, încă, doar prin intuiții și imagini. Avem nevoie de o nouă cultură: teoretică, mai sistematică, mai rece, mai raționalistă, mai pătrunsă de spirit critic, de luciditate, de un superior bun simț. Iraționalismul, misticismul au făcut destule ravagii și la noi. Avem prea mulți filozofi-mit, profeți, egumeni-mesianici (Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Petre Țuțea etc.). Nu de sentimentul tragic al vieții (care și în Occident este o raritate) avem în primul rând nevoie, iarăși
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
personale, dau soliditate și asigură adevărata identitate unei mari și adevărate culturi. Elogiul muncii intelectuale organizate, al științei și metodei îl făceau, de altfel, între cele două războaie, și Mircea Eliade și Constantin Noica. De ce am prelua de la ei doar iraționalismul și misticismul să spunem și nu aceste mesaje intelectuale, într adevăr constructive și de prim ordin? Trei defecte culturale curente se observă de la distanță, cu ochiul liber. Cel dintâi, cu totul frecvent în publicistică, este de a nu avea nici un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
După cum, o mare realitate este și absența unei tradiții filozofice logico-raționaliste. Terenul reflexiei românești era deci practic gol, virgin, fără repere anterioare de aceeași calitate. Dar nu este mai puțin adevărat că exagerarea în sens contrar, prin subiectivism excesiv și iraționalism predominant, are urmări culturale profund negative. Ceea ce ni se pare recomandabil este deci reechilibrarea acestui raport. Prin urmare, pe cât posibil, inversarea dezechilibrului actual de forțe: de la o cultură, să spunem, de tip liric și sentimental, la una de tip rațional
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o zonă de unde provin impulsuri și foarte bune, dar și foarte rele. De unde și nevoia unei cenzuri raționale, a unui echilibru reflexiv indispensabil. Obiecția cea mai gravă pe care o aducem culturii de tip guru este însă că ea propagă iraționalismul și intuiționismul, primatul misticii, revelației și gnozei tulburi, prin suspendarea judecății personale și compromiterea spiritului critic. Ceea ce este mai mult decât contestabil. între șeful carismatic, înțeleptul de penumbră și Căpitanul, inclusiv filozofic, nu există, de fapt, nici o diferență esențială. Nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
contradicția. Filosoful din Lancrăm a încercat să arate că este posibilă o anume cunoaștere sau înțelegere dincolo de această limită, unde formula antinomică devine semnificativă, plină de sens. Același gen de critici au plasat ideile acestea ale lui Blaga în zona iraționalismului 101 sau în cea a misticismului 102. Apropierea lui Blaga de misticism era, se pare, un curent dominant în perioada interbelică. Din păcate, această apropiere este exagerată. Unul din cei care au făcut, chiar în acea perioadă, deosebirea dintre gândirea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
departe și să înțeleagă totuși nu are altceva de făcut decât să ia ca obiect de studiu acea rămășiță, misterul, și să-l descrie fenomenologic. Despre misticismul lui Blaga voi discuta într-una din secțiunile capitolului următor. În privința acuzei de iraționalism, voi încerca să judec lucrurile acum. Este adevărat că obiectul ecstaziei intelectului este de natură irațională, iar Blaga recunoaște acest lucru 105, aceasta fiind și miza teoriei sale a cunoașterii. Însă nu vrea să accepte că manifestarea ecstatică a intelectului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în ordinea censurii, din raționalitatea cunoașterii se poate conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că introducerea ideației dogmatice și a minus-cunoașterii nu înseamnă o angajare în iraționalism. Dacă, totuși, avem o astfel de angajare, este vorba de un iraționalism de un tip mai aparte, "altul și altceva decât iraționalismul în paradigmă tradițională", unul care, în mod paradoxal, "trece mai curând în regim de mijloc pentru lărgirea câmpului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că introducerea ideației dogmatice și a minus-cunoașterii nu înseamnă o angajare în iraționalism. Dacă, totuși, avem o astfel de angajare, este vorba de un iraționalism de un tip mai aparte, "altul și altceva decât iraționalismul în paradigmă tradițională", unul care, în mod paradoxal, "trece mai curând în regim de mijloc pentru lărgirea câmpului de semnificare al raționalismului decât în cel de scop, adică, în acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
118. Dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că introducerea ideației dogmatice și a minus-cunoașterii nu înseamnă o angajare în iraționalism. Dacă, totuși, avem o astfel de angajare, este vorba de un iraționalism de un tip mai aparte, "altul și altceva decât iraționalismul în paradigmă tradițională", unul care, în mod paradoxal, "trece mai curând în regim de mijloc pentru lărgirea câmpului de semnificare al raționalismului decât în cel de scop, adică, în acest caz, de instituire a unui alt antiraționalism", ca "mijloc pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
celorlalte paliere. Putem, astfel, să vorbim de o anumită coerență a filosofiei lui Blaga pe această dimensiune, care îi accentuează valoarea. Urmărind tematizarea blagiană a antinomicului, am putut vedea că, prin aceasta, filosoful din Lancrăm nu se angajează în direcția iraționalismului, ci mai degrabă în aceea a încercărilor de lărgire a ideii de raționalitate, de extindere a raționalismului. Se poate spune că întreaga tematizare a antinomicului pe care o desfășoară Blaga susține ceea ce el a definit drept poziția sa filosofică, anume
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
abordarea inconștientului, a necunoscutului, la viața sufletească, intuiție, magie, mit, la fenomenul originar 675. Blaga se va angaja și el în explorarea unor căi alternative în raport cu raționalismul clasic, prin recurs la mit, metaforă și paradox. Însă, nu va urma calea iraționalismului intuiționist. Gândirea antinomică pe care el o va promova rămâne în cadre intelectualiste și raționaliste, însă ale unui nou tip de raționalism, unul "mai elaborat și mai nuanțat decât cel, mai curând grosier, care ne-a fost lăsat moștenire de către
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Max Scheler sau Oswaldt Spengler), la filosofii existențialiști, la Nicolai Hartmann sau Émile Meyerson 681. Dintre aceștia, demersul lui Blaga seamănă oarecum cu cel al francezului Émile Meyerson. Detașându-se de optimismul raționalist scientist exagerat al epocii, dar și de iraționalismul bergsonian, Meyerson "a dezvoltat un raționalism critic concentrat asupra tensiunii dintre rațiune și realitate"682, care se exprimă în teza următoare: "realitatea obiectivă există și ea poate fi raționalizată prin cunoaștere, dar nu în întregime"683. În tendința ei către
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
condus la apariția geometriilor neeuclidiene, senzația și cuanta lui Planck. Prezența iraționalilor este o dovadă clară că existența nu este total rațională, că nu este construită în acord cu exigențele rațiunii. Însă, existența iraționalilor nu înseamnă angajarea în agnosticism și iraționalism. Dimpotrivă, ea duce la o întărire a pozițiilor rațiunii, care își sporește încercările explicative, astfel că ajunge să poată preciza locul iraționalului în calculele sale. Acesta este singurul sens în care iraționalii sunt raționalizabili. Noi știm, spune Meyerson, unde raționalizarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]